Scapand-o din mainile gastii lui Lee Min Ho, care o retine intr-un depozit parasit pe Hae In pentru ca Hwa Jung sa castige fara probleme auditia in fata unui juriu mituit, Joon Young e ranit grav si dus la spital de Hae In. Ar trebui sa urmeze, firesc, o perioada de recuperare, iar Hae In e dispua sa ramana alaturi de suferindul Joon Young pana se va intrema. Rautatea maleficei Hwa Jung este, insa, fara limite. Neputand sa-si accepte esecul in iubire si faptul ca niciodata nu va fi aleasa inimii lui Joon Young, aceasta incearca sa distruga fericirea celui ce a respins-o si a alesei sale. Pentru asta, reuseste sa obtina trucarea auditiei la care participa, prin interventia lui Lee Min Ho, prietenul ei, ce mituieste juriul, si sa impiedice prezenta lui Hae In la fata locului. Aceeasi lipsa de scrupule o manifesta cand vine vorba de instrumentarea santajului. Folosindu-se de faptul ca Gun Woo nu stie cine este Joon Young, Hwa Jung incearca sa-I dezvaluie identitatea acstuia intr-un mod “discret”. Are o intalnire fata in fata cu Gun Woo si ii inmaneaza un plic in care se gasesc informatiile despre identitatea lui Joon Young. Gun Woo se afla intr-o mare dilema, deoarece Hae In i-a spus doar atat: “daca ma iubesti cu adevarat, nu incerca sa afli cine e Joon Young”. Dupa mai multe ezitari, arunca plicul in raul Han, fara a-l dechide. Insa la scurt timp primeste un telefon de la diavolita Hwa Jung, care ii transmite ca Joon Kyu, prietenul si compozitorul sau, a suferit un grav accident. Ajuns la spitalul unde acesta era internat, o vede surprins pe Hae In intrand in salonul prietenului sau. Scena din urma cu un episode se repeat: dincolo de usa se afla prietenul sau, dar glasul lui Hae In repeta un nume pe care déjà Gun Woo il uraste… “Suh Joon Young” !
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Noriko’s Dinner Table (2005) – pe urmele lui „Suicide Club”, Sion Sono surprinde din nou !
“Noriko’s Dinner Table” continua incursinea in lumea stranie a lui Sion Sono, fiind urmarea fireasca a productiei de succes “Suicide Club” (2002), incercand sa lamureasca unele chestiuni lasate ramase incerte sau neelucidate de filmul din 2002. Unii spun ca ar fi vorba de un prequel al lui “Suicide Club”, altii ca ar fi vorba de un sequel. Cert e ca povestea celor 54 de sinucideri simultane din filmul din 2002 e explicata pas cu pas, in stilul lui Sion Sono, desigur, actiunea precedand, fiind simultana dar si ulterioara tragicului eveniment. Filmul abordeaza diverse teme specifice si altor productii ale lui Sono, cum ar fi diferenta de mentalitate intre generatia in varsta si tanara generatie si modul in care aceasta relatie afecteaza familia moderna; conceptul de familie si fericire; ideea de sinucidere; lipsa comunicarii, dar si efectele alienarii si modul in care internetul e folosit ca un instrument al alienarii. “Noriko’s Dinner Table” a fost prezent la o multime de festivaluri internationale de film, castigand premiul Don Quixote si o Mentiune Speciala la Festivalul de la Karlovy Vary (2005), iar actrita Yuriko Yoshitaka (Miki din “Himizu”) a castigat premiul pentru Cea mai buna actrita debutanta (rolul din “Noriko’s Dinner Table” marcand debutul acesteia in lumea filmului) la Festivalul de Film de la Yokohama. Productia are la baza romanul scris chiar de Sion Sono si publicat in 2002 sub numele “Suicide Club: The Complete Edition”, fiind o ecranizare fidela a povestii din roman.
Noriko si Yuka sunt fetele unui ziarist din Toyokawa, un orasel frumos si linistit. Fetele acuza egoismul tatalui si neputinta lui de a le intelege, mai ales ca nici nu incearca s-o faca, si parasesc rand pe rand domiciliul, ajungand la Tokyo. Noriko isi spune acum Mitsuko, voind sa-si ia o alta identitate, si se intalneste cu o anumita Kumiko, pe care o cunostea de pe un site cu puncte rosii si albe. Aceasta Kumiko a fost gasita, imediat dupa nastere, intr-un vestiar din statia Ueno, de aceea username-ul ei era Ueno Station nr. 54. Si spunea, zeflemitor, ca mama ei era un… vestiar. Aceasta e posesoarea mai multor firme, cele mai multe de fatada, dar principala se ocupa de inchirierea de familii. Contra unei sume de bani, ea si membrii firmei interpretau, pentru cine era interesat, roluri ale membrilor familiilor acestora. Sau dadeau ele bani pentru ca altii sa joace rolul membrilor familiei ei. Fetele faceau tot ce li se cerea, ba chiar abia asteptau roluri tragice, ca Broken Dam, care e anuntata ca cineva ii cere sa joace un rol de sotie infidela, si ca acel cineva vrea s-o omoare. Si intr-adevar e omorata. Celelalte fete, auzind acest lucru, se bucura, abia asteptandu-si randul. De fapt, Kumiko a pus-o pe Mitsuko sa fie martora la evenimentul din statia Shinjuku, cand 54 (numarul vestiarului) fete de liceu s-au aruncat in fata trenului, si a facut asta avand in vedere sa-i dea o „ulterioara misiune de anvergura”. Toate sinuciderile erau de fapt o razbunare a lui Kumiko pentru soarta ei de fata nascuta intr-un vestiar. Tetsuzu, tatal celor doua fete, vine in Tokyo si ia legatura cu Kumiko, apoi insceneaza o afacere de inchiriere de familie, prin care Kumiko sa-i fie sotia, iar Mitsuko si Yoko (noul nume al Yukai) sa-i fie fiicele. Reuseste el sa le faca sa revina la sentimente mai bune fata de el insusi? Aceasta e, de fapt, tema filmului.
“Suicide Club” si succesul sau au marcat o schimbare a carierei lui Sion Sono, iar 3 ani mai tarziu a realizat “Noriko’s Dinner Table”, care s-a dovedit a fi unul din cele mai bune filme japoneze ale noului val. Prezentat ca un prequel, desi mai mult e o poveste similara pe tema celei din “Suicide Club”, filmul poate aduce confuzie in randul fanilor lui Sono tocmai datorita constrangerilor sale. Cele doua ore si jumatate de drama familiala sunt abordate pe un ton suprarealist, pe alocuri acid, si spun povestea unei tinere dintr-o familie aparent normala dintr-un orasel japonez. Noriko face parte dintr-o familie cu o mama, un tata si doua fiice, dar familia are serioase probleme de comunicare. Dorinta tinerei de a studia in Tokyo intalnste opozitia tatalui ei, fapt ce determina si consecinta: fuga ei de acasa, intr-un gest unic de manifestare a propriei vointe. Mai degraba pare a fi un triumf amar al curiozitatii tineresti in fata autoritatii parintesti uneori prea rigide. Prin intermediul amicei cu care dialogheaza pe chat, Kumiko, Noriko isi gaseste o familie surogat, ce pare a inlocui absenta celor dragi. In ciuda subiectului abordat, filmul ramane unul remarcabil, captivant, si datorita interpretarii actorilor, dar si structurii narative ce implica diferite – uneori contradictorii – puncte de vedere. Sono deviaza subiectul spre suprarealism si spre violenta, ce sunt pe deplin integrate in firul narativ. Legarea acestui film prin subiectul sau de un succes anterior l-a putut ajuta pe Sono sa-si gaseasca o audienta interesata de un asemenea subiect nu prea comercial (mai degraba cult), insa daca ar fi fost stearsa orice referinta la “Suicide Club”, cu siguranta “Noriko’s Dinner Table” ar fi fost un film de sine statator solid. Ramane unul din cele mai atragatoare filme ale lui Sion Sono dintre toate creatiile sale, iar fanii genului cu siguranta il vor aprecia. Vizionare placuta !
Multumiri pentru traducerea dedicate realizata de selaflaure.
Prezentare realizata de cris999 in colaborare cu selaflaure – asiacinefil.com
Faith (The Great Doctor) (2012) – episodul 4 subtitrare in romana
Eun Soo se arata incantata cu descoperirea noii lumi in care a aterizat. Desi e o lume desprinsa parca din manualele de istorie din timpul scolii, oricand e o bucurie pentru curioasa Eun Soo sa descopere lucruri noi. Oricum nu are ce face, si cata vreme e captiva in aceasta lume trebuie sa se acomodeze la noile realitati. Iar cand nu cunosti cutumele unui popor – care paradoxal se dovedeste chiar propriul ei popor – uneori mai faci si gafe, cum dintr-o neatentie Eun Soo se raneste si se vede nevoita sa-si transforme pantalonii de firma in niste simpli pantaloni scurti taiati inegal, care provoaca fiori de neliniste in sufletul tulburat al barbatilor din Wu Dal Chi ce o zaresc. Pentru prima data, doctorita venita din Ceruri pare a manifesta o neliniste ce depaseste granita profesiei sale, in momentul in care insista ca Choi Young sa ia pastilele de aspirina ale ei, pentru a-i calma durerile interioare. Probabil e momentul in care a luat nastere ceva, nu puetm sti, insa cu siguranta lucrurile se vor lamuri in episoadele urmatoare. Pana atunci, Choi Young trebuie sa reziste, sa nu se prabuseasca, pentru ca sperantele investite in tanarul rege abia inscaunat sa nu se iroseasca. Cu totii au nevoie de indemanarea lui pentru a-i coordona si a asigura protectia fragilului Rege. In special dupa discutia cu Gi Cheol, un sentiment de neliniste il apasa, motiv pentru care ordona vigilenta maxima, reusind sa stranga doar 100 de barbati dintre cei mai destoinici si mai de incredere care sa-l ajute in aceasta misiune. Dar Choi Young este ravnit si de vicleanul Gi Cheol, care ordona ca, indiferent care ar fi costurile, supusii lui sa il atraga pe Comandntul Wu Dal Chi in tabara sa. In acest fel, singurul sprijin al Regelui ar disparea, iar el ar avea cale libera spre tronul mult ravnit.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Faith (The Great Doctor) (2012) – episodul 3 subtitrare in romana
Wu Dal Chi Choi Young e pe cale sa-si indeplineasca promisiunea facuta doctoritei Yoo Eun Soo si sa o trimita prin tunelul timpului inapoi in lumea ei. Dar in ultima clipa soseste un ordin de la Rege, care interzice plecarea doctorului din Ceruri. Initial Choi Young se opune acestui ordin, dar in cele din urma loialitatea fata de Rege si eventual motivele acestuia – care in mod sigur sunt justificate – ii schimba parerea Comandantului, care o impiedica pe doctorita sa plece chiar inainte ca Poarta Cerului sa se inchida pentru totdeauna. Ramasa captiva intr-o lume primitive, Eun Soo face un gest necugetat si pune mana pe sabia lui Wu Dal Chi, pe care aproape accidental o implanta in acesta. Sfetnicul, nepasator, ordona ca doctorita sa fie dusa la hanul unde se afla Regele, in timp ce Choi Young urma a fi abandonat. Dar cum poate un doctor sa nu faca nimic vazandu-si pacientul pe moarte ? Si astfel Choi Young e dus la han si o operatie de urgenta e pregatita. Doctorul regal ramane uimit de faptul ca doctorul Cerului urmeaza sa ii taie stomacul Comandantului Garzii si ezita in a o lasa sa faca un asemenea act atroce. Poate doar explicatiile stiintifice ale doctoritei ii astampara pornirea si ii stimuleaza curiozitatea. Si astfel, o dificila operatie are loc. Sortii de reusita ai acesteia nu sunt siguri, in special ca locul fiind insalubru, oricand o septicemia putea intervene si rapi viata pacientului muribund. Doar timpul poate spune daca Choi Young va trai… Insa suprinzator, a doua zi acesta se ridica pe propriile picioare si nu face decat sa aduca ingrijorarea in sufletul doctoritei… Incapatanarea lui Choi Young e proverbiala… Indatorirea pentru siguranta Regelui si Reginei e mai importanta decat propria-i viata, astfel ca, cat mai curand, trebuie sa paraseasca hanul, sa gaseasca o barca si sa treaca pe celalalt mal, pe teritoriul de bastina al Regelui, Goryeo.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
The Sword Identity (2012) – povestea unei sãbii invincibile spusã în stilul lui Jim Jarmusch de scenaristul lui „The Grandmasters”
“The Sword Identity” este filmul de debut ca regizor al chinezului Xu Haofeng, nominalizat anul trecut pentru premiul “Action Asia Award”. Tot el a scris si scenariul, remarcandu-se in acest an cu scenariul mult asteptatului “The Grandmasters” al lui Wong Kar Wai. Poate ca scenariul lui “The Grandmesters” este unul stralucit, nu stim inca deoarece filmul e in stadiul de post-procesare, insa in privinta lui “The Sword Identity” nu putem spune decat ca are un scenariu destul de modest, care combina umorul negru chinezesc cu artele martiale si cu o atmosfera destul de sobra si intunecata (la propri si la figurat, multe scene de lupta desfasurandu-se in cadre semi obscure). O muzica instrumentala apasatoare insoteste momentele importante ale filmului, cu scopul evident de a spori tensiunea, insa per ansamblu filmule este destul de lent pentru asteptarile ce le pot avea fanii genului de la el. Stilurile de lupta sunt descrise in amanunt, iar actiunea apare ca urmare mai degraba a unui accident decat a unui curs lin, firesc si clar al scenariului. Actorii protagonisti sunt cvasi-necunoscuti, insa in ciuda acestui fapt, filmul s-a lansat prin intermediul companiei Lions Gate in Statele Unite direct pe dvd, beneficiind de o promovare adecvata pe piata nord-americana. E pacat ca marile filme chinezesti istorice ale ultimilor ani au ajuns atat de greu pe continetul nord-american, uneori chiar si la un an distanta, in timp ce productii necunoscute, cu un buget mai mic si cu actori fara nume sunt promovate insistent de anumite companii de distributie americane la scurt timp dupa lansarea lor pe piata.
In oraselul Guancheng din sudul Chinei dinastiei Ming, existau patru mari familii ce au transmis din generatie in generatie 4 stiluri de lupta diferite. In spatele fiecarei scoli se afla o influenta familie ce tinea la perpetuarea traditiei. Dar de multi ani pacea se instalase in intreaga tara, iar in lipsa razboaielor, artele martiale cunosteau o perioada de decadere. Orasul era pazit formal de piratii japonezi infranti cu multi ani in urma de doi gnerali celebri de un Sef ajuns la varsta de 50 de ani, al carui cel mai mare regret era ca purta o armura de hartie in locul uneia de metal care era mai greu de dobanit, fiind acordata de Imparat celor cu merite deosebite. Dar cum piratii japonezi nu mai atacau orasul, bietul sef al diviziei anti-pirati isi vede visul imposibil de realizat. Totul pana intr-o zi, cand un strain ajunge in oras. Aparent acesta detine o sabie japoneza si un stil de lupta diferit de al celor 4 scoli. Oricine dorea sa isi creeze o noua scoala in oras bazata pe o noua tehnica de lupta trebuia sa lupte cu cele patru scoli intr-o competitie desfasurata pe Aleea Wuyi. Dar stilul de lupta al strainului este respins de cele 4 scoli, contrariate de faptul ca respectivul folosea o sabie japoneza si un stil de lupta specific lumii militare, nu a artelor martiale. Acesta va lupta cu cele 4 scoli pentru a demonstra ca sabia sa e invincibila…
Nu putem spune despre “The Sword Identity” ca este un film de categorie B. Are toate ingredientele unui film de prima mana: actori buni, chiar daca fara un nume, ce interpreteaza profesionist rolurile incredintate (chiar ai impresia uneori ca aspectul lor exterior aduce mai mult cu unele personaje din dramele istorice coreene decat cu figuri tipice filmului chinezesc de epoca).; o calitate foarte buna a imaginilor – se vede ca e un film bine filmat, cu cadre si decoruri bine alese (in special ca actiounea se petrece inr-o singura locatie); nu in ultimul rand, muzica instrumentala e potrivita pentru intretinerea atmosferei. Punctul slab al filmului este tocmai scenariul, ce pare prea simplu si prea lipsit de logica. Sunt multe momente in care nu iti dai seama unde vrea sa junga scenaristul, in special ca replicile sunt uneori seci, poate mai mult pe intelesul publicului chinez decat al celui de pe un alt continent. Avem in fata un film foarte cerebral, in care majoritatea timpului e petrecuta in compania discutiilor dintre maestrii artelor martiale despre strategie si despre complexitatea artelor martiale, cu destul de putine momente in care teoria e pusa in practica. Povestea, in ciuda faptului ca este lenta, e oarecum greu de urmarit din moment ce personajele si legaturile dintre ele sunt dezvaluite gradual. La final ajungi sa te intrebi care e lagatura unora dintre personajele periferice cu ideea principala a filmului. Ceva nu aduce unitate si ordine in scenario, poate de aici impresia unui haos la acest nivel. Dintre toti protagonistii, cea mai buna interpretare o are Yu Chenghui, cunoscut din serialul de televiziune “The Legend of Bruce Lee”. Scenele de lupta care il implica pe acesta sunt foarte spectaculoase si reusite, insa mult prea putine pentru un film care se considera de acrtiune si care doreste sa cucereasca fanii artelor martiale. Poate ca o durata de doar 90 de minute in locul celor aproape 2 ore ar fi fost mai porivita pentru acest film.
Cine se asteapta la un film de arte martiale cu actiune non-stop, ar putea fi dezamagit urnmarind “The Sword Identity”. Acesta e mai degraba un film cu o estetica, cu un ritm si o intensitate in stilul productiilor lui Jarmusch. Nu e un film rau, are faze comice si e bine realizat, insa pentru a putea admira frumusetea lui trebuie sa fii inarmat cu multa rabdare. Lucru care cu siguranta lipseste fanilor filmelor cu arte martiale, aflati in cautarea a altceva… Vizionare placuta !
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Asia Team Romania –
traducatorii din chipa: alinabv si gligac2002.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil.com
The Four (2012) – un wuxia supranatural în care “X-Men” se întâlneşte cu “Mr Vampire”
Cel mai nou film al lui Gordon Chan (“Painted Skin”), “The Four”, e un wuxia atipic in care sunt introduse o multime de elemente de supranatural de evidenta inspiratie Hollywoodiana. In fapt, filmul este inspirat dintr-un roman de aventuri wuxia ce a ajuns best-seller in China (“The Great Four Detectives”) si se inscrie in linia filmelor cu eroi cu puteri supranaturale ce fac furori in ultimii ani peste Ocean. Prin subiectul sau dar si prin realizare, am putea vorbi de “The Four” ca despre un “X-Men” transpus in decorul Chinei medievale, dar si de o continuare a unei tematici abordate pentru prima oara odata cu “Detective Dee” acum cativa ani, anume o intriga politista amestecata, de aceasta data, cu elemente de supranatural redate spectaculos. Filmul beneficiaza de efecte speciale de ultima ora, derulate intr-o atmosfera de mister ce il face captivant in ansamblul sau. Din distributie nu fac parte nume mari, cu exceptia lui Anthony Wong, care dupa rolul din “White Vengeance” pare personajul perfect pentru rolul de maestru al unor experti in artele martiale mult mai tineri ca el. Nume precum Collin Chou, Sheren Tang, Ronald Cheng sau Chao Deng nu spun multe decat cunoscatorilor serialelor istorice chinezesti difuzate pe micul ecran, unii dintre ei fiind idoli pentru tanara generatie din China, insa toti impreuna reusesc sa dea viata in “The Four” unui personaj colectiv – echipa de detectivi cu puteri extraordinare de la Politia Divina – care privit in ansamblul sau pare unul lipsit de cusur.”The Four” a obtinut incasari in China de peste 30 milioane de dolari la box-office, fiind unul din cele mai vizionate filme autohtone ale anului 2012.
In China dinastiei Song (secolul XI), Imparatul pune pe picioare Departamentul 6, condus de Lordul Liu, un comandant eficient, dur si necrutator. Cele mai complicate cazuri de infractiuni sunt solutionate rapid de temutul Departament 6, in randurile caruia ajung si patru femei, primele femei din politia imperiala. Acestea, insa, se dovedesc a fi spioane trimise in sanul Departamentului 6 de An Shigeng, un afacerist implicat in afaceri ilegale din lumea interlopa, protejat al ministrului Cai. In timpul unei operatiuni de depistare a unor falsificatori de bani, Departamentul 6 are supriza sa constate ca actiunea de filaj la care a participat era cat pe ce sa esueze datorita interventiei unor necunoscuti. Acestia la randul lor urmareau falsificatorii de bani si erau pregatiti sa intervina pentru a-i aresta. La aparitia Printului la fata locului, identitatea celor ce au stricat planul Departamentului 6 e dezvaluita: sunt Politia Divina, un departament secret infiintat chiar de Print fara stirea cuiva, care avea un rol similar cu Departamentul 6. Vazand in Politia Divina un rival, Lordul Liu il trimite pe subordonatul sau, Leng, in Politia Divina, acsta urmand a-i raporta toate actiunile acsteia. Politia Divina era formata din 4 persoane cu puteri extraordinare: Maini de Fier, a carui forta a mainilor era zdrobitoare, Hotul de Vieti, fost camatar in lumea interlopa si salvat de maestrul Politiei Divine din mainile Lordului Liu in timpul operatiunii cu banii contrafacuti, Leng “Lup Mare” (cunoscut si ca “Sange Rece”), spionul trimis de Departamentul 6 in Politia Divina, despre care se spune ca a fost crescut de mic de lupi si a carui forta era renumita, si Impasibila, o tanara imobilizata intr-un carucior care avea puterea extraodinara de a citi gandurile oamenilor. Cu ajutorul celor 4 experti, maestrul Politiei Divine primeste misiunea de a duce la bun sfarsit ancheta unor bani contrafacuti, afacere care ia amploare si risca sa destabilizeze imperiul.
Filmul ne poarta intr-o calatorie in China dinastiei Song (960-1279), iar subiectul ales – o afacere de contrafacere de monede care era sa destabilizeze imperiul prin emiterea unor monede cu o cantitate mult mai mica de arama decat ca a monedelor adevarate – are legatura cu cea mai importanta realizare a monarhilor acestei dinastii. Mai precis, imparatii dinastiei Song au fost primii din lume care au emis bancnote sau bani din hartie. Povestea filmului are, asadar, un sambure de adevar, insa in rest, totul este o fictiune excelent pusa in scena de maestrul Gordon Chan. Tema acestui film a mai fost ecranizata, pe micul ecran de aceasta data, in 2004, cand s-a realizat un serial de 30 de episoade intitulat “The Four Detective Guards”. Filmul debuteaza alert, spectaculos, cu o misiune de urmarire a unei matrite false de bani aflata in posesia unui interlop periculos. Mai apoi, dupa ce intriga e lansata, filmul devine lent, lasand personajele sa se desfasoaree in mediul lor. Odata stabilite legaturile si odata cunoscute abilitatile fiecaruia, povestea curge spre un deznodamant usor de anticipat, dar pe masura apropierii sfarsitului redevine spectaculoasa. Ultimele 15 minute din film fac toti banii, efectele speciale lasand spectatorul perplex. Puterile supranaturale pe care le detin cei patru eroi nu sunt clar explicate, dar reies din diverse situatii. Pentru un cunoscator al artelor martiale nu ar trebui sa existe nici un mister, fiind vorba de cele mai inalte niveluri de stapanire a qi-ului (in cultura traditionala chineza, qi e un principiu activ ce face parte din orice fiinta vie, iar pe scurt ar putea fi exprimat prin termenul “energia vietii”). Cei patru au o “energie a vietii” puternica, peste nivelul oamenilor obisnuiti, si de aici si lucrurile extraordinare pe care le pot realiza. Dar cand aceasta energie e stapanita de un personaj malefic…
Una peste alta, un film bun (nu extraordinar, dar bun), bine realizat, in care cascadoriile reale sunt combinate cu efecte speciale spectaculoase ce-ti taie rasuflarea si in care jocul actorilor primeste un plus prin prezenta veteranului Anthony Wong. Scenariul ne aminteste de clasicul “Mr. Vampire” dar si de intriga politista din “Detective Dee”, in timp ce muzica, un rock aproape deranjant, descrie perfect furia interioara a personajelor, dar putea fi inlocuita, probabil, cu ceva mai “de atmosfera”. Nu de alta dar astfel de detalii strica imaginea de originalitate a filmului chinezesc, ce se aliniaza si el la standardele internationale dictate de Hollywood. Un film ce merita vazut fie doar si pentru faptul ca dupa o pauza de aproape 20 de ani, supranaturalul incepe sa revina in filmul de epoca chinezesc, ca in vremurile sale bune din anii ’80.
Traducerea, adaptara si timingul: gligac2002 – Asia Team Romania
La apelul lui Park Chil Seong, Echipa de interventii a Sectiei 9 s-a grabit sa-i sara in ajutor. Din pacate prea tarziu, “baietii” lui Popeye ( Jung Duk Soo – mana dreapta a mafiotului Choi Hee Gon ) au fost mai rapizi. Oricat s-a straduit Echipa 9 sa gaseasca macar un indiciu pentru a da de urma lui Park Chil Seong, totul a fost in zadar. Au recurs chiar si la memoria lui Ahn Dong Chool pentru a descoperi ascunzatoarea lui Popeye, dar nici cu acesta nu au avut succes. Omul, inspaimantat, nu-si mai amintea nimic. Atunci ofiterul Kim Sun Woo vine cu propunerea de a-l supune hipnozei pentru a recupera din memoria acestuia amanunte uitate. Pentru aceasta investigatie Sun Woo o contacteaza pe Kwon Ha Gyeong – agent la Serviciul Naval de Investigatii Criminalistice. Actiune care insa nu scapa ochilor rauvoitori. Cu amanuntele aflate in timpul hipnozei, Echipa 9 localizeaza ascunzatoarea si pleaca toti pentru descindere. Din pacate nu li se elibereaza un mandat de perchezitie si imprudenti il iau cu ei si pe Ahn Dong Chool. Ajunsi la locul cu pricina gasesc ascunzatoarea goala, insa le-a fost lasat un indiciu – o fotografie a lui Park Chil Seong, maltratat, iar pe verso acelasi tatuaj enigmatic si infricosator. In urma acestei descinderi Echipa 9 intra in bucluc si astfel ajung la concluzia ca sunt scurgeri de informatii din cadrul institutiei si, mai grav , ca exista o “cartita” chiar in interiorul echipei….
Prezentarea: mialex55 – asiacinefil.com
Lost and Found (Sweet Lie) (2008) – când minciuna are picioare foarte lungi şi memorie scurtã…
In ziua de azi, comediile romantice nu mai au nimic nou de spus. De ce sa nu faci putin haz de asta, in acest caz ? “Lost and Found” (cunoscut si ca “Sweet Lie”) se foloseste din plin de un scenariu placut dar putin credibil pentru a demonstra ca acest gen nu a murit de tot in Coreea. Cu ajutorul imaginatiei si al unei povesti nostime ce da la un moment dat in absurd, realizatorii reusesc sa mentina treaz interesul spectatorilor, care se vor regasi la finalul peliculei la fel ca la inceputul ei, cu zambetul pe buze. E adevarat ca Kim Ha-neul din “Too Beautiful to Lie” a dus povestea “mincinoasei” din comediile romantice coreene pe cele mi inalte culmi, dar interpreta rolului principal din “Lost and Found”, Park Jin-hee (premiata pentru prestatia din “Shadows ion the Palace”) intra atat de bine in acest rol incat prestatia ei se ridica la nivelul celei a lui Kim Ha-neul.In rolurile principale masculine au fost distribuiti doi actori chipesi mai putin distribuiti, dar apreciati: Jo Han-seon din “Now and Forever” si Lee Ki-woo din “Wedding Dress” si “Flower Boy Ramyun Shop”. Scenariul si regia sunt semnate de Jung Jung-hwa, regizorul serialului “Flower Boy Ramyun Shop”, cel care l-a si convins pe Lee Ki-woo sa apara si in serialul din 2011. “Lost and Found” nu a fost un succes de box-office, in conditiile in care nu a avut in distributie actori consacrati pe acest gen, dar a reusit sa atraga atentia fanilor genului datorita protagonistei, ce a dus singura pe umeri aceasta productie.
Jiho e o adolescenta uratica care din timpul liceului a pus ochii pe Minwoo, chipesul clasei. Dar marele ei defect era faptul ca nu avea curajul sa-l abordeze pe acesta. A incercat prin toate mijloacele sa se faca remarcata, chiar a lasat ca Minwoo sa dea cu bicicleta peste ea, totul insa fara effect. De atunci l-a urmarit indeaproape pe alesul inimii ei, sperand ca intr-o zi va avea sansa de a-i spune ce simte pentru acesta. Pentru a-si face curaj, si-a propus ca dupa ce a cusut o papusa din plus sa il abordeze. Si o regasim pe Jiho un deceniu mai tarziu, imbatata de aburii alcoolului, plangandu-si singura de mila in fata colegilor de serviciu, dupa program. Desigur, isi ratase si ultima sansa de a avea un prieten. Ca toate sa fie perfecte, a doua zi intarzie la serviciu, odata trezita din betie, si afla ca a fost concediata. Nu pentru ca a intarziat, ci pentru ca emisiunea tv la realizarea careia participa a fost scoasa din grila de programe datorita ratingurilor ingrozitoare. Intr-adevar, o emisiune de matrimoniale pentru pensionari nu are cine stie ce audienta, mai ales cand te gandesti ca publicul interesat de asa ceva e intr-o eterna dinamica “naturala”… Ziua nefericitei Jiho ii este completata de furtul gentii pe care o purta pe umar, pe cand inca se plimba buimaca in urma ultimelor schimbari din viata ei. In timp ce urmareste hotul de pe motocicleta, este lovita accidental de o masina. Accidentul se dovedeste insa o sansa la infinit pe care destinul i-o acorda. De ce ? Pentru ca soferul ce coboara din masina se dovedeste a fi nimeni altul decat al ei Minwoo din adolescenta ! De data aceasta, Jiho e hotarata sa nu-l mai scape din maini pe chipesul cavaler al inimii ei, iar cand isi revine, la spital, se preface ca sufera… de amnezie. O minciuna nevinovata e ultima ei sansa de a-l cuceri pe Minwoo.
Cand spui “amnezie” te gandesti la ce e mai rau, la faptul ca o persoana isi uita o parte din amintiri si, odata cu ele, o parte din propriul eu. In cazul personajului din “Lost and Found”, amnezia e doar un pretext pentru a castiga timp si sufletul persoanei iubite. Exista si lucruri pozitive intr-o amnezie prefacuta, cum ar fi cunoasterea adevaratei fete a prietenilor de pana mai ieri. Fiecare din prietenii Jiho isi pune pe tapet of-ul, unii chiar inventeaza lucruri care pana mai ieri erau doar ganduri proprii, in speranta sa poata profita de pe urma situatiei. In acest mod, fara sa vrea, Jiho descopera laturi nestiute ale prietenilor ei. Si sa mai spui ca o astfel de amnezie nu este o aventura agreabila, care iti deschide ochii…Tipul personajului prefacut e unul des intalnit in cinematografia coreeana de gen, insa de aceasta data interpretarea simpaticei Park Jin-hee a fost una superba, convingatoare si plina de viata.Aceasta parca e facuta pentru acest rol, are un dar special pentru rolurile comice, iar sincronizarea, poantele si modul in care sunt rostite replicile te fac sa crezi absurdul situatiei. Se poate spune fara teama de a gresi ca Park Jin-hee isi interpreteaza personajul cu o mai mare profunzime decat scenariul i-o putea permite, si o face intr-un mod natural, pentru ca altfel, personajul ei putea fi unul marcat de stereotipuri (o fata obraznica, manipulativa, aparent timida dar care stie sa-si urmareasca telul folosindu-se fara menajamente de minciuna). Povestea ni se poate parea familiara, dar firul narativ e despicat in suficiente parti incat filmul sa nu para monoton, previzibil. Regizorul scenarist e demn de lauda pentru momentele comice induse si pentru faptul ca nu pune accentual pe dezvoltarea triunghiului ci pe partea comica a lui, aducand buna dispozitie. Filmul reuseste sa-si pastreze tonul original, comic, pana la final, desi catre sfarsit exista un mic moment in care pare a aluneca catre o drama. Mereu e ceva de care sa razi in acest film. Cat priveste povestea de dragoste dintre Jiho si Minwoo, aceasta nu poate fi credibila sub nici o forma. Minwoo pare tot timpul rece si neconvingator, nesigur pe sentimentele sale, de aceea amicul din copilarie al lui Jiho, Dongshik, pare o alternativa mai credibila. Pe care din cei doi ii va alege, insa sufletul lui Jiho ramane sa descoperiti, urmarind toate peripetiile nostime prin care va trece.
In ciuda anumitor clisee, “Lost and Found” (“Sweet Lie”) ramane o comedie romantica agreabila, nu una perfecta sau memorabila, ci una care isi are farmecul ei si te face tot timpul sa zambesti. Vizionare placuta !
Traducerea si adaptarea filmului, realizata in premiera in Romania,
le apartine lui gligac2002 si alinabv – Asia Team Romania.
Prezentare realizata de cris999 – asicinefil.com
Cold Fish (2010) – cel de-al doilea film al „Trilogiei Urii”, cea mai personalã realizare a lui Sion Sono
“Prin Cold Fish, am vrut sa zugravesc o constiinta a unei situatii total lipsite de speranta, care am simtit ca lipseste in filmele japoneze.” (Sion Sono)
“Cold Fish” a avut premiera la Festivalul International de Film de la Venetia, pe 7 septembrie 2010. De asemenea, a fost prezentat la Festivalul de film Pusan si la Festivalul de Film Toronto, asta ca sa amintim doar doua din cele mai prestigioase festivaluri la care a fost prezent, unde a castigat premiul pentru cel mai bun scenariu in sectiunea Fantastic Fest 2010. Pana in prezent, filmul are la activ nu mai putin de 8 premii, cum ar fi premiul criticilor de film la Festivalul de la Deauville, 2 premii pentru cel mai bun rol masculin secundar acordate actorului veteran Denden (d-l Murata, in film, ce a aparut si in Himizu, cel mai nou film al lui Sion Sono) si un premiu pentru Cel mai bun rol secundar feminin acordat actritei Megumi Kagurazaka, ce a aparut si in “Himizu”, si in “Guilty of Romance”(unde de asemenea a fost laureate pentru Cel mai bun rol secundar). In acest an, “Cold Fish” a fost premiat la Blue Ribbon Awards cu premiul pentru Cel mai bun film al anului 2011. Regizorul si scenaristul filmului, Sion Sono, a dobandit notorietate nu doar prin filmele sale in care exploreaza latura intunecata a fiintei umane, expunand-o adesea intr-un mod socant si greu de vizionat, ci si prin spectacolele avangardiste de poezie organizate in 1997, cunoscute sub numele de Tokyo GAGAGA . De altfel, talentul complex al lui Sion Sono s-a manifestat in diferite moduri, el debutand ca poet la doar 17 ani, fiind actor in unele din productiile sale si in ale altor regizori, scriind nu doar scenarii de film ci si romane. “Cold Fish” (2010) este al doilea film din “Trilogia Urii” a lui Sion Sono, alaturi de Love Exposure (2008) si Guilty of Romance (2011). Povestea filmului este inspirata dintr-o serie de crime care au zguduit Japonia anului 1993, crime comise de Gen Sekine si (ex) sotia acestuia Hiroko Kazama, proprietara unui magazin de animale de companie. Acestia au ucis cu sange rece patru persoane, inclusiv un client nemultulit, faramitand mai apoi corpurile, arzand oasele si imprastiind ramasitele in albia unui rau.
Filmul urmareste viata lui Shamoto Nobuyuki (Mitsuru Fukikoshi), un barbat japonez intre doua varste, destul de simplu, timid si pasiv, care traieste impreuna cu a doua sotie Taeko (Megumi Kagurazaka) si cu fiica din prima casatorie Mitsuko (Hikari Kajiwara). Viata acestei familii pare una linistita, desi fiica e plina de furie datorita faptului ca tatal s-a recasatorit la scurt timp dupa moartea mamei sale cu o femeie mai tanara. Mama vitrega traieste marcata de vina de a fi cauza animozitatii dintre fiica si tata, iar Shamoto se vede incapabil sa aplaneze situatia. Totul decurge monoton pana in momentul in care, in una din seri, Shamoto primeste un telefon, prin care e anuntat ca Mitsuko a fost prinsa furand dintr-un magazin. Precipitandu-se la „locul faptei” impreuna cu sotia, pentru a rezolva situatia fara interventia politiei, Shamoto il cunoaste pe domnul Murata (Denden) care desi se dovedeste a fi persoana care a denuntat-o pe Mitsuko, intervine pe langa directorul magazinului si cu atitudinea sa joviala, il convinge pe acesta sa fie indulgent.
Murata, e proprietarul unui magazin de pesti tropicali, la fel ca Shamoto (diferenta intre cei doi fiind ca primul conduce… un Ferrari). Cu comportamentul sau vesel si usor excentric, captiveaza intreaga familie. Ii invita sa-i viziteze magazinul unde fac cunostinta si cu sotia acestuia, Aiko (Asuka Kurosawa), o femeie deosebit de atragatoare. La un moment dat Murata ii ofera lui Mitsuko un loc de munca care include masa si casa, fapt acceptat de Shamoto. Pe rand ii seduce si acapareaza in diferite moduri pe cei trei, iar Shamoto afla in scurt timp ca a pierdut controlul asupra propriei vieti.
Daca in prima parte a filmului, povestea evolueaza lent, monoton, decent, in a doua parte devine tot mai macabra, grotesca si absurda, ca o adevarata incursiune in Iad. Scenele de violenta si sex sunt foarte realiste si fidel redate, nefiind pentru cei slabi de inima. Totul creste in intensitate gradat, pana la finalul dramatic si socant. Cei care ajung sa vizioneze filmul in intregime vor avea dupa asta imaginea unei impresionante alunecari… in nebunie. Shamoto este personajul principal, iar filmul este construit pe drama acestuia, dar cel care acapareaza atentia spectatorilor este Murata, care ca orice bun psihopat este un personaj convingator, carsmatic si fermecator. Chiar daca de la inceput ceva pare in neregula cu el, lumina in care se prezinta este cea a unui unchi simpatic, plin de empatie. Pe de o parte e un om de afaceri realizat si prosper, pe de alta parte ne releva imaginea unei copilarii sumbre. La un moment dat, in comportamentul sau impecabil si dezarmant apar flash-uri de amenintare, care ar trebui sa-i puna pe fuga interlocutorii. Totusi, el poate citi in sufletele celorlati pana in cele mai intunecate unghere si se foloseste de acest fapt pentru a-i aduce sub controlul sau. Isi dezvaluie adevarata natura abia cand victima e prinsa in capcana fara putinta de scapare. Fermecatoarea sotie Aiko isi joaca rolul la fel de magistral, secondandu-l in fiecare actiune cu o placere exacerbata. Savureaza fiecare moment, dovedind lipsa oricaror granite morale, fie ca e vorba de crima sau sex, si trece de la una la alta intr-o fractiune de secunda, vesnic zambitoare si fericita.
Poate multi se intreaba daca titlul filmului are legatura cu magazinele de pesti exotici. Ei bine, titlul e perfect ales pentru acest film, avand doua sensuri, unul propriu, si unul figurat, ce-l regasim in dictionarele urbane, unde expresia “cold fish” (mot-a-mot “peste rece”) face referire la un partener de sex care nu este receptiv, care nu furnizeaza reactii emotionale. Cu acest titlu Sion Sono defineste perfect stilul de viata pasiv al protagonistului, el neopunandu-se niciunui eveniment din existenta sa. Daca Shamoto va fi un “peste rece” pana la final, ramane de vazut. Simboluri exista pe tot parcursul filmului, nu doar in titlul acestuia. Casa de pe muntele “Harakiri” este o fosta capela plina de insemnele crestinismului, statui, icoane, altare, citate biblice. Timpul este cronometrat cu rigoare exagerata. Totul se desfasoara pe parcursul a doar unsprezece zile, dar in film apare ca un refren prezentarea de la planetariu “Planeta noastra Pamantul, s-a nascut acum 4,6 miliarde de ani si peste alti 4,6 miliarde de ani Panatul isi va vedea sfarsitul”. Despre muzica din film se poate spune ca e o alegere interesanta; uneori aplaneaza impactul vizual, alteori il accentueaza, tinand spectatorul conectat. Poate cea mai potrivita incheiere pentru aceasta invitatie la un thriller psihologic marca Sion Sono o constituie chiar cuvintele regizorului: “Starea vietii mele personale influenteaza in mod constant lucrarile mele. Atunci cand viata mea este plina de iubire, fac un film despre dragoste. Daca as fi fost intr-o stare de disperare, as fi facut un film despre asta. Acest film e foarte intunecat, ca o puternica “pastila” care, inghitita, ma ajuta sa depasesc o criza personala. Filmul m-a alinat. In acest sens e probabil cea mai personala realizare de pana acum.”
Multumiri pentru traducere lui lasedan – Asia Team Romania
Articol realizat de corina1002001 – asiacinefil.com
Sad Sonata (Sad Love Story) (2005) – episodul 15 subtitrare in romana
Relatia dintre Joon Young si Hae In se racste tot mai mult. Joon Young vrea din nou sa renunte si sa plece, dar din nou e oprit din drum de baietii din echipa de productie. Trebuie sa pregateasca auditia lui Hae In, insa atitudinea lui e una tot mai rece. Mai mult, la o reuniune scolara la care participa si Gun Woo si Hae In, el devine partenerul prezentat drept “iubit” al lui Shin Hee. Sa fie doar o stratagema a celor doi, sau chiar cei doi au o relatie ? Oare ce vor crede Hae In si Gun Woo ? Cert e ca Hae In e impiedicata cu orice pret sa participe la auditie, Iar o scena din adolescenta se repeta intr-un depozit parasit de la periferia Seulului. Din nou apare Joon Young de nicaieri si o salveaza pe Hae In din mainile bandei lui Min Ho. Doar ca de data asta, pretul platit e unul scump. Grav ranit, Joon Young e dus de Hae In la spital, pentru a I se acorda ingrijirile medicale necesare. Dar afla si Gun Woo unde se afla Hae In datorita unei poze facuta in secret de un paparazzo, publicata imediat pe net. Gun Woo merge intr-un suflet la spital si e trimis de asistenta de la receptie la salonul unde se afla internat pacientul. Iar marea surpriza vine in momentul in care ajunge in dreptul salonului, iar la numele persoanei internate in incapere scrie mare: “Suh Joon Young”. Asadar, Joon Young, prima si poate singura iubire a lui Hae In a sa traieste ! Iar Hae In se afla cu el in salon ! Cum poate schimba acest lucru relatia cu Hae In si, mai ales, cine e misteriosul Suh Joon Young sunt deja intrebarile ce incep sa-l macine. Raspunsul se afla la doar cativa pasi de el, trebuie doar sa deschida o usa…
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Faith (The Great Doctor) (2012) – episodul 2 subtitrare in romana
Calatoria neinfricatului comandant Wu Dal Chi, Choi Young, in Ceruri, este o aventura peste secole in zilele noastre. Aici o gaseste pe doctorita Yoo, despre care credeca este doctorul zeilor, si dupa o multime de peripetii reuseste sa o aduca inapoi in timp, in perioada regatului Goryeo. Aici, cu totii, de la Rege la soldatii din Garda Regala stau cu sufletul la gura in fata portii Cerului, si dupa scurt timp – caci timpul din lumea Cerurilor este unul foarte grabit in raport cu timpul altor vremuri, nu ? -, pe poarta apare Choi Young insotita de doctorul zeilor. Biata doctorita Yoo se trezeste intr-un decor de serial istoric, si chiar crede ca de fapt se afla pe platourile de filmare ale unui serial. Pe drum vede oameni imbracati ciudat, ce vorbesc o limba care numai coreeana nu e. Dar nu e timp de pierdut, cineva sufera de la o rana fatala si scopul prezentei ei acolo e salvarea vietii unei persoane de a carei soarta depinde insasi soarta regatului Goryeo. Si astfel doctorul zeilor ajunge in odaia unde cu ajutorul luminii venite din crestet trebuie s-o readuca in mod miraculos la viata pe regina Goryeo-ului. De la o gluma, cum i se pare doctoritei Yoo, lucrurile incep sa devina serioase cand constata ca e captiva lui Choi Young de care tot timpul incearca sa scape. Il cunoaste si pe Regele Goryeo, insa il considera doar un simpatic personaj de drame istorice. Gluma e gluma pana la un punct, ceea ce nu trebuie uitat e ca cei care au atentat la viata Reginei cu siguranta vor incerca un nou atac, Regele fiind prins in capcana in satul unde a innoptat. Si, incet, incep sa apara in scena si personajele negative… iar intriga devine tot mai interesanta.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Faith (The Great Doctor) (2012) – episodul 1 subtitrare in romana
O legenda veche de peste 1600 de ani spune ca un doctor legendar pe nume Hwa Ta ar fi salvat de la o boala grea un carmuitor pe nume Jo-jo. Acesta dorea ca intr-o zi sa stapaneaca lumea, avand o ambitie nemasurata si comportandu-se asemeni unui despot. Cu toate astea, l-a dorit alaturi pe renumitul doctorul Hwa Ta, ce l-a vindecat. Hwa Ta a refuzat sa se alature regelui si a fugit. In timp ce era urmarit de garzile regelui si situatia parea fara scapare, soarele a fost acoperit de intuneric iar vantul s-a dezlantuit, deschizandu-se portile Cerului. Prin culoarul care s-a deschis, acesta aa urcat la cer si s-a salvat. Se spune ca de atunci, o data la 300 de ani, Hwa Ta isi trimite cate un discipol pe teritoriul actual al Coreei. O mie de ani mai tarziu, la hotarul dintre Yuan si Goryeo, un grup – aparent de negustori – se indreapta dinspre Yuan spre Goryeo. Suntem in anul 1351. Goryeo e in haos, in urma mortii anteriorului rege, la varsta de doar 14 ani. Grupul, insotit de cativa luptatori destoinici, constata ca din cauza vremii agitate, nu pot trece pe celalalt mal al raului pentru a intra in Goryeo, nici o pluta neaflandu-se sa-i astepte. Drept urmare se hotarasc sa traga la un han, peste noapte, urmand ca a doua zi sa-si continue drumul mai departe. Odata ajunsi la han, aflam ca de fapt il avem in fata pe viitorul rege al Goryeo, Gong Min, care fusese ostatic in Yuan de la varsta de 10 ani, si care acum, odata cu moartea regelui de doar 14 ani revine in Goryeo pentru a prelua tronul, la recomandarea Yuan. Impreuna cu el vine si proaspata lui sotie, o printesa din Yuan. Dar peste noapte, hanul este atacat, iar sarcina apararii regelui cade pe umerii comandantului Garzii Regale, Choi Young. Va reusi acsta sa dejoace planul asasinilor si sa-l escorteze in siguranta pe Rege la Palat ?
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Sad Sonata (Sad Love Story) (2005) – episodul 14 subtitrare in romana
Informatiile compromitatoare lansate in gura presei de Lee Min Ho clatina serios cariera muzicala a lui Park Hae In. Complotul se dovedeste a fi, pana la urma, parte dintr-un plan mult mai complex, dezvaluit acum pentru prima data: acela ca cumnatul presedintelui companiei de telefonie Lee Kang In, Sang Jin, sa puna man ape conducerea companiei. Presa reactioneaza imediat, si cu greu e potolita pana la organizarea unei conferinte de presa. Mai multe lucruri scoase la iveala de informatiile compromitatoare sunt lamurite in fata necrutatoarei prese, care afla tot acum de faptul ca Gun Woo e, intr-adevar, fiul presedintelui unei importante companii de telefonie, insa si faptul ca refuza sa fie succesorul acestuia. Si, lucrul cel mai important: devine public faptul ca Gun Woo si Hae In se intalnesc de 4 ani de zile. Joon Young asista cu durere cum Hae In se indeparteaza tot mai mult de el, astfel ca amandoi fac o intelegere: ce a fost pana atunci a fost destinul, ce va fi de acum inainte va fi alegerea fiecaruia.
Dupa ce scandalul se linisteste, compania lui Gun Woo trebuie sa reface imaginea publica a lui Hae In. Vanzarile la albumul ei au scazut drastic, iar Hae In e solicitata mai mult in emisiuni pentru a se discuta despre viata ei private, nu despre cariera ei muzicala, iar asta nu ii ajuta cu nimic. Solutia salvatoare vine de la abandonata Shin Hee, care ofera un pont baietilor: o companie organizeaza un casting pentru o persoana care sa interpreteze o melodie sis a apara intr-o reclama ca imagine a companiei. Desi Hae In nu mai e o debutanta, cu totii sunt de accord ca e sansa ideala pentru relansarea carierei ei. Dar in ultima clipa, la auditie se mai inscrie cineva neasteptat…
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Faith (The Great Doctor) (2012) – o invitaţie la cãlãtorie… în timp alãturi de Lee Min-ho, într-un serial tradus în premierã în România de Asia Team !
Dupa multiple intarzieri si schimbari de actori, in sfarsit cel mai asteptat serial coreean al ultimilor ani, “Faith” (cunoscut si ca “The Great Doctor”) a ajuns pe micul ecran. Mai bine de 2 ani a durat de la anuntarea productiei si a distributiei pana la punerea in practica a proiectului, dar in cele din urma acesta a ajuns in fata telespectatorilor. Preconizat initial a avea 24 de episoade, “Faith” – coincidenta sau nu – se inscrie in trendul acestui an al serialelor coreene, a carei principala tema este calatoria in timp ( a se vedea “Time Slip: Dr Jin”, difuzat tot in acest an de un post concurent, sau “Rooftop Prince” difuzat tot de SBS). Serialele coreene aveau nevoie de un suflu nou, iar acesta a venit ca o consecinta fireasca a alinierii industriei coreene de productie pentru micul ecran la curentul lansat de serialele de peste ocean in urma cu 5-6 ani, in care elementele de fanteziem si supranatural ajung sa constituie principala sursa de atractie. Un inceput timid s-a facut in urma cu cativa ani cu serialul “Joseon X Files”, in care fictiunea se imbina cu fantasticul intr-o sageuk drama care nu a avut un ecou prea rasunator poate si pentru ca a fost produs de un post de televiziune din afara celor 3 “mari” din Coreea, SBS, KBS si MBC. Insa in acest an, succesul lui Rooftop Prince si al lui Dr. Jin se pareca a fost factorul hotarator in a lansa in sfarsit proiectul “Faith” pe micile ecrane. Serialul e un “fusion-drama” medical-fantastic in carecalatoria in trecut reprezinta doar pretextul pentru o multime de aventuri spectaculoase.
Initial, rolul principal masculin i-a fost oferit lui Lee Jun Ki, dar din cauza indatoririlor sale militare a fost nevoit să renunte la proiect. S-a vorbit chiar ca rolul principal va fi luat de Kang Ji-hwan (mai vechea noastra cunostinta Hong Gil Dong), dar in urma problemelor pe care acesta le-a avut cu agentia lui de impresariere a renuntat la proiect. In cele din urma rolul sau a fost acceptat de Lee Min-ho, starul din “City Hunter”, una din cele mai bine vandute imagini ale momentului din Coreea si in general din Asia. Cu peste 30 de reclame la active, difuzate in Coreea, Vietnam, China, Thailanda, Filipine sau Statele Unite, Lee Min-ho a fost desemnat celebritatea masculina cea mai atractiva pentru reclamele la produse cosmetice. Iar daca va ganditi ca e un lucru nesemnificativ, trebuie doar sa va ganditi la cine este principala tinta vizata de producatorii de produse cosmetice pretutindeni in lume. Cu alte cuvinte, Lee Min-ho e idolul femeilor asiatice (si nu numai), care cu un zambet nu doar le cucereste iremediabil sufletul, dar le si deschide portofelul… Cu valente si in domeniul muzical si premiat an de an din 2009 pana in prezent pentru interpretarile din serialele in care a fost distribuit, cu un fizic potrivit pentru un rol de erou al timpurilor apuse, a sosit si pentru Lee Min-ho testul unui serial istoric, pe care in general toti actorii barbate coreeni il parcurg inaintea lansarii pe marele ecran, in lumea buna a filmului coreean. Rolul din “Faith” ar putea fi, pentru Lee Min-ho, pasul spre un rol principal intr-un film pentru marele ecran, insa ramane de vazut daca va face acest pas sau il va amana dupa indeplinirea serviciului militar obligatoriu. Pentru rolul principal feminin, realizatorii s-au gandit la frumoasa actrita Kim Hee-seon, nimeni alta decat protagonista serialului “Sad Sonata”. In 2007, aceasta a lasat la o parte lumea filmului, dedicandu-se vietii personale. S-a casatorit in toamna lui 2007 cu un important om de afaceri coreean, iar in ianuarie 2009 a dat nastere unei fetite. Un an mai tarziu a revenit pe marele ecran intr-o productie chinezeasca, “The Warring States”, iar in acest an, dupa 6 ani de absenta de pe micul ecran, a acceptat rolul principal feminin in drama “Faith”. Kim Hee-seon va interpreta pentru prima data rolul unui medic, iar pentru aceasta s-a si pregatit serios. Pentru a intelege mai bine lucrurile ce se petrec dincolo de camera de garda a unui spital, ea a vizitat un spital din Gangnam, in Seul. Acolo a invatat cum sa foloseasca bisturiul si alte ustensile medicale precum si felul in care doctorii isi misca mainile in timpul interventiilor chirurgicale.
Regia serialului ii apartine lui Kim Jong-hak, omul din spatele rasunatorului success al serialului “The Great King”.Acesta revine la 5 ani dupa acest succes pe micul ecran cu o noua poveste captivanta, facand echipa din nou cu scenarista lui “The Great King”, Song Ji-na. Filmarile dramei au inceput pe 24 mai 2012., prima scena fiind filmata la Templul Bongeum din Seul. Aceasta il arata pe Choi Young (Lee Min Ho) cum ajunge in zilele noastre, din perioada Goryeo, cu scopul de-a o lua cu el inapoi pe dr. Eun Soo (Kim Hee Seon). Nici ceilalti actori din rolurile secundare nu sunt de neglijat. Yu Oh-seong e de departe cea mai cunoscuta figura dintre actorii din alta generatie decat protagonistii, ce a impresionat cu rolurile din „Beat” si „Friend”. Despree coreeanul nascut in State, Lee Phillip, nu mai trebuie sa spunem nimic, toata lumea amintindu-si prestatia stralucita a acestuia din serialul sau de debut, “The Great King”. Nu doar pentru acestia sau pentru Kim Hee-seon “Faith” reprezinta o provocare, ci si pentru protagonistul Lee Min-ho. Dupa numeroasele accidentari pe care acesta le-a suferit in timpul filmarilor dramei „City Hunter” putin erau cei care mai credeau ca acesta va alege un rol intr-o drama istorica plina de actiune si scene solicitante. Fanii asteptau mai degraba un rol intr-o drama ca „Personal Taste”, insa Lee Min Ho e decis sa-si atinga visul si sa devina un actor complet. Acesta e motivul pentru care acesta a acceptat primul rol intr-o drama istorica.
Choi Young (Lee Min-ho) este un tanar razboinic ce traieste undeva in regatul Goryeo (cel ce precede Joseonul). Lipsit de afectiune fata de semenii sai, acesta reuseste sa devina Comandantul Garzii Regale, direct raspunzator de siguranta Regelui. In ciuda pozitiei importante ocupate, Choi Young nu e o persoana interesata de averi, bani sau marcat de dorinta de inavutire, iar cea mai mare placere a lui este… sa doarma, nederanjat pe cat posibil. Cat timp acesta este indiferent fata de ceilalti semeni, implicit nici de moarte nu ii pasa, chiar daca functia ocupata e una care presupune pericole si expunerea tot timpul a vietii sale. Iar o persoana care nu se teme de moarte nu isi face planuri sau strategii de viitor, infruntand lucrurile asa cum sunt.
Yoo Eun Soo (Kim Hee-seon) e o femeie obisnuita din zilele noastre, total opusa ca fire lui Choi Young, deschisa fata de toata lumea si care stie sa-si esprime aceasta deschidere prin meseria pe care o practica, chirurg plastician. Initial fusese un chirurg generalist, dar realizand ca munca nu ii este rasplatita pe masura a ales chirurgia plastica fara nici un regret. Aceasta are si un vis: timp de 3 ani de zile sa munceasca din greu pentru ca, impreuna cu cativa prieteni, sa isi poate deschide o clinica private in Gungnam. Dar intr-o zi se trezeste pe cap cu un individ bizar, costumat in haine de epoca, care ii cere sa vina cu el. E vorba de nimeni altul decat Comandantul Choi Young, care o ia cu el inapoi in timp, in urma cu 660 de ani. Calatorind in timp in regatul Goryeo, cei doi vor avea de infruntat o multime de aventuri, de-a lungul carora vor descoperi si… iubirea, o iubire care transcede timpul si spatiul.
Un nou proiect interesant pe care Asia Team Romania il propune, care cu siguranta va capta interesul asiacinefililor si-i va tine cu sufletul la gura prin fiecare episod in parte.
Traducerea si adaptarea serialului: alinabv, gligac2002 – Asia Team Romania
Articol realizat de cris999 in colaborare cu alinabv – asiacinefil.com
“Deep Rooted Tree”, odiseea alfabetului coreean, a ajuns la final. Un adevãrat fenomen s-a nãscut în Coreea odatã cu el.
“Deep Rooted Tree” (“Tree with Deep Roots”), al 45-lea proiect de serial asiatic finalizat de Asia Team, a ajuns de cateva zile la final. Emotia aflarii finalului s-a risipit, mastile au fost de mult date la o parte iar misterul s-a risipit. Scenariul plin de fantezie al echipei de scenaristi a serialelor Queen Seon-duk si Jewel in the Palace a reusit sa puna in valoare una din cele mai mari realizari ale unuia din cei mai importanti monarhi ai Joseonului, regale Sejong: alfabetul care si in zile noastre este folosit de natiunea coreeana. Desi serialul are la baza romanul omonim al lui Lee Jung Myung publicat in 2006, ideea serialului a pornit de la marele proiect al lui Lee Do (ramas posteritatii sub numele Sejong) de a crea un alfabet diferit de greoaiele caractere chinezesti in numar de peste 45.000, ce nu puteau exprima anumite lucruri in limba coreeana, cum ar fi numele anumitor persoane. Implicatiile politice, religioase si mai ales sociale ale crearii unui alfabet distinct au marcat efortul de o viata al regelui, dar si destinul natiunii coreene, o data pentru totdeauna, oferind posteritatii un lucru maret. Serialul, regizat de Jang Tae Yoo, omul din spatele altui serial de succes ce a scos in evidenta frumusetea culturii coreene, “Painter of the Wind”, a fost primit cu oarecare reserve de publicul coreean, obisnuit cu alt gen de sageuk drama, lucru reflectat in ratingul primelor 2 episoade, difuzate in 2 zile consecutive: 9 % la nivel national. Pe masura ce povestea devenea tot mai captivanta, aceste ratinguri au inceput sa creasca, ultimul episod atingand maximul ratingului, 23, 6%.. Cu un rating mediu de 18% la nivel national in Coreea per totalul celor 24 de episoade, “Deep Rooted Tree” s-a dovedit a fi cel mai de succes serial istoric al toamnei anului 2011, completand succesele din vara ale anului, “Warrior Baek Dong Soo”si “Princess’s Man”.
“Deep Rooted Tree” a fost rasplatit pe masura la sfarsitul anului 2011, la SBS Drama Awards castigand nu mai putin de 7 premii. Premiul de Excelenta l-a luat Jang Hyuk, serialul in ansamblu a castigat premiul de Excelenta, confirmand faptul ca a fost cea mai buna productie a anului 2011 difuzata de SBS. Marele castigator al festivitatii a fost actorul Han Suk Kyu, care a revenit in glorie pe micul ecran dupa o absenta de 16 ani ! Acesta l-a interpretat pe Lee Do, rol care i-a adus 2 premii la SBS Drama Awards. Serialul a mai castigat 2 premii in aprilie 2012 la Baeksang Drama Awards (Marele Premiu si preniul pentru Cel mai bun scenariu). Shin Se Kyung, interpreta personajului So Yi, a fost si ea premiata pentru interpretare, dar, mai mult decat atat, “Deep Rooted Tree” a reprezentat pentru aceasta o rampa de lansare (chiar daca aparuse in cateva seriale in roluri mai putin importante, inclusiv intr-un rol episodic din “Queen Seon-duk). In acest an, a fost distribuita in serialul “Fashion King”, iar producatorii o au in vederi pentru noi proiecte importante. Pentru Jang Hyuk, rolul lui Ddol Bok/Kang Chae Yun a reprezentat inca un plus la CV si inca o interpretare matura, pe masura celei din Chuno. De altfel, el a fost si imaginea care a vandut cel mai bine serialul peste hotare. fiind prezent la lansarea serialului in Japonia, la un eveniment desfasurat la Centrul cultural coreean din Tokyo.
Dincolo de vedetele distribuite in serial, “Deep Rooted Tree” a avut un puternic impact popular, sporind in Coreea interesul unor categorii sociale largi. Aceasta si pentru ca a combinat variate elemente din procesul de creare si publicare al alfabetului hangul, incluzand elemente de politica, arte martiale, romantism thriller etc. Serialul a fost selectat ca Cel mai bun serial din prezentul mileniu de 20 de regizori coreeni de marca si critici de film. Succesul si dincolo de hotarele Coreei confirma calitatea deosebita a lui si toate elogiile din partea oamenilor din industrie. Un commentator din domeniul cultural declara: “Nu exista nici macar in industria americana de film vreun serial care sa comprime continutul ce trebuia spus pe parcursul a 50 de episoade in doar 24. Dupa ce societatea coreeana s-a democratizat, iar actuala epoca e tulburata de dilema “ce inseamna mai exact politica”, ingrijorarea Regelui Sejong portretizata de scenaristi privind viitorul are o insemnatate cu mult mai realista.” Un regizor de seriale de televiziune a concluzionat ca “Deep Rooted Tree” lanseaza un nou trend in industria de gen: “Desi existau premisele ca structura complexa a dramei sa cauzeze ratinguri scazute, acest serial a spart usor aceasta perceptie. Industria care mereu respinge scenariile ce nu cuprind suficiente elemente ce sa poata fi reflectate in media si sa fie pe placul publicului da un semn de schimbare”.
Ecouri despre succesul serialului au existat nu doar in industria de film coreeana. Pe masura cresterii popularitatii serialului la data difuzarii sale in Coreea (toamna –iarna lui 2011), vanzarile la romanul ce a stat la baza scenariului serialului au crescut si ele. Din 2006 pana in 2011, cartea a fost vanduta in peste 700.000 de exemplare, iar vanzarile si cotarea pe piata a cartii au crescut brusc odata cu difuzarea serialului la SBS. Dintr-un roman fara un rating ridicat, care in limbajul librarilor ar fi putut fi calificat drept “neglijabil” inainte sa fie difuzat serialul, brusc a devenit un roman de top 10 in topul vanzarilor, pe masura ce fiecare episod de la televizor incalcea si mai mult povestea. Un reprezentant al echipei de productie a serialului a declarat: “Continutul serialului sic el al romanului are unele diferente, dar cu cat serialul e mai popular cu atat numarul persoanelor care cauta romanul original creste si el”. De fapt, romanul lui Lee Jung-myung paseste pe urmele celuilalt roman de mare succes al sau, “Painter of the Wind”, ale carui vanzari au crescut, de asemenea, dupa difuzarea k-dramei la televizor. “Deep Rooted Tree” a avut parte si de 2 episoade speciale, difuzate de Craciun, plus un al treilea episode special ce contine scene de culise din timpul filmarilor si interviuri ale actorilor. Producatorii serialului s-au gandit nu doar la propriul buzunar si la succesul financiar pe care serialul il va obtine, concentrandu-se si pe latura educativa a lui. In acest sens, un episod special de 2 ore al “Deep Rooted Tree” a fost distribuit catre scolile primare din Coreea de Sud si in liceele din tara. Episodul contine, dupa spusele celor doua companii producatoare (SBS si Ihq) o comprimare a celor 24 de episoade pe durata a 2 ore. Dvd-ul a fost distribuit in peste 11.000 de scoli din Coreea, in mod gratuit, cu scopul ca elevii sa inteleaga importanta, istoria si avantajele alfabetului coreean. Cu alte cuvinte, “Deep Rooted Tree” a reusit sa ajunga un material de studiu in scolile coreene, pentru ca odata serialul terminat la SBS, lumea sa nu uite insemnatatea si mesajul transmis de acest serial. De aceea s-a scos acest material audio-video de promovare, activitate de care s-a ocupat in intregime insusi regizorul serialului. Acesta a spus ca a dorit sa se concentreze pe exprimarea procesului de creare a alfabetului, pe suferinta morala a Regelui Sejong sip e dragostea lui pentru popor de-a lungul acestui process lung si anevoios. Cineva din cadrul Comisiei de audiente din Coreea (un fel de CNA de-al lor) a adaugat: “Sa transformi un serial intr-un material didactic e un fapt fara precedent. Speram cu tarie ca elevii sa poata invata despre importanta alfabetului coreean prin intermediul “Deep Rooted Tree”. Nu intamplator serialul a fost selectat de Societatea Culturala a Limbii coreene pentru premiul “Love Hangul Award”.
In afara de initiativa asiacinefil de a aduce aproape de iubitorii filmului asiatic acest superb serial prin intermediul unei traduceri impecabile a lui in limba romana, postul public de televiziune, pe gaura facuta in buget de doar cateva sute de milioane de euro de catre fosta administratie a achizitionat serialul in cadrul unui targ desfasurat in primavera in Romania, la care au fost prezente si alte televiziuni autohtone interesate de ofertele de seriale de pe piata coreeana. Cu toate ca nu a fost tocmai un serial ieftin, acesta a fost achizitionat si difuzat de cateva saptamani. Pentru publicul din Romania, necunoscator al istoriei coreene, poate difuzarea la nivel national a acestuia nu a fost tocmai inspirata, dupa atatea seriale istorice mai mult “comerciale” decat artistice.. “Deep Rooted Tree” a inaugurat un nou gen de serial istoric, iar daca asupra publicului d ela noi impactul poate nu a fost prea mare, pentru iubitorii adevarati ai culturii si istoriei Coreei nu a putut reprezenta decat o adevarata delectare. Pacat de obiceiul redactorilor postului public dobandit si testat pe serialele anterioare, de a taia efectiv minute bune din fiecare episode, asta dupa ce cele 24 de episoade oficiale au fost taiate in doua, rezultand un numar de 48 de asa-zise episoade. Trecand, insa, cu vederea toate aceste lucruri, nu trebuie sa ne scape din vedere ceva foarte important. Difuzarea acestui serial intr-o perioada de schimbari politice petrecute la noi in tara e doar o fericita coincidenta, o asemanare flagranta cu situatia politica din societatea coreeana a secolului XV, cand intre interesul national si interesul unui grup, destinul trebuie sa-si puna amprenta. Am putea compara difuzarea acestui serial pe postul public (desigur, intamplatoare) cu difuzarea celebrului film cu Charlie Chaplin, “Dictatorul”, in primele zile de dupa sangeroasa Revolutie din 1989. Daca atunci, un film realizat cu o jumatate de secol in urma reusea, prin puterea exemplului, sa ne faca pe noi, romanii, sa intelegem poate mai bine decat oricine ce a insemnat o jumatate de secol de privatiuni, teroare si suferinte, de aceasta data, un serial cu o actiune petrcuta cu mai mult de o jumatate de mileniu in urma ne arata ca nicicand in istorie, interesul unui grup restrans nu a reusit sa primeze asupra interesului poporului in ansamblul sau. Asemeni unui fost lider politic de la noi, Bon Won a sfarsit prin a crede ca doar omorand pe toata lumea, visul sau de a impiedica progresul natiunii se poate implini. Iar istoria l-a condamnat la uitare, pedepsindu-l pentru nesabuinta sa. Restul similaritatilor cu o situatie petrecuta intr-o tara est-europeana pe la mijlocul lui 2012 tin de imaginatia fiecaruia.
Inainte de incheiere, se mai impune sa adresam toate multumirile traducatorilor acestui serial, in special Alineibv, pentru efortul depus in munca de traducere. Nu este usor sa lucrezi la o traducere avand la baza o traducere de proasta calitate, in care numele personajelor si institutiilor, ale locatilor si evenimentelor se schimbau de la un episode la altul, si sa faci timingul de la zero, linie cu linie. Intr-un final s-a ajuns sa se lucreze pe 3 subtitrari in limba engleza, din care doar una era mai apropiata de adevaratul sens al cuvintelor, si, din nefericire, aceea necesita refacerea manuala a timingului. A fost unul din cele mai complicate proiecte traduse de Asia Team din 2008 pana in prezent, daca nu chiar cel mai complicat, atat factorilor amintiti mai sus cat si numarului urias de nume de personaje, locatii, institutii ce apar in acest serial. Peste 100 de nume de personaje, peste 30 de nume de locatii si peste 30 de nume de institutii si ranguri au completat terminologia unui serial de doar 24 de episoade, lucru neintalnit nici macar la longevivul Jumong sau Yi San. Munca de revizuire a textului a necesitat si aceasta un efort suplimentar tocmai pentru a se pastra uniformitatea numelor personajelor, a functiilor sau rangurilor, care difereau de la o sursa la alta. In ciuda tuturor acestor dificultati, Asia Team a reusit sa ofera o subtitrare completa si in ton cu atmosfera si contextul social-politic al serialului, de o acuratete pe intelesul tuturor. Nu ne ramane decat speranta ca acest serial v-a cucerit sufletele si ca am reusit, prin traducerea oferita, sa va aducem aproape unul din momentele cruciale ale existentei Coreei de astazi.
Traducerea si adaptarea serialului: Alinabv, gligac2002
Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com
Sad Sonata (Sad Love Story) (2005) – episodul 13 subtitrare in romana
Joon Kyu, intimidate de Lee Min Ho, de dragul lui Hae In si a prietenului Gun Woo se decide sa dispara o perioada mai lunga de timp. Isi ia ramas bun de la Hae In si pleaca, pentru ultima oara, la asunzatoarea lor secreta din copilarie. Aici regaseste totul neschimbat, dar si un pulover pe care cu putin timp in urma il lasase acolo Hae In. Promisiunea fetei fusese indeplinita, doar ca Joon Young nu mai exista pentru a-i multumi pentru dar. Cuprins de amintiri, Joon Kyu pune mana pe chitara si interpreteaza de dragul vremurilor de altadata una din melodiile care ii placea lui Hae In. Inevitabilul, in sfarsit, se produce: impinsa de destin, Hae In da peste el, atrasa de melodia cantata la chitara. Derutata, Hae In se intreaba cum Joon Kyu a ajuns in ascunzatoarea doar de ea si Joon Young stiuta. Pus in fata evidentei, Joon Kyu neaga si incearca a plece, cu lacrimi in ochi, insa lasa ceva in urma care il da de gol: murdarise geamul cu niste semne, o obisnuinta din copilarie de care Hae In si-a amintit imediat. Urmeaza o lunga imbratisare in lacrimi a celor doi indragostiti, in sfarsit s-au regasit !
In timp ce cei doi nu contenesc in a depana amintiri si a-si povesti totul despre perioada cat au fost despartiti de soarta, Gun Woo incearca cu disperare sad ea de Hae In. In zadar, ca data trecuta cand a vizitat ascunzatoarea, Hae In nu doreste sa strice magia momentului regasirii lui Joon Young, si scoate bateria telefonului. Astfel, nu afla ultimele noutati din Seul: un urias scandal se naste, iar ea este protagonista ! Cine sta, de aceasta data, in calea fericirii ei ?
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Romantic Heaven (2001) – Paradisul nu e niciodatã un loc prea îndepãrtat…
Dintre sutele de filme care se fac in fiecare an in Coreea, de la explozia Hallyu pana in prezent numarul acestora fiind in continua crestere, intotdeauna exista cateva care trec aproape neobservate, ele in sine fiind, calitativ, cu mult peste unele filme de succes mult mai cunoscute. Iar acest lucru e valabil nu doar in cinematografia coreeana. Un asemenea caz a fost, de exemplu, cel al productiei japoneze “Tokyo Girl”, realizata cu un buget infim, trecuta cu vederea de toata lumea, dar care s-a dovedit o mica bijuterie cinematografica. “Romantic Heaven”, cel mai recent film al apreciatului Jang Jin, face parte din aceasta categorie, fiind o mica capodopera emotionanta pana la lacrimi despre speranta, iubire si iertare. Jang Jin e unul din cei mai apreciati scenaristi si regizori coreeni ai momentului, avand la activ 14 scenarii de film (printre care minunatele povesti ale filmelor “Ditto”, “Welcome to Dongmakgol”, “Public Enemy 3” sau “The Recipe”) si 11 filme regizate. Scenariul lui “Romantic Heaven” e scris tot de el, incantandu-ne din nou cu o poveste de exceptie, plina de fantezie si romantism. In rolurile principale au fost distribuiti actori fara un nume prea mare, dar cunoscuti in Coreea in special prin aparitiile lor in diverse seriale de televiziune. Si vorbim aici de Kim Su-ro, ce a aparut in recentul “Gentleman’s Dignity”, Kim Dong-wook cunoscut din Coffee Prince, Shim Eun-kyung ce a avut un rol secundar in “Bad Guy”(baietoasa sora a simpaticei Ha Ga In) si a carei intepretare din “Romantic Heaven” i-a adus premiul pentru Cel mai bun rol secundar feminin la Festivalul de film Daejong. Acestora li se adauga doi actori veterani, simpaticul Lee Han-wi, in rolul Sfantului Petru, ce ne-a amuzat in “Athena”, “Dancing Queen” sau “Wild Romance” si Lee Soon-jae, in rolul lui Dumnezeu, care la 76 de ani ne incanta din nou cu o prestatie superba. Lor li se adauga cunoscutul Kim Jun-bae, celebrul “Popeye” din serialul “Poseidon”. Filmul a avut premiera internationala la Festivalul de film asiatic de la Udine si este produs de celebrul Kang Woo-Suk, fondatorul companiei de distributie de film Cinema Service dar si un apreciat regizor si scenarist (Moss, Public Enemy 1,2,3, Silmido).
In Coreea zilelor nostre, destinul nefericit al mai multor persoane se intretaie accidental prin intermediul a trei povesti emotionante. Prima poveste e cea a unei tinere, Choi Mi-mi, a carei mama sufera de un an in spital in asteptarea unui transplant de maduva care sa-i salveze viata. Fata gaseste un donator compatibil si reuseste sa obtina de la doctoral curant adresa acestuia, chiar daca acesta nu e un lucru tocmai corect. In scurt timp, insa, Mi-mi afla ca baiatul compatibil, Jeong Ha-yeon, este urmarit de politie, fiind suspectat ca si-ar fi ucis prietena. Cea de-a doua poveste e a lui Min-kyu, care recent isi pierduse sotia mult iubita si care nu se poate desprinde de iubirea pe care i-a putrat-o de-a lungul scurtei perioade cat au fost casatoriti. Acesta cauta cu disperare geanta femeii, ce fusese lasata de aceasta in salonul din spital, unde murise, geanta plina cu amintiri. Min-kyu e un fost procuror ce si-a deschis un cabinet de avocatura, ce ajunge sa fie vanat de un fost detinut pe care cu ani in urma il bagase dupa gratii. Cea de-a treia poveste e a lui Ji-wook, a carui bunic sufera de Alzheimer si e internat in acelasi spital une se afla si mama lui Mi-mi. De fapt, datorita acestei situatii cei doi tineri s-au si cunoscut si si-au dat intalniri un an de zile. Ji-wook e sofer de taxi si ramane impresionat in momentul in care bunica ei ii arata o poza alb-negru din trecut, cu o fata in ea. Initial o confunda pe fata cu bunica ei, dar afla ca de fapt aceea era prima iubire a bunicului sau, care desi intre timp se casatorise si-si traise viata alaturi de bunica sa, mereu o amintea pe fata din poza, Kim Boon. Aceste trei povesti se intrepatrund, la fel si drama personajelor, liantul fiind… iubirea. Indiferent de varsta.
Filmele regizorului Jang Jin au un farmec aparte datorita modului special de a pune la un loc imaginile si povestea personajelor. Ca in celelalte filme ale sale, si de aceasta data Jang Jin face o incursiune in viata oamenilor obisnuiti, in care umorul subtil e combinat cu accentele melodramatice, rezultand un univers marcat la un moment dat de suprarealism si fantezie in sens pozitiv. Regizorul ne ofera posibilitatea de a veda viata personajelor cu bune si cu rele, cu zambete si cu lacrimi, de a percepe fericirea in modul in care acesta o vede si si-o inchipuie. Filmul e o invitatie la a da frau liber imaginatiei, la renuntarea de catre fiecare la propria imagine pe care si-a creat-o despre viata de dupa moarte si la acceptarea unei viziuni unice sugerata de regizor, ce poate da nastere chiar unei dezbateri pe teme religioase. Avem parte de o imagine a Pradisului asa cum poate putini ne-o imaginam, in care Dumnezeu este un batranel simpatic, iar mana lui dreapta, Petru, e un slujitor inaripat modern imbracat la patru ace. Paradisul ne e infatiat la locul in care toata lumea asculta muzica divina la casti, in care se organizeaza cercuri in care fiecare isi expune viata celorlalti, un loc in care toata lumea, desigur, e imbracata in alb si e fericita, impacata cu sine. O imagine destul de apropiata de aceasta am vazut, parca, in “What Dreams May Come”, productia hollywoodiana cu Robin Williams, in care Paradisul e zugravit in culori vii, rod al imaginatiei fiecaruia si al bunatatii sufletului fiecaruia.
Din punct de vedere vizual, “Romantic Heaven” e o adevarata delectare. Imaginea Paradisului si decorurile sunt superbe, la fel si ideea de a zugravi Paradisul ca un loc al linistii, al rculegerii, al prieteniei marcat de 3 culori de baza: albul puritatii, verdele crud al renasterii si albastrul de azur al cerului unde se presupune ca se afla Paradisul. Toate aceste culori transmit privitorului un sentiment de liniste si impacare, aducandu-i o stare aparte, necesara intelegerii cu sufletul a dramei personajelor. Momentele comice nu se despart de cele tragice, razi si plangi deopotriva, si, lucrul cel mai important, te atasezi de personaje si ajungi sa le intelegi profunzimea trairilor interioare. La un moment dat exista unele scene emotionante in care orice cuvant ai impresia ca e de prisos, si scenaristul tace, lasa muzica si interpretarea actorilor sa ne stoarca lacrimile de tristete si bucurie totodata. Farmecul lui “Romantic Heaven” sta in faptul ca atunci cand ajungi sa-ti simti lacrimile pe obraji, nu stii daca o faci de tristete sau de bucurie. Un film care cu siguranta nu trebuie ratat, una din micile bijuterii ascunse ale filmului coreean, ce merita mult mai multe aprecieri decat a primit pana acum.
Multumiri pentru traducere colegei noastre din Asia Team, Vic.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil.com
Deep Rooted Tree (2011) – episodul 24 subtitrare in romana
Bon Won e dispus sa faca orice pentru a impiedica publicarea alfabetului. Inclusiv sa renunte la sefia Mil Bon. Legamantul Mil Bon ajunge in mainile lui Shim Jong Su, care insa e rapit de luptatorii din Ming chiar inainte sa-I spuna lui Bon Won unde se afla alfabetul. Mu Hyul si Garda Regala da buzna in ascunzatoarea de pe munte a Mil Bon si soldatii Jeong-moo sunt spulberati. Multi din membrii Mil Bon sunt ucisi, iar altii sunt luati prizonieri. Dar lipsesc de la fata locului Bon Won si… So Yi. Acestia se aflau la intalnirea cu Shim Jong Su, de care Chae Yun nu avea cum sa stie. Intr-un final, si Bon Won – cel care mai mereu era elogiat de subordonatii sai pentru gandirea ascutita si sclipitoare – , tocmai el, afla ultimul unde se afla alfabetul: tocmai in mainile sale. Primul cuvant pe care il poate rosti dupa realizarea adevarului e o porunca catre Karpei si celalalt supus al sau: “Ucideti-o !”. O va mai salva cineva, de data asta, pe So Yi ?
Intre rimp, la Palat Regele pregateste ceremonia de anuntare a alfabetului. Discursul fusese pregatit, mai ramane acordul celor 3 ministri si ducerea la bun sfarsit a ceremoniei publice. Macinat de lipsa de informatii de pe teren de la Mu Hyul, dar si de grijile pentru So Yi, Regele reuseste intr-un sfarsit sa-si termine de scris discursul, ce trebuia sa fie incununarea, in cuvinte, a eforturilor sale de decenii. Ce nu stie Regele, insa, e ca Bon Won da un ultimo ordin neinfricatului mongol Karpei, o misiune care trebuie sa zadarniceasca toate eforturile Regelui.
Inca un serial de exceptie isi scrie ultima sa pagina. O pagina glorioasa din istoria Coreei e adusa la cunostinta intregii lumi, invatandu-ne un lucru aparent simplu, care poate reprezinta cheia ridicarii natiunii coreene: orice reusita presupune sacrificii, iar reusita nu poate fi deplina decat atunci cand atat oamenii de rand cat si conducatorii inteleg sa dea totul pentru implinirea Binelui general, sacrificandu-si uneori chiar propria fericire. Calea spre progres e intotdeauna sacrificiul pentru binele tuturor, nu interesele limitate ale unui grup ce-si protejeaza propriile interese. Un serial inaltator ce nu ne poate transmite decat invataminte si lectii uneori triste despre ce inseamna firea umana si despre nazuintele acesteia.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
My Love (Nae Sarang) (2007) – trei poveşti de iubire cu un final emoţionant şi o lecţie unicã despre puterea iubirii
“My Love” a fost filmul potrivit pentru perioada sarbatorilor de iarna a sfarsitului de an 2007 in Coreea. Cu o strategie de piata perfect adaptata la asteptarile publicului, producatorii au lansat aceasta comedie romantica cu cateva zile inainte de Craciunul anului 2007, in primele zile reusind sa obtina pozitia a 5-a la box-office. Pana in februarie 2008, filmul a obtinut incasari de peste 6,5 milioane de dolari, fiind vizionat de aproape un milion de coreeni in saslile de cinematograf. Dincolo de strategia de marketing, filmul are in distributie nume mari, actori indragiti din filme si seriale de succes, cum sunt:Jung Il Woo – frumosul actor din Return of Iljimae -aici sensibil si zambaret in rolul unui student la litere; Choi Gang-hee – in rolul veselei Joo-won – la fel de dragalasa in a juca farse iubitului sau – Se-jin, interpretat de nimeni altul decat Kam Woo-sung (The King and the Clown, King Geunchogo), si nu in ultimul rand Uhn Tae-woong in rolul nonconformistului Jin-Man, dedicat total campaniei “Imbratisare Gratis”, purtata cu entuziasm de el si pe meleaguri straine. Filmul este regizat de Lee Han (nu, nu e vorba de Kim Nam Gil, al carui nume anterior era Lee Han), regizorul succeselor “Lovers Concerto” si “Almost Love”, oferindu-ne si de aceasta data nu o poveste, ci trei, chiar patru povesti emotionante, sensibile si romantice.
Desfasurata in preajma unui fenomen natural exceptional cum nu s-a mai vazut in Coreea din anul 1887, eclipsa totala de soare, actiunea filmul impleteste povestea de iubire, mai mult sau mai putin implinita, a 3 cupluri, povesti care nu se intersecteaza, dar care revin, pe rand, dupa cateva minute, in prim plan. Si astfel, emotia momentului in care luna si soarele se contopesc, moment aproape mistic, poate aduce in viata fiecarui personaj acea farama de samanism (superstitie) ca aceasta va alunga fantomele trecutului si astfel vor deveni liberi sa-si continue viata, vor deschide larg ochii inimii si a mintii pentru a putea iubi din nou. Vom vedea, urmarind aceste povesti, daca dorinta, iubirea, determinarea, vor reusi sa invinga… Sa le urmarim povestea:
So-hyun (Lee Yeon-hee) e studenta la Litere, indragostita de peste un an de Ji-woo (Jung Il-woo) un coleg dintr-un an mai mare, care are de alungat din mintea lui tristetea unei iubiri neimpartasite, dupa care sufera de mai bine de un an. So-hyun alege o cale amuzanta de a-si petrece mai mult timp cu el, cerandu-i sa o invete sa bea o sticla de soju, ea care nu suporta alcoolul ! Va intelege el de ce aceasta dorinta a ei ? Isi va aduce aminte ce anume a determinat-o sa faca din asta visul ei si mai ales va pasi el spre aceasta iubire sau o va lasa pe So-hyun doar sa priveasca de departe precum un curcubeu?
Soo-jung (Lim Jung-Eun) e directoarea unei agentii de publicitate indragostita de Jung-suk (Ryoo Seung-Ryong) colegul ei, care desi are un copil, traieste in agonie dupa moartea sotiei sale. Incercand sa-l ajute , oferind sprijin copilului ingrijorat de starea tatalui, gatind pentru el sau rugand imaginea sotiei sa-l elibereze si sa nu-l ia cu ea atat de devreme, va reusi Soo-jung sa-si implineasca dorinta exprimata deschis in globul dorintelor, la eclipsa: „sa raman totdeauna alaturi de el” ?
Se-jin (Kam Woo-sung) e lucrator la Metroul Seul, care incearca sa fie curajos si sa-si duca viata obisnuit, desi inima lui moare de tristete… Fiecare statie de metrou, fiecare traseu ii aduce aminte de vesela si mereu pusa pe farse iubita lui Joo-woo (Choi Gang-hee) plecata de langa el chiar de ziua lui… Distrus de disparitia iubitei sale care prin viziunile ei cu ochii inimii facea fiecare zi deosebita alungandu-i monotonia, va reusi sa gaseasca puterea de a trai mai departe ? Dupa mult timp , chiar si dupa moarte, gasind darul pregatit de ea pentru ziua lui, unde altundeva decat in metroul lor, rememorand amintirile comune si multumindu-i pentru ca l-a facut sa viseze… Se-jin va zambi printre lacrimi …
Si peste aceste emotionante povesti, fara a se interfera decat cu Soo Jung, se deruleaza o alta iubire, o promisiune de iubire facuta de Jin-man (Uhn Tae-woong), barbatul cu inima mare, plecat sa aline suflete in campania “Imbratisare Gratis”. Chiar daca promisiunea iubitei lui – ”te voi astepta” – nu a fost respectata, intalnirea la “Copacul sperantelor” din ziua eclipei totale promisa in urma cu 6 ani, faptul ca nu a fost uitat, ca pot vedea eclipsa din acelasi loc ii incalzeste sufletul, si isi sterge lacrimile tot prin puterea campanie careia i s-a dedicat.
Emotionantele povesti ale unor cupluri diferite au totusi un punct comun: puterea iubirii. Fiecare din personajele filmului, fara a fi unul mai important decat celalalt, ne ofera o lectie de viata despre cum sa faci fata pierderii fiintei iubite, dar mai ales despre puterea de a trai dupa, de a merge mai departe si, chiar daca uneori pare imposibil… puterea de a iubi din nou. Si in aceasta zi deosebita, ziua eclipsei totale, poate unica in viata unui om, eroii nostrii simt ca sperantele se implinesc intr-un mod miraculos.. Vizionare placuta !
Multumiri pentru traducere elenas si kaleidoscop_monica – Asia Team Romania
Articol realizat de poet24 – asiacinefil.com
Sad Sonata (Sad Love Story) (2003) – episodul 12 subtitrare in romana
Proiectul lansarii primului album al lui Hae In se apropie cu pasi repezi de sfarsit. Repetitiile continua dupa ce Joon Kyu se impaca cu Hae In si renunta a mai fi dur cu aceasta. Destinul le scoate in cale poate sansa momentului de a fi singuri intr-o vila somptuoasa la care peste noapte nu va mai reusi sa ajunga nici macar rautacioasa Hwa Jung, caci ultimul feribot spre locatie a fost scapat. Fiecare din cei doi isi retraieste amintirile din vremurile bune, iar Hae In ii marturiseste din nou atractia pentru vocea lui, care ii aminteste de iubirea definitiv pierduta a vietii sale, Joon Hyung. Dar nu e timp de visare, caci recitalul de lansare al albumului se apropie; incepe numaratoarea inversa. Gun Woo si echipa lui se ocupa de tot ce inseamna promovare, reclama, reflctare in presa a evenimentului, inchirierez a unei sali de spectacol. Profitand de faptul ca tatal sau detine o statiune Montana, recitalul urmeaza a avea loc in sala de spectacole a hotelului statiunii de iarna. Inainte ca Gun Woo sa le arate si lui Joon Kyu si Hae In locul unde va incepe drumul lor spre succes, 5 minute de libertate pentru cei doi pot schimba intr-o secunda destinul tuturor. Nerabdator si incapabil sa isi mai doreasca sa se ascunda, Joon Kyu pare decis sa-i spuna adevarul lui Hae In, iar abordarea este una cat se poate de discreta: “Daca ai sti ca acea persoana la care tii atat de mult traieste, ce ai face ? “ Care va fi, oare, raspunsul lui Hae In la aceasta provocare ? Va reusi Joon Kyu sa-I dezvaluie misterul care il inconjoara ?
Scapand-o din mainile gastii lui Lee Min Ho, care o retine intr-un depozit parasit pe Hae In pentru ca Hwa Jung sa castige fara probleme auditia in fata unui juriu mituit, Joon Young e ranit grav si dus la spital de Hae In. Ar trebui sa urmeze, firesc, o perioada de recuperare, iar Hae In e dispua sa ramana alaturi de suferindul Joon Young pana se va intrema. Rautatea maleficei Hwa Jung este, insa, fara limite. Neputand sa-si accepte esecul in iubire si faptul ca niciodata nu va fi aleasa inimii lui Joon Young, aceasta incearca sa distruga fericirea celui ce a respins-o si a alesei sale. Pentru asta, reuseste sa obtina trucarea auditiei la care participa, prin interventia lui Lee Min Ho, prietenul ei, ce mituieste juriul, si sa impiedice prezenta lui Hae In la fata locului. Aceeasi lipsa de scrupule o manifesta cand vine vorba de instrumentarea santajului. Folosindu-se de faptul ca Gun Woo nu stie cine este Joon Young, Hwa Jung incearca sa-I dezvaluie identitatea acstuia intr-un mod “discret”. Are o intalnire fata in fata cu Gun Woo si ii inmaneaza un plic in care se gasesc informatiile despre identitatea lui Joon Young. Gun Woo se afla intr-o mare dilema, deoarece Hae In i-a spus doar atat: “daca ma iubesti cu adevarat, nu incerca sa afli cine e Joon Young”. Dupa mai multe ezitari, arunca plicul in raul Han, fara a-l dechide. Insa la scurt timp primeste un telefon de la diavolita Hwa Jung, care ii transmite ca Joon Kyu, prietenul si compozitorul sau, a suferit un grav accident. Ajuns la spitalul unde acesta era internat, o vede surprins pe Hae In intrand in salonul prietenului sau. Scena din urma cu un episode se repeat: dincolo de usa se afla prietenul sau, dar glasul lui Hae In repeta un nume pe care déjà Gun Woo il uraste… “Suh Joon Young” !
O legenda veche de peste 1600 de ani spune ca un doctor legendar pe nume Hwa Ta ar fi salvat de la o boala grea un carmuitor pe nume Jo-jo. Acesta dorea ca intr-o zi sa stapaneaca lumea, avand o ambitie nemasurata si comportandu-se asemeni unui despot. Cu toate astea, l-a dorit alaturi pe renumitul doctorul Hwa Ta, ce l-a vindecat. Hwa Ta a refuzat sa se alature regelui si a fugit. In timp ce era urmarit de garzile regelui si situatia parea fara scapare, soarele a fost acoperit de intuneric iar vantul s-a dezlantuit, deschizandu-se portile Cerului. Prin culoarul care s-a deschis, acesta aa urcat la cer si s-a salvat. Se spune ca de atunci, o data la 300 de ani, Hwa Ta isi trimite cate un discipol pe teritoriul actual al Coreei. O mie de ani mai tarziu, la hotarul dintre Yuan si Goryeo, un grup – aparent de negustori – se indreapta dinspre Yuan spre Goryeo. Suntem in anul 1351. Goryeo e in haos, in urma mortii anteriorului rege, la varsta de doar 14 ani. Grupul, insotit de cativa luptatori destoinici, constata ca din cauza vremii agitate, nu pot trece pe celalalt mal al raului pentru a intra in Goryeo, nici o pluta neaflandu-se sa-i astepte. Drept urmare se hotarasc sa traga la un han, peste noapte, urmand ca a doua zi sa-si continue drumul mai departe. Odata ajunsi la han, aflam ca de fapt il avem in fata pe viitorul rege al Goryeo, Gong Min, care fusese ostatic in Yuan de la varsta de 10 ani, si care acum, odata cu moartea regelui de doar 14 ani revine in Goryeo pentru a prelua tronul, la recomandarea Yuan. Impreuna cu el vine si proaspata lui sotie, o printesa din Yuan. Dar peste noapte, hanul este atacat, iar sarcina apararii regelui cade pe umerii comandantului Garzii Regale, Choi Young. Va reusi acsta sa dejoace planul asasinilor si sa-l escorteze in siguranta pe Rege la Palat ?
“My Love” a fost filmul potrivit pentru perioada sarbatorilor de iarna a sfarsitului de an 2007 in Coreea. Cu o strategie de piata perfect adaptata la asteptarile publicului, producatorii au lansat aceasta comedie romantica cu cateva zile inainte de Craciunul anului 2007, in primele zile reusind sa obtina pozitia a 5-a la box-office. Pana in februarie 2008, filmul a obtinut incasari de peste 6,5 milioane de dolari, fiind vizionat de aproape un milion de coreeni in saslile de cinematograf. Dincolo de strategia de marketing, filmul are in distributie nume mari, actori indragiti din filme si seriale de succes, cum sunt:Jung Il Woo – frumosul actor din Return of Iljimae -aici sensibil si zambaret in rolul unui student la litere; Choi Gang-hee – in rolul veselei Joo-won – la fel de dragalasa in a juca farse iubitului sau – Se-jin, interpretat de nimeni altul decat Kam Woo-sung (The King and the Clown, King Geunchogo), si nu in ultimul rand Uhn Tae-woong in rolul nonconformistului Jin-Man, dedicat total campaniei “Imbratisare Gratis”, purtata cu entuziasm de el si pe meleaguri straine. Filmul este regizat de Lee Han (nu, nu e vorba de Kim Nam Gil, al carui nume anterior era Lee Han), regizorul succeselor “Lovers Concerto” si “Almost Love”, oferindu-ne si de aceasta data nu o poveste, ci trei, chiar patru povesti emotionante, sensibile si romantice.
