DIVERSE »

“1987: When the Day Comes” e un thriller politic coreean inspirat din fapte reale ce aduce in prim plan al doilea moment tragic de dupa masacrul din Gwangju din istoria moderna a Coreei de Sud, e vorba de revolta democratica din iunie 1987. Regimul dictaturii militare a lui Chun Doo-hwan parea a fi de neoprit, in ciuda revoltelor studentesti frecvente. Temuta Securitate din Namyeong-dong a instaurat in tara o teroare nevazuta dar resimtita de intreaga natiune. Pe acest fundal, un oarecare Park Jong-chul, student la Litere, e retinut de Securitate si torturat excesiv. Decesul acestuia avea sa se transforme intr-unul din cele mai de amploare cazuri de musamalizare din istoria Coreei, dar si momentul declansator al miscarilor de strada ce au culminat cu Revolta Democratica din Iunie 1987, momentul care prin urmarile sale a semnat sfarsitul dictaturii lui Chun Doo-hwan. Fiind vorba de un film, dupa cum au recunoscut si realizatorii, evenimentul e dramatizat, insa adevarul istoric nu este sub nici o forma alterat de acest aspect. Productia este prima realizare de amploare pentru regizorul Jang Joon-hwan (‘Hwayi: A Monster Boy’), nimeni altul decat sotul cunoscutei actrite Moon So-ri, scenariul fiind scris in colaborare cu Kim Kyung-chan (‘Cart’). “1987” a avut premiera dupa Craciunul lui 2017, la 30 de ani dupa evenimentele descrise in film, intr-un an in care, sa nu uitam, evenimente din aceeasi perioada au facut subiectul unei alte ecranizari inspirate din fapte reale, “A Taxi Driver”. Filmul lui Jang Joon-hwan a fost, cum era de asteptat, un rasunator succes de box-office, cu peste 7 milioane de bilete vandute si cu incasari de 53,7 milioane de dolari, care il transforma in al 4-lea film coreean al anului trecut. Nu doar subiectul sensibil si de interes pentru coreeni a atras lumea, ci si distributia de exceptie. Cam un sfert din crema actorilor coreeni ai momentului a fost distribuita in acest film, un lucru mai putin intalnit, multi actori de top interpretand roluri secundare sau chiar minuscule, dand astfel productiei o calitate aparte. Cand vezi actori de roluri principale avand partituri de roluri secundare, care de obicei trebuie sa sustina prestatia protagonistilor, nu te poti astepta decat la ceva extraordinar sub aspect calitativ. Putem spune ca exista doi protagonisti in acest film, Kim Yun-seok, ce interpreteaza prin excelenta un personaj negativ, si, de partea cealalta, personajul colectiv, opinia publica, cu ramificatii in toate domeniile societatii, la conturarea caruia contribuie o multime de actori arhicunoscuti. Exista mai multe fire narative, iar personajele secundare, la randul lor impartite in pozitive si negative subliniaza un efort colectiv, fie ca e vorba de rezistenta la opresiunea unui regim autoritar, fie ca e vorba de musamalizarea adevarului. Va fi o placere sa-i revedem la un loc pe Ha Jung-woo, Yu Hae-jin, Park Hee-soon, Moon Sung-geun, Woo Hyeon, Sol Kyung-gu, Gang Dong-won, Kim Tae-ri, si, in roluri marunte, pe Oh Dal-su, Yeo Jin-goo, Ko Chang-seok sau Kim Eui-sung. Filmul a castigat deja 8 premii si are 14 nominalizari, insa cum sezonul marilor festivaluri asiatice nu s-a incheiat, e de asteptat sa mai castige cateva premii pana la finele lui 2018. Printre cele mai importante premii castigate sunt cele pentru regie, Cel mai bun film, Cel mai bun actor (Kim Yun-seok) si Cel mai bun scenariu.

Coreea de Sud, 1987. Un student la facultatea de Lingvistica a Universitatii Seul, Park Jong-chul (Yeo Jin-goo), este retinut de Securitate si torturat pentru a marturisi ca ar fi un spion nord-coreean. Datorita excesului de zel al tortionarilor, acesta moare, iar medicul adus in ultima clipa nu poate face decat sa constate decesul, orice tentativa de resuscitare a acestuia fiind in zadar. Directorul de la Investigatii Anticomuniste, Park Cheon-won (Yoo Yun-seok), seful tortionarilor, se vede pus intr-o situatie delicata, tocmai fiind laudat de Presedintele Chun Doo-hwan pentru eficienta sa. Drept urmare, incearca o musamalizare a cazului, o stergere a urmelor crimei prin incinerarea cat mai urgenta a cadavrului. Dar pentru asta are nevoie de o semnatura, cea a unui procuror. Iar acesta sa intampla sa fie Choi (Ha Jung-woo), ginerele unui sus-pus, interesat mai mult ca rezerva cu whisky ce o poarta tot timpul la el sa fie plina decat de treburile serioase. Doar ca Choi nu poate trece peste o umilinta la care a fost supus de acelasi serviciu de Investigatii Anticomuniste intr-unul din cazurile anterioare si se incapataneaza sa colaboreze cu acestia. Anumite informatii ajung la urechile presei – o institutie controlata si cenzurata de autoritati –, iar bulgarele se tot rostogoleste pe masura ce tot mai multe persoane ajung sa fie implicate. Incet si sigur, lucrurile incep sa scape de sub control, iar directorul Park recurge la solutii extreme. Care, in scurt timp, se vor intoarce impotriva sa, ca un bumerang…

Filmul este, intai de toate, o oglinda fidela a societatii sud-coreene de la finele anilor ’80, macinata de teroarea regimului militar al lui Chun Doo-hwan si de reactia populara nascuta de politica acestuia. Temuta Securitate reuseste sa inabuse din fasa orice tentativa de revolta a individului, oponentii regimului fiind literalmente ridicati din strada sau de la domicilii si interogati in sediul infricosator din cartierul Namyeong-dong al Seulului. Singura raza de speranta pentru o eventuala schimbare in bine a societatii vine de la demonstratiile studentesti din campusurile universitatilor din capitala, insa si acestea sunt reprimate violent de autoritati. Imaginea vi se pare cunoscuta ? Pe de alta parte, filmul incearca sa reflecte coagularea solidaritatii la nivel social, in toate palierele, si nasterea unei constiinte in urma unui efort colectiv de opozitie la opresiune. Cum o spune la un moment dat un preot catolic (veti ramane surprinsi sa constatati rolul Bisericii Catolice in evenimentele din 1987 din Coreea, asta ca sa continuam similitudinile), soarta viitorului Coreei catre democratie si umanitate depinde de cazul tanarului student torturat si ucis, care devine astfel un martir si un simbol al luptei pentru libertate. Coruptia si teroarea controlau fiecare latura a societatii, culorile in care e zugravita societatea sunt cenusii (nu intamplator multe cadre sunt intunecoase, iti dau senzatia de dezolare), iar acest student oarecare devine un simbol deoarece daca autoritatile ar fi reusit musamalizarea cazului, ar fi insemnat ca, de fapt, complicitatea sociala ar fi fost atat de bine sudata incat Chun Doo-hwan ar fi putut ramane pe viata presedintele unei tari, cum o declara el, “democratice si profund liberale”, care nu s-ar fi deosebit cu nimic de vecina de la Nord. Calcarea in picioare pana si a demnitatii umane fara ca societatea sa riposteze ar fi insemnat dezumanizarea totala si resemnarea in fata unui singur om ce controleaza totul. Ce s-a intamplat in Coreea in 1987 a fortat regimul militar sa dea inapoi atunci cand nimeni nu mai spera, e drept si pe fondul presiunii apropiatelor Jocuri Olimpice de la Seul, care ar fi atras atentia internationala asupra situatiei din Coreea, cel mai mare castig fiind obtinerea dreptului la alegeri prezidentiale libere, prin vot popular direct. A fost un moment crucial pentru istoria moderna a Coreei de Sud, care la 30 de ani distanta, luptand cu coruptia, o criza financiara majora (1997) si cu demonii trecutului (continua amenintare de la Nord) a devenit una din economiile si democratiile cele mai infloritoare din Extremul Orient. In 1989, la doar 2 ani si jumatate distanta, undeva in Orientul Europei, o revolutie izbucnea, printre ultimele din regiune, rasturnand in urma coagularii unei constiinte nationale un regim similar cu al lui Chun Doo-hwan, de sorginte comunista. Luptand cu coruptia, o criza financiara majora si cu propria mentalitate, dupa 30 de ani, acea tara din Orientul Europei se afla la ani lumina distanta de Coreea de Sud ca dezvoltare, civilizatie si educatie civica, zbatandu-se in mediocritatea propriei incapacitati de a se dezvolta. E doar unul din motivele pentru care “1987: When the Day Comes” este un film pe care toata lumea ar trebui sa-l vada, indiferent daca cunoaste ceva despre istoria Coreei sau nu. Invataturile pe care le transmite acest film sunt atat de universale si sensibile incat orice nationalitate ai avea si oriunde te-ai afla in aceasta lume nu poti sa nu te intristezi la finalul vizionarii lui si sa sa-l consideri de-a dreptul inspirational. Povestea te captiveaza din primul moment, si desi e o drama politica si in scenariu sunt implicati o multime de actori, nu ai nici o clipa dificultati in a urmari evolutia fiecaruia. Cu toate ca probabil majoritatea veti fi atrasi de forta personajului colectiv, poporul coreean, Kim Yun-seok in rolul insensibilului director de la Investigatii Anticomuniste e de-a dreptul fantastic. Cu cateva kilograme bune in plus fata de rolurile anterioare, Kim Yun-seok demonstreaza o data in plus ca cel mai bine ii sta in rolul personajelor intunecate, si, paradoxal, la final, dupa trista confesiune pe care o face in fata unui torturat, ajungi sa intelegi ratiunea pentru care ocupa functia de tortionar sef al regimului militar si, oarecum, sa-l compatimesti si cel putin partial sa-l intelegi. Gang Dong-won, desi e trecut in credite de unele site-uri ca avand un rol “cameo”, are o prestatie mai degraba de personaj secundar, care va va linisti prin calmul sau din plina furtuna. Ha Jung-woo e stilat, chiar si atunci cand nu e cazul, data fiind slabiciunea pentru alcool a personajului sau, in timp pe Yu Hae-jin in rolul unui gardian din inchisoare reflecta poate cel mai bine imaginea coreeanului de rand. Nici Kim Tae-ri in rolul nepoatei acestuia din urma nu e de trecut cu vederea, desi mass-media de specialitate are suficienta grija sa-i creeze o imagine buna, in special ca e una din marile talente ale tinerei generatii de actrite coreene. Per ansamblu, un film caruia nu i se poate reprosa nimic, foarte bine realizat, cu mesaje puternice, care dincolo de o fila importanta din istoria Coreei de Sud ne transmite mesajul unei generatii catre istorie si dincolo de ea, dorinta nestirbita a acesteia de a lupta impotriva coruptiei, abuzurilor si, in ultima instanta, de a-si schimba propria lume… O poveste despre vointa unei natiuni cladita pe visul si prin sangele unor oameni exceptionali.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania dupa subpack-ul original de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil