Dupa cavalcada de evenimente din episodul anterior, drumurile cello doi indragostiti se separa fara voia lor. Joon Young, dupa ce o salveaza pe Hae In din mainile gastii amicului lui Hwa Jung, Lee Min-ho, ajunge la spital. Imediat cum isi revine, se duce in gura lupului si de data aceasta ajunge in arest. Aceasta situatie duce la tensionarea relatiilor si asa subrede dintre matusa Audrey, tutorele lui Hae In, si mama lui Joon Young, care ii cere lui Audrey si nepoatei sale sa paraseasca barul. Astfel, cei doi tineri se despart, insa fiecare e cu gandul la celalalt, in ciuda opozitiei adultilor. Al doilea incident in care a fost implicat Joon Young duce la luarea de catre mama lui a unei decizii radicale: il trimite pe Joon Young la tatal sau, de care divortase de ani buni. Aici, Joon Young isi regaseste tatal intr-o cocioaba, inglodat in datorii, traind in concubinaj intr-o incapere infecta, si se intreaba cum poate fi aceea noua lui casa ? Drept urmare alege sa se angajeze la o benzinarie, pentru a-si castiga existenta. Inr-una din zile, un baiat e bani gata cu cateva puicute in masina opreste sa faca plinul la benzinarie. Acesta e prieten cu un coleg de-al lui Joon Young de la benzinarie. Aflat in situatia jenanta de a nu avea bani la el, tanarul – nimeni altul decat Gun Woo, fiul proprietarului companiei de telefoane mobile, ii cere lui Gun Woo sa apeleze la prietenul sau pentru plata benzinei. Joon Young se incapataneaza sa incaseze contravaloarea de la clientul arrogant si-l umileste in fata fetelor din masina, ce-l lasa pe drumuri. O mica rivalitate se naste in acel moment intre Gun Woo si Joon Young, care va duce chiar la manifestari violente, dar asa se nasc, uneori, marile prietenii. Iar in final, cei doi devin prieteni. In tot acest timp, Hae In e impiedicata de matusa ei sa il caute de Joon Young; in schimb, matusa agata un american chipes, iar in timpul plimbarilor si escapadelor prin cluburi, Hae In e tarata dupa ei. Intr-o dimineata, insa, pasii lui Hae In o duc spre biserica din oras, unde canta la orga amintindu-si de fiecare moment petrecut alaturi de cel care ii e departe. Intamplator, Joon Young se afla prin apropiere si aude melodia de la orga… Intra in biserica si…
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Sad Sonata (Sad Love Story) (2005) – episodul 2 subtitrare in romana
Copilaria trece, si-i regasim pe Joon Young si Hae In adolescenti, mai indragostiti ca niciodata. Fiecare ii face promisiuni si juraminte celuilalt: Hae In isi repeta zi de zi cu voce tare gandul ce exprima speranta ca intr-o zi va putea vedea, iar chipul primei persoane pe care ochii ei ar vrea sa-l vada e Joon Young. La randul lui, Joon Young nu-si doreste decat ca in acel moment, sa fie alaturi de ea, atunci si pentru eternitate. Dar problemele adultilor incep sa iasa la iveala. Matusa Audrey este urmarita de camatari pentru o datorie uriasa acumulata. E nevoita sa se ascunda impreuna cu nepoata ei, dar tot Joon Young le ofera salvarea. Vorbeste cu mama lui, ce detine barul, si o angajeaza pe Audrey acolo. In scurt timp ies la iveala defectele matusii, o impatimita jucatoare la jocurile de noroc, pentru care banii ce se castiga foarte greu se evapora intr-o clipa. Aceasta patima, coroborata cu ingamfarea si mandria ei uneori ce intrece limitele da nastere la conflicte cu mama lui Joon Young, ce s-a oferit sa o ajute sa se ascunda si sa-i asigure traiul prin salariul ce i-l da. Departe de lumea lor, in Seul, intra in scena Lee Gun Woo, fiul proprietarului unei companii de telefoane celulare. Acesta se dovedeste a fi un playboy adolescentin ce traieste pe picior mare datorita averii tatalui sau. Mustruluit de tatal sau pentru lipsa de interes pentru studii, incearca sa se conformeze cerintelor, urmand insa o metoda proprie, fapt ce va duce, probabil, in timp, la o prapastie in relatia cu tatal sau. Cu toate acestea, e un tanar plin de energie si inventiv, astfel ca probabil s–ar putea descurca independent e banii tatalui sau. Cum destinul acestuia se va intersecta cu cel al lui Joon Young, ramane sa descoperim. Un episod dedicat in intregime intrigii, care mai apoi va fi sustinuta in episoadele ce vor urma.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Sad Sonata (Sad Love Story) (2005) – episodul 1 subtitrare in romana
Coreea, anii ’90. Intr-un mic orasel de provincie e sarbatoare. O parada cu fanfara si majorete tulbura atmosfera plictisitoare si aduce bucurie in sufletul privitorilor entuziasmati. Un pusti de scoala primara, Suh Joon Young, se ia la bataie cu un grup de baieti de varsta lui si, coplesit numeric, e batut mar. O fetita il priveste de la distanta, iar Joon Young isi ia unul din tenisi si arunca cu el inspre fata, care cade jos. Abia cand apare o persoana adulta, matusa fetei, Joon Young realizeaza ca fetita, Hae In, nu se uita el, ci privea fix intr-un punct, fiind oarba. In urma cazaturii, Hae In isi pierde medalionul pe care ii era inscriptionat numele. Mai tarziu o regasim pe Audrey, matusa fetei, inscriind-o pe aceasta la scoala din orasel, unde devine colega de clasa cu batausul Joon Young. Mama lui Joon Young avea un bar frecventat in special de soldatii de la baza americana din oras, un cuib de eterne scandaluri dar si o locatie rau famata, de pe urma careia cel mai mult are de suferit Joon Young, umilit la scoala pentru profsia mamei sale. Frustrat si deranjat de aceasta situatie, Joon Young e o persoana mai retrasa, in clasa. Aparitia lui Hae In si mai ales sarcina pe care invatatorul i-o da lui Joon Young de a o conduce si adduce la scoala dimineata si dupa cursuri pe Hae In starneste o oarecare invidie in randul colegilor, in special a lui Hwa Jung, fiica unei coafeze. Daca la ineput Joon Young o priveste cu dispret pe Hae In, treptat i se face mila de aceasta, o accepta ca prietena, iar in momentul in care ii daruieste medalionul ei, in mod official Hae In devine marea iubire a vietii lui, pe cei doi legandu-i o prietenie pe care in episoadele urmatoare destinul o va pune la grea incercare.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Sad Sonata (Sad Love Story) (2005) – un nou serial coreean de excepţie tradus în premierã în România de Asia Team !
Dupa succesul rasunator din 2003 al serialului “Stairway to Heaven”, multa lume il astepta pe Kwon Sang-woo sa revina intr-un serial pe micul ecran cel putin la fel de emotionat ca precedentul. Iar minunea s-a intamplat 2 ani mai tarziu, cand postul de televiziune MBC a produs un serial romantic melodramatic de 20 de episoade intitulat “Sad Sonata” (cunoscut si ca “Sad Love Story”). Cu un buget de 7,6 miliarde woni (aproximativ 6,6 milioane de dolari), Sad Sonata a fost un succes remarcabil, devenind unul din serialele coreene moderne care nu doar a reusit sa treaca de granitele Coreei, dar si a avut un succes fulminant in Asia de Sud-est si in Japonia. Filmarile la seril au fost realizate in mare parte in Coreea, dar si in Statele Unite, din distributia largita facand parte mai multi actori americani, in conditiile in care jumatate din actiunea serialului se desfasoara peste ocean. Kwon Sang-woo revine cu success intr-un rol oarecum similar cu cel din Stairway to Heaven, cu deosebirea ca de data asta interpreteaza baiatul frumos si sarac, cu sufletul curat, ce lupta cu greutatile vietii pentru a invinge obstacolele ce-I stau in calea fericirii. De aceasta data, partenera lui Kwon Sang-woo e frumoasa Kim Hee-sun (My Fair Lady, recent vazuta in productia epica chinezeasca “Warring States”), care de departe face cel mai important si memorabil rol din cariera. In acest an, Kim Hee-sun il va avea partener intr-un serial mult asteptat, “Faith”, pe nimeni altul decat Lee Min-ho, astfel ca la 7 ani de la succesul din “Sad Sonata” mai mult ca sigur va ajunge din nou in atentia fanilor k-drama de pretutindeni. Triunghiul este completat de simpaticul Yeon Jung-hun, din Daddy Long Legs si Jejoongwon. Din distributie, in rolurile secundare, fac parte o multime de figuri cunoscute, o parte din actorii din serialul “All In” acceptand sa participe si la acest proiect.
Interesant este ca actorul Song Seung Heon ar fi trebuit sa joace rolul lui Gun Woo (revenit in final lui Yeon Jung-hun), dar fiind implicat intr-un scandal legat de incercarea de ocolire a indeplinirii serviciului militar obligatoriu, s-a inrolat in armata si a renuntat la acest proiect. Cu toate acestea, in primul album foto publicat de YesAsia (un cunoscut site de vanzari online de materiale video produse in Asia) in care era promovata drama, apare Song Seung Heon in locul lui Yeon Jung-hun, cu care a fost inlocuit. Rolul din copilarie al personajului Joon Young e interpretat de nimenia ltul decat Yoo Seung Ho, pustiul de doar 12 ani care azi e o mare vedeta dupa rolul Un din “Warrior Baek Dong Soo” si dupa aparitia in filmul “Blind” alaturi de Kim Ha-neul. Actrita Kim Hee Sun a spus intr-un interviu: „Sunt foarte ingrijorata pentru rolul meu, deoarece n-am mai interpretat niciodata rolul unei femei oarbe”. In ciuda acestor temeri, interpretarea actriteti a fost superba si a fost unul din factorii ce au asigurat succesul serialului. Kwon Sang Woo si Kim Hee Sun au jucat pentru prima data impreuna intr-un serial, iar chimia dintre cele doua personaje a fost perfecta (dar carei actrite nu-i sta bine cu Kwon Sang-woo alaturi ?) Mai trebuie spus ca producatorul serialului este nimeni altul decat Yoo Cheong Ryong, care a repurtat un succes imens cu “All in”. Scenariul a apartinut lui Lee Seong Eun, care un an mai tarziu scria scenariul serialului “Hyena”, iar regia a fost semnata de reputatul Yoo Chul Yong, care revenea in scaunul regizorul pe micul ecran dupa succesul obtinut cu All In, si care recent avea sa regizeze si “Swallow the Sun” si “Poseidon”. Asadar, jumatate din stafful din spatele acestui minunat serial a lucrat la “All In”, astfel ca promovarea in limba romana a lui “Sad Sonata” nu poate fi decat continuarea perfecta a povestii incantatoare din “All In” (desigur, intr-un alt decor, dar in mare cu o poveste la fel de palpitanta si emotionanta).
Intr-un orasel de provincie din Coreea anilor ’90, o copila e inscrisa la scoala locala si e primita cu destula reticenta de intreaga clasa. Este vorba de Hae In (Park Hee-sun), ce tocmai se mutase impreuna cu matusa ei Audrey in orasel. Din cauza unei greseli a matusii sale, Hae In a orbit cu cativa ani in urma, si pare condamnata sa-si traiasca viata in intuneric. Invatatorul ii da sarcina lui Joon Young (Kwon Sang-woo), batausul clasei, sa aiba grija de noua colega si sa o conduca acasa si la scoala, din moment ce locuiau in aceeasi zona. Desi relatia lor incepe in termeni destul de reci, treptat, cei doi se imprietenesc.. O frumoasa prietenie se naste intre cei doi, iar prima lor iubire devine una eterna. Peste ani, cei doi sunt tot impreuna, fiecare cu visul sau. Din copilarie, insa, Joon Young este iubit in taina de Hwa Jung, care peste ani ajunge majoreta in liceu, si desi devine preferata unui mic ganster local, nu are ochi decat pentru Joon Young. Aceasta va abate furia gangsterului asupra lui Joon Young, care mereu este batut si terorizat de gasca respectivului, care vede in Joon Young un concurrent serios pentru sufletul lui Hwa Jung. In momentul in care matusa Audrey, trecuta de prima tinerete, isi gaseste un sot american, lucrurile par a lua o turnura nedorita pentru tinerii indragostiti Joon Young si Hae In. Audrey vrea sa-si ia nepoata in Statele Unite, unde alaturi de noul ei sot sa ii ofere posibilitatea de a merge la facultate si, mai apoi, de a-i face operatia la ochi care sa-i redea vederea. Fata nu concepe sa se desparta e Joon Young, fuge de acasa, dar in final e convinsa sa accepte plecarea peste ocean. Despartirea de iubitul ei urmeaza sa fie de doar cativa ani, timp in care ei isi vor scrie scrisori si isi vor trimite casete cu propriile ganduri. Iar de aici incepe o trista poveste, cu multe intorsaturi de situatie aduse de destin, cu momente in care cei doi indragostiti, loviti de greutatile vietii, ajung uneori mai aproape ca niciodata unul de celalalt fara ca macar sa stie, cu personaje din anturajul comun care nu se cunosc intre ele si, nu in ultimul rand, cu mult suspans si multe lacrimi.
Veti regasi in acest serial tipologia obisnuita de personaje din serialele coreene: “scarba egoista” aflata mereu la locul potrivit, pentru care absenta constiintei e substituita de propria-i aviditate; “tipul frumos si cu bani, insa nefericit”, care spre deosebire de “scarba egoista” mai are o urma de constiinta datorita educatiei, personaj de la care te poti astepta ca pana la final sa-si constientizeze pozitionarea mai mult sau mai putin eronata in cadrul relatiilor in care este prins, de la el putand veni umbra de speranta pentru fanii eroilor principali despartiti de destin. Nu in ultimul rand, nu lipsesc din galeria personajelor cei doi protagonisti, personajele pure pe care destinul ii pune in diferite situatii, si a caror iubire trebuie sa infrunte toate obstacolele celor din jur si pe care viata le scoate in cale. Nu lipsesc din peisaj parintii exigenti su prea putini intelegatori cu copiii lor (parintii lui Hwa Jung), personajele nostime ce fac deliciul privitorilor (cum e chelnerul Charlie sau fetele de la club) si, mai mult ca niciodata, o multime de actori marunti americani, dintre care unul chiar vorbeste… coreeana (Willie). Povestea serialului este una aparent simpla, pornind de la clasicele scene din copilaria personajelor principale (Yoo Seong Ho, la 12 ani, va va delecta in primul episode) si ajungand la perioada adolescentei. Atunci, lucrurile se complica si situatiile inedite si total neasteptate incep sa marcheze imaginea pura a iubirii din copilarie, separand protagonistii unul de celalalt. Serialul e plin de clisee (un medalion impartit de indragostiti, o iubire puternica ce a ramas neschimbata din copilarie pana la varsta maturitatii, boala unuia din personaje, caratul in spate a persoanei iubite in miez de noapte etc), are melodii superbe pe coloana lui Sonora, actorii interpreteaza ireprosabil (Kwon Sang Woo este, in comparatie cu “Stairway to Heaven” mult mai matur si mai putin copilaros si pus pe sotii) iar scenariul e unul captivant. Episod de episod se petrec o multime de lucruri intr-un ritm alert, astfel ca nu ai nici o clipa senzatie ca te-ai putea plictisi. Un serial remarcabil, placut la vizionat, dar ce are o doza mare de tristete, dupa cum o sugereaza si titlul sau. Povestea tinerei Hae In este emotionanta, insusi faptul ca e oarba din copilarie pana in adolescenta starnind de multe ori mila spectatorilor. Serialul urmareste drumul acesteia in viata de la intuneric la lumina iar mai apoi de la lumina la intuneric, iubirea sincera a lui Joon Young, pe care viata il desparte de aceasta si speranta regasirii, intr-o zi, a jumatatii pierdute a sufletului sau, totul pe fundalul unei societati indiferente marcate de discrepanta dintre saraci si bogati, dar si de caractere erodate de gelozie, ura, lacomie. Exista unele scene pur si simplu sfasietoare in acest serial, care starnesc indignare sit e fac, ca spectator, sa iti doresti sa reactionezi in favoarea unuia sau altuia dintre personaje. E un lucru remarcabil realizat de oamenii din spatele acestui serial faptul ca spectatorii simt nevoia, la un moment dat, a intervina in evolutia lucrurilor, doar ca scenaristul a fost uneori prea rau cu sufletul spectatorului, preferand sa-si pedepseasca eroii intr-un mod intelligent, uneori chiar prea exagerat (exista o scena pe la mijlocul serialului in care personajele principale au sansa de a se revedea, se afla la cativa metri unul de cealalalt, dar totul e filmat cu incetinitorul, si fiecare trece agonizant pe langa celalalt in mai multe secvente, intrebandu-te, ca martor al unei asemenea scene, cu emotie, daca cumva soarta le va fi favorabila si se vor zari). Dar astfel de detalii fac farmecul lui “Sad Sonata”: fiecare scna e traita la maxim, iar emotia personajelor e transmisa cu maiestrie si dincolo de ecran.
Un serial de nota 10, situat undeva la granita dintre “Stairway to Heaven” si “All In”, greu de uitat, ce va va merge direct la suflet. Sub sloganul “”Daca dragostea e oarba, ce se intampla cand deschizi ochii ?”, Asia Team va invita sa urmariti unul din cele mai frumoae seriale coreene facute vreodata, care ne prezinta povestea unei prime iubiri nevinovate pierdute pe drumurile intortocheate ale vietii, o sfasietoare poveste de dragoste care armonizeaza doua dintre cele mai importante simturi: vazul si auzul, rezultand o adevarata capodopera in domeniul serialelor de televiziune coreene. Nu trebuie uitata nici contributia remarcabila a colegei noastre Nanuc, care a realizat subtitrare aimpecabila a celor 20 de episoade in premiera in Romania, oferindu-ne o subtitrare de calitate, completa, dupa luni de efort si de adaugare manuala de linii traduse dupa sonor direct din engleza (uneori stalcita) a personajelor, linii ce nu apareau in subtitrarea originala in engleza a serialului. In conditiile in care anumite seriale coreene traduse de asa-zisi traducatori, in romana, contin zeci de fragmente vorbite in engleza si netraduse, acest efort pentru a se realiza o traducere completa, cu toate nuantele pe care aceasta le presupune merita amintit si apreciat. Vizionare placuta !
Prezentare realizata de cris999, in colaborare cu uruma44 – asiacinefil.com
Love Exposure (2008) – cel mai premiat film al lui Sion Sono, şocant, ameţitor, alert şi imprevizibil !
“Love Exposure” (2008) poate insemna, intai de toate, o mare experienta pentru iubitorii filmului asiatic si in special a celui japonez. Vorbim despre un adevarat film de autor ce ilustreaza perfect diferite stiluri si forme extreme, atat de obisnuite in filmele lui Sion Sono, unul din cei mai controversati si totodata apreciati regizori japonezi ai momentului. “Love Exposure” un film superb ce ne ofera multe, de la comedie absurda pana la drama tensionata. Are aproape totul in compozitia sa, fiind asociate la un loc o multime de elemente: religie, dragoste, distractie, violenta si chiar horror. Este un film al extremelor, cu o mare incarcatura emotionala, cu un aspect vesel, ireverentios, cu momente de sacrilegiu, violenta si continut sexual implicit (motiv pentru care nu e o productie recomandata persoanelor minore).
“Love Exposure” , in esenta, este o poveste de dragoste pura. Trei persoane, abuzate emotional, sunt blocate intr-un triunghi amoros complicat, marcat de pacatul originar. Pe parcursul a 4 ore avem parte de povestile incrucisate si intretesute a trei tineri, intr-un ritm alert, intr-o actiune imprevizibila, care te tine cu sufletul la gura de la inceput pana la sfarsit. Chiar daca multe lucruri se repeta, uneori suparator de mult si de exact, un singur lucru nu poti spune despre aceasta pelicula: ca este plictisitoare. Si unde mai pui ca la origine trebuia sa aiba 6 ore! Filmul a castigat 15 premii internationale, fiind una din cele mai appreciate pelicule ale regizorului si scenaristului Sion Sono. Pentru cei care nu i-au vazut filmele (31 la numar din 1985 pana in prezent, din care merita amintite “Ekusute”, “Suicide Club”, “Strange Circus” sau “Noriko’s Dinner Table”), “Love Exposure” poate fi un inceput de drum, fiind cel mai premiat si apreciat film al regizorului (stiati ca inainte sa faca film, Sion Sono a fost… poet ?) Incursinea in lumea filmelor sale mereu reprezinta o aventura imprevizibila in psihologia umana si in dramele interioare ale omului pus fata in fata cu o societate-jungla indiferenta la strigatele de disperare ale sufltului uman.
Actiunea incepe intr-o atmosfera calma, decenta. Yu Honda face parte dintr-o familie catolica, este un copil naiv, ordonat, corect. Mama acestuia , bolnava in faza terminala, ii daruieste (inainte de a pleca in calatoria finala) o statueta a Fecioarei Maria si-i cere sa-si gaseasca o iubita asemeni Mariei, pe care sa i-o prezinte. Un gest aparent inofensiv, dar cu implicatii de nebanuit pe viitor in psihicul copilului. Intre timp Tetsu, tatal lui Yu, devine preot si se muta impreuna in casa parohiala. Viata lor a fost linistita pana in momentul in care in biserica apare Kaori, o femeie plina de viata care reuseste sa-l seduca pe preot. Si, contrar preceptelor catolice, se muta intr-o locuinta impreuna pentru a-si ascunde pacatul. Dar Kaori il paraseste dupa trei luni. Dupa aceasta, Tetsu , simtindu-se vinovat pentru ca a pacatuit, isi pierde harul, predicile lui devin infricosatoare, isi schimba atitudinea si fata de fiu. Ii cere sa se confeseze. Dar Yu, nu are constiinta pacatului, considerandu-se a fi o persoana pura, buna. Prin urmare nu are ce sa marturiseasca in confesional. Tatal nu-l crede si incepe sa-l terorizeze pana cand isi determina fiul sa marturiseasca pacate inventate. Nici atunci nu este crezut. Exigentele exagerate ale tatalui il determina pe Yu sa caute pacate pe care sa le savarseasca, asa ca intra intr-o banda de huligani care il invata sa se bata, sa fure si sa faca fotografii indecente pe sub fustele fetelor. In curand devine ”Regele perversilor” si idolul membrilor bandei. Acum Yu ii marturiseste tatalui cu mandrie pacatele comise. In una din actiunile lui fotografiaza lenjeria intima a unui grup de fete printre care se afla Aya Koike, care este interesata de Yu si incepe sa-l urmareasca pretutindeni. Yu pierde un pariu cu prietenii asa ca trebuie sa iasa in oras deghizat in femeie si sa sarute o fata care ii va placea. Intamplarea face ca in oras sa dea peste o banda de golani care inconjurasera o fata, Yoko Ozawa. Sare in ajutorul ei si miracolul se intampla, Yoko este “Maria” pe care el o cauta de atata vreme. Revelatia ii produce o puternica “ impresie” atat pe plan emotional cat si fiziologic. In acest moment triunghiul se inchide, iar dupa o multime de intamplari, filmul va duce spre un deznodamant cu totul neasteptat.
Ca multe filme ale lui Sono, si acesta porneste de la un fapt real, intamplarile din viata unui prieten de-al sau. Toti cei trei protagonisti sunt tineri abuzati moral sau fizic in adolescenta de catre tatii lor: Yoko – de un tata afemeiat care aducea in fiecare luna cate o “mama” acasa, si care doar faptul ca ii era parinte il impiedica sa profite si de fiica lui, lucru de altfel clamat cu nerusinare chiar in fata acesteia, Koike – de tatal ei care, supunand-o la batai groaznice pentru a o face sa-si marturiseasca pacatul de a avea un trup prea obscen, si pana la urma pentru a o convinge sa-i cedeze fizic, ceea ce o determina sa se razbune radical, si Yu, partea masculina a acestui triunghi partial amoros, al carui tata, preot, la un moment dat, ii cere fiului sa-si recunoasca pacatele inexistente, pana la convingerea acestuia ca trebuia sa-si inventeze pacate ca sa-l satisfaca, si care gaseste pana la urma calea de a-l scoate din pepeni: intrarea in lumea Hentai, a perversilor, si dobandirea unei tehnici, bazate pe artele martiale, de a… fotografia chilotii fetelor, fara ca acestea sa-si dea seama. Koike are un dar, si anume pe acela de a descoperi fiinte impovarate de un „pacat originar”. Termenul e folosit gresit aici (putem accepta aceasta ca o licenta), nu este vorba de marul cules din pomul cunoasterii binelui si raului, ci de un pacat savarsit ca urmare a unui abuz: faptul ca Yoko uraste tot ce tine de sexul masculin, ca Yu a ajuns sa caute pacatul, si, in ce-o priveste pe ea insasi, Koike a cazut in pacatul razbunarii, emasculandu-si tatal. Ea foloseste darul de care vorbeam pentru a-i atrage pe ceilalti doi catre un cult controversat, Biserica Zero, al carei sef de filiala este. Filmul e plin de referinte religioase, religia fiind unul dintre liantii celor trei destine.
Orice subiect, oricat de vast ar fi, se poate rezuma in cateva fraze. Cititorul sa fie convins ca doar o mica parte din intamplari au fost redate in cele de mai sus, subiectul fiind unul plin de intamplari neprevazute. Filmul e o alternanta de relatari la persoana I a celor trei personaje, cu flashback-uri intercalate, cu un fundal muzical excelent, pentru a nu pomeni decat „Bolero”-ul lui Ravel si Simfonia a 7-a a lui Beethoven. “Love Exposure” e un film emotionant, care se urmareste la fel ca un roman bun pe care-l citesti din scoarta in scoarta. Criticii de film l-au apreciat si l-au rasplatit, publicul din intreaga lume l-a indragit si rasplatit cu multe stelute pe cele mai prestigioase site-uri deschise aprecierii publicului larg, ramane doar ca si publicul iubitor de film asiatic de calitate din Romania sa-si spuna parerea urmarindu-l.
Multumiri pentru traducerea impecabila si rabdarea de a duce la bun sfarsit traducerea
catorva mii de linii lui selaflaure.
Articol realizat de selaflaure si mialex55 pentru asiacinefil.com
Deep Rooted Tree (2011) – episodul 16 subtitrare in romana
Rapirea Printului Gwang Pyeong tulbura apele la Palat. Atat Regele cat si Mil Bon nu au cunostinta de locul unde s-ar putea afla Printul, principalul suspect in rapire fiind Mil Bon. Intelegerea facuta intre Print si rapitorul sau, Kang Chae Yun, are ca scop castigarea sau pierderea definitiva a loialitatii lui Chae Yun: in cazul in care Regele va tine mai mult la alfabetul sau secret decat la viata Printului, atunci Chae Yun il va elibera pe Print si va jura supunere Regelui; in schimb, daca Regele va renunta, asa cum crede el, la alfabet, pentru salvarea vietii Printului, ii va lua acestuia din urma viata. Intr-un final lucrurile se lamuresc in momentul in care, reusind sa scape de sub urmarirea armatei Mil Bon, Chae Yun, Printul si So Yi ajung in secret la Palat, cauzand aproape o prabusire de pe picioare Regelui. Aspru certat pentru intelegerea facuta cu Chae Yun, Printul ii ofera acestuia din urma raspunsul dorit. Regele isi exprima gandurile sale, gandite inainte de a-si revedea fiul: “Gwang Pyeong, daca de acum inainte ti se intampla ceva rau, fara sa vars o lacrima, voi indura”. Pozitia luata in fata nobililor il convinge pe Chae Yun ca Printul avea dreptate, drept urmare devine supusul loial al Majestatii Sale. Cu o conditie: Lee Do sa nu uite primele cuvinte scrise in noul alfabet de primul sau supus, “Suk Sam”. De acum, lupta cu Mil Bon poate sa treaca intr-o noua faza. Regele are un aliat de nadejde. Iar planul este unul stralucit. Doar ca Mil Bon are radacini peste tot…
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Fllãmândã dupã succese de box-office, Jun Ji-hyun revine în filmul de acţiune „The Thieves” (2012)
In timpul unui recent interviu acordat publicatiei coreene “Dong-A Ilbo”, Jun Ji Hyun (cunoscuta pe plan international cu numele Gianna Jun), vedeta viitorului film “The Thieves”, a declarat: “Eram orbita de rezultatul de la box-office chiar dinainte sa incep filamrile la acest film. Mi-e sete si foame ca filmul meu sa devina o lovitura de box-office. Am vrut sa joc intr-un film de box-office , care sa fie adorat de audienta. Cand am citit scenariul lui “The Thieves” pentru prima oara, instinctiv m-am gandit: “Acesta e !’”. Actrita a continuat: “Acest film e regizat de Choi Dong Hoon. Am incredere in el, din moment ce daja are la activ The Taoist Wizzard si The War of Flower, asa ca am dorit sa ma alatur distributiei.” Legat de personajul ei, Anycall, o hoata sexy si o acrobata experta, obisnuita sa injure des, Jun Ji Hyun a spus: “Anycall nu are limite. Mi-a placut cu adevarat rolul. Ea e tare. Lasa lucrurile sa mearga in voia lor, nu vrea sa controleze nimic. Imi place personalitatea ei.” In film exista o scena in care Jun Ji Hyun trebuie sa mearga pe o sarma, la inaltime. Actrita a ramas incantata de scena: “Desigur, a fost greu, dar totodata interesant. Scena caderii de la etajul 5 a fost cea mai memorabila.” Intrebata de eventuale rani din timpul filmarilor, frumoasa actrita (fost top-model) a spus: “Nu e mare lucru. Cand actritele fac scene de actiune, o mica rana sau ca aici sau acolo mai vezi o vanataie albastra sau neagra e ceva natural”.
“The Thieves” spune povestea unui grup de hot ice incearca sa fure un diamante de mari dimensiuni in Macao. Filmul va avea premiera pe 25 iulie 2012, filmarile la el (realizate in Hong Kong, Macao si Coreea) durand mai mult de 6 luni si incheindu-se in decembrie 2011. Din distributie fac parte pe langa Jun Ji Hyun si alte nume mari, precum Lee Jung-jae, Oh Dal-su, Kim Yun-seok sau Simon Yam. Mai mult ca sigur “The Thieves” va fi una din loviturile de box-office ale acestui an in Coreea, lansarea lui in plina perioada de concedii fiind ideala.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com
Deep Rooted Tree (2011) – episodul 15 subtitrare in romana
Mintea ascutita a lui Bon Won pune cap la cap toate dovezile pe care Mil Bon le poseda legat de activitatea Regelui si a discipolilor acestuia din Casa Intelepciunii si descopera faptul ca obiectul atentiei Regelui este crearea unui alphabet. Existenta lui pune in pericol bunele relatii cu dinastia Ming, deoarece pe teritoriul Joseonului se foloseau caracterele chinezesti ca forma de scriere, dar dincolo de asta, exista o problema mult mai importanta: insasi invatarea alfabetului nou de catre popor. Preocupat cu muncile campului de dimineata pana seara, poporul nu are timp de invatat mii de caractere, dintr-un total de peste 47.000 existente. Nu intrevad deloc utilitatea lui, caci acele litere nu le vor schimva in vreun fel viata. Doar Regele si acei putini oameni din jurul lui inteleg utilitatea si importanta acestei inventii, si sunt dispusi sa o protejeze cu orice costuri.
In momentul in care Mil Bon afla despre faptul ca in imprimerie Regele avea si dovezile muncii de ani de zile, oamenii infiltrati in principalele institutii ale statului incep sa puna presiune pe Rege, sa deschida portile imprimeriei pentru toata lumea si sa dezvaluie public proiectul sau. In fata acestei situatii, in seara de dinainte de a deschide portile imprimeriei, urmeaza a avea loc o importanta operatiune: toate hartiile cu litere si incercari de creare a literelor noului alfabet trebuie mutate in Palat de oamenii de incredere ai Regelui. Doar ca si Mil Bon sta cu ochii pe orice miscare suspecta din preajma imprimeriei. Planul Mil Bon e diabolic: rapirea Printului Mostenitor Gwang Pyeong si folosirea acestuia ca moneda de schimb pentru a obtine de la Rege dezvaluirea proiectului sau secret. Totul e pus in aplicare, dar Mil Bon uita de un amanunt nesemnificativ: Kang Chae Yun, care apare in toiul noptii in cel mai (ne)potrivit moment.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
A Muse (Eungyo) (2012) – „Lolita” în varianta coreeanã a celebrului scriitor Park Bum-shin
“Eungyo” (cu titlul international “A Muse”) e unul din acele filme care apar an de an in Coreea dar care repede este etichetat drept “controversat” datorita anumitor scene si a ideii in sine a filmului. Insa tot ce e “controversat” nu inseamna ca nu este de calitate ci, din contra, este acceptat mai greu de o parte a societatii. Iar cum Coreea este inca o societate tributara ca mentalitate traditionalismului, un film cu un subiect indraznet nu poate fi catalogat altfel decat controversat. Intr-o oarecare masura nu am gresi daca am eticheta “A Muse” o “Lolita” in varianta coreeana, chiar daca nu vorbim de o ecranizare a celebrului roman al lui Nabokov. Filmul are la baza romanul cunoscutului scriitor coreean Park Bum-shin (66 de ani), iar la scurt timp dupa publicare popularitatea lui a crescut in mod neasteptat. In acest an, producatorii coreeni s-au gandit sa ecranizeze romanul acestuia, iar filmul a fost un adevarat succes de box-office. Intr-o luna de zile filmul a avut incasari de peste 8,7 milioane de dolari, transformandu-l in cel de-al 12-lea cel mai vizionat film coreean al anului, cu peste 1,7 milioane de bilete vandute. Romancierul a declarat, legat de “A Muse”: “Niciodata n-am fost atat de entuziasmat legat de o adaptare intr-un film a unui roman de-al meu. Sunt cuprins de emotie deoarece acest roman e bazat pe propriile mele ganduri pe masura ce ma maturizam. E o scriere foarte speciala de-a mea si am avut incredere in capacitatea regizorului de a explora psihologia umana si dorinta”. Park a vizitat echipa de productie de doua ori in timpul filmarilor, oferind autografe pe cartile ce au fost date protagonistilor pentru a le incuraja interpretarea.
Lee Jukyo e un professor universitar respectat dar si un foarte cunoscut scriitor, considerat de presa si de colegii de breasla un “poet national”. Ajuns la venerabila varsta de 70 de ani, acesta isi duce viata monotona intr-o vila undeva la marginea orasului, unde il are mereu in preajma pe Seo Jiwoo, un tanar scriitor de best-sellere comerciale, ce incearca sa-si faca un nume in umbra maestrului sau. Intr-o torida zi de vara, pe cand cei doi se intorceau acasa, descopera o tanara dormind pe scaunul din pridvor. Amandoi raman placut surprinsi de peisajul angelic din fata ochilor. La o miscare mai brusca, fata se trezeste si lucrurile se lamuresc: locuia undeva prin apropiere si vazuse o scara pe zid, iar curiozitatea de a se odihni intr-un scaun atat de comod i-a impins pasii spre acel loc. Numele ei era Eungyo si era eleva la liceu. Dupa aceasta intamplare, amintirea acestui incident persista in mod inexplicabil in mintea scriitorului septagenar. Intr-o zi, prin intermediul “discipolului” sau, o angajeaza pe Eungyo sa-i faca curatenie in casa. Si asa, vazand-o toata ziua pe tanara, in inima profesorului se aprinde o pasiune inexplicabila pentru tanara liceana. In mod bizar, fiind o fire extrovertita si plina de energie, comportamentul lui Eungyo ii stimuleaza imaginatia scriitorului, care incepe sa-si imagineze viitorul sau roman. Dar relatia care treptat se infiripa intre cei doi ajunge obiectul invidiei tanarului scriitor Seo Jiwoo, iar consecintele nu intarzie sa apara.
“A Muse” este regizat de Jung Ji-woo, regizorul lui “Modern Boy” si “Happy End”, dar si scenaristul a 8 seriale de televiziune, cele mai cunoscute fiind “Gloria” si “Stars Falling From the Sky”, plus al thriller-ului “The Moss”. Pentru rolul principal masculin al unui profesor de 70 de ani, Jung l-a ales pe actorul Park Hae-il, in mod cu totul si cu totul surprinzator (Park Hae-il are doar… 35 de ani !) Cunoscut asiacinefililor pentru rolul principal din ‘Modern Boy” si din “Heartbeat”, Hae-il a cunoscut consacrarea anul trecut prin rolul din “War of the Arrows”, ce i-a adus 2 premii de interpretare. Regizorul a declarat, in conferinta de presa de la lansarea filmului, ca l-a ales pe Hae-il in locul unui actor veteran dintr-un motiv anume: “Acest film are de-a face cu ceea ce inseamna sa imbatranesti, cu ceea ce inseamna sa-ti doresti ceva atunci cand ai pierdut anii tineretii. Am considerat ca tema ar putea fi abordata mai eficient daca un asemenea rol ar fi dat unui actor care este mult mai tanar”. Iar regizorul nu s-a inselat; Park Hae-il are o interpretare matura, reusind sa obtina laudele regizorului pentru interpretare si rabdarea cu care s-a pregatit pentru acest rol. Park a vizitat inaintea filmarilor un camin de batrani pentru a observa comportamentul acestora (doar urma sa interpreteze un professor universitar de 70 de ani), a discutat ore nesfarsite cu regizorul pentru a-si perfectiona personajul si a stat in fiecare zi de filmare 8 ore la machiaj, transformarea sa fizica fiind geniala (daca nu ai sti numele protagonistului, nu ti-ai da seama dupa aspectul fizic al personajului principal ca e vorba de Park Hae-il).
Personajul principal feminin, Han Eungyo (“Lolita”) e interpretat de o actrita de 21 de ani, cvasi-necunoscuta, Kim Go-eun, ce n-a mai aparut inainte intr-un film sau serial de televiziune, nici macar intr-un rol minor. A aparut doar in productii studentesti sau piese de teatru jucate la scoala, astfel ca distribuirea ei direct in rolul principal al unui film de o asemenea amploare a reprezentat un gest de curaj din partea regizorului Jung. Cei doi s-au intalnit intamplator in 2011 prin intermediul unui cerc d eprieteni, Kim a participat pe nepregatite la casting si a fost aleasa din peste 300 de actrite ce au aplicat sa interpreteze rolul inocentei si senzualei Eungyo. Cautand o actrita care sa fie obisnuita si plina de energie, regizorul a declarat, despre alegerea sa: “Ce mi-a placut la Go-eun a fost faptul ca nu a incercat sa ma impresioneze deloc. Nu a incercat sa faca pe plac nimanui. Nu a incercat sa para draguta in fata camerei de luat vederi.A fost pur si simplu ea insasi.” Pentru a o flata, acesta a declarat ca interpretarea lui Go-eun a fost similara celei a mult mai celebrei Jeon Do-yeon din “Happy End”, in timp ce romancierul Park Bum-shin a declarat, dupa ce a vazut filmul: “A fost perfecta in a intruchipa imaginea eternei fecioare pure si a eternei tinereti pe care Eun-gyo a simbolizat-o”. La randul ei, Kim Go-eun a spus, despre debutul ei in lumea filmului: “Am avut mult curaj sa joc acest rol. Nu cred ca frumusetea fizica singura poate dezlantui atata pasiune intr-un barbat ce a trait peste 70 de ani cu un suflet de piatra. Eungyo e foarte spontana si e prea inocenta sa se fi gandit la consecintele a ceea ce face, insa are si o latura matura. Ii lipseste grija parinteasca si dragostea, astfel ca tanjeste dupa acestea de la imaginea unui tata surogat, devenind obsedata de aceasta idee. Partenerul din film, Park Hae-il, o caracterizeaza cel mai bine pe partenera sa: “proaspata, visatoare si atractiva. Kim Go-eun e Eungyo”.
Un film superb, ce nu trebuie ratat de iubitorii filmului asiatic. Poate cea mai buna invitatie la vizionarea acestuia o face insusi regizorul: “ ‘A Muse’ este un film despre calatoria unei tinere care invata sa se cunoasca pe sine insasi si propria valoare, care ajunge sa realizeze cat de pretioasa ajunge sa fie pentru sine si pentru ceilalti”.
Traducerea si adaptarea filmului: Alinabv – Asia Team
Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com
The Second Woman (2012) – Shu Qi într-un thriller artistic despre iubirea tragicã şi consecinţele ei
“The Second Woman” e cel mai nou film in care apare fostul model taiwanez Shu Qi, azi una din cele mai bine platite actrite din Hong Kong si produs de Gordon Chan (Painted Skin, The Return of Chen Zen). Performanta ei din acest thriller dramatic este una deosebita, interpretand un rol dublu alaturi de Shawn Yue, un alt model devenit star al filmului din Hong Kong. Regia este semnata din nou de o femeie, Carol Lai, ce s-a remarcat cu filmele “Floating Clouds” si doua thrillere, Naraka 19 si The Third Eye. Thriller-urilor chinezesti le lipseste profunzimea la care au ajuns thriller-urile coreene; ele par simpliste, previzibile, chiar daca scenariul este uneori bine scris. Ritmul de desfasurare al actiunii e unul alert, imprumutat parca din filmele de actiune, iar uneori ai impresia ca te pierzi in detalii. “The Second Woman” porneste de la aceste premise tipice genului in Hong Kong, dar adauga suspansului o nota artistica. Destul de rar ai ocazia sa vezi un film in care scenariul sa faca trimitere… la o piesa de teatru, care, la randu-i sa fie piesa de rezistenta a filmului. Shu Qi are pe langa un rol dublu in film, si un rol dublu in piesa de teatru, astfel ca fara teama de a gresi putem spune ca “The Second Woman” se confunda total cu Shu Qi si viceversa. Iar daca despre ea putem spune ca e “omul-orchstra”, despre Shawn Yue – care are un rol pe alocuri destul de sters – putem spune, facand o gluma, ca e inconjurat, asa cum ii sta bine, de femei frumoase, doar ca, din (ne) fericire pentru el, toate sunt… ati ghicit, tot Shu Qi.
Bao (Shu Qi) si Nan (Shwan Yue) sunt un cuplu de tineri care se indreapta cu pasi repezi spre unirea destinelor prin casatorie. Amandoi sunt actori de teatru, cu deosebirea ca el e o vedeta a scenei, avand o geana in familie pentru asa ceva, in timp de Bao e o actrita in devenire ce ajunge tinta ironiilor protagonistei spectacolului in care joaca si viitorul ei sot, “Legenda Prunului Inflorit”. Datorita interventiei acestuia, regizorul accepta sa o primeasca pe Bao in distributia piesei, si asta in ciuda opozitiei protagonistei, o actrita cu ifose ce nu o suporta pe Bao. Putini stiu insa ca Bao are o sora geamana, pe Huixiang (Shu Qi), ce locuieste cu mama ei oarba pe o insula din Noile Treitorii. In momentul in care Bao lesina pe scena din cauza emotiilor, continuarea turneului este periclitata in absenta actritei care trebuia s-o sustina pe protagonista. Huixiang, dorindu-si la randul ei sa fie actrita si urmarind spectacolele surorii sale din culise, ii cere permisiunea lui Nan sa o inlocuiasca fara stiinta cuiva pe Bao cu ea. Doar ca interpretarea lui Huixiang are succes, iar acest lucru straneste invidia surorii suferinde pe patul de spital. Ce nu stie ea, insa, e ca intre Huixiang si Nan, viitorul ei sot, pare a se infiripa ceva… Unde vor duce toate aceste lucruri, ramane sa descoperiti.
“The Second Woman” are in centrul sau un interesant triunghi amoros interpretat de… doar doi actori (cam atipic, cand vine vorba de un triunghi, nu ?) Povestea celor doua surori gemene se aseamana cu povstea biblica a lui Cain si Abel, iar ca totul sa fie desavarsit, acestea apar si intr-o piesa de teatru al carei subioect seamana flagrant, la un moment dat, cu ceea ce li se intampla in viata reala. Relatia dintre surori e redata prin raportare la “ispita” lor, Nan, care accepta, asemeni personajului din piesa, rolul dublu al iubitului si amantului, fara prea multe remuscari. De fapt, personajul Nan al lui Shawn Yue e cel care aduce o tensiune tacuta in acest film, pentru ca rolul dublu de amant si iubit reflecta si sentimentele ce le are fata de cele doua surori: pentru una o iubire poate mai mult sau mai putin sincera, si pentru cealalta o atractie bolnavicioasa ce mereu cauta o confirmare in plan sentimental, care intarzie mereu sa apara. Finalul piesei de teatru incearca sa lamureasca dilema personajului masculin, incapabil sa ia o decizie. Solutia la care ajunge scenaristul e surprinzatoare, chiar daca tot timpul se afla sub ochii nostri. Cine isi va asuma, in cele din urma, raspunderea, dintre cei trei, si, mai ales, va reusi cel ce va renunta la iubire sa-si accepte destinul si implicit infrangerea ? Impresionant mesajul ascuns al acestui film, mascat foarte bine in spatele cortinei de la teatru.
Un thriller de atmosfera, artistic, cu o interpretare superba a lui Shu Qi, ce merita savurat. In afara de tensiune si mister, la finalul lui vei ramane cu cateva intrebari si cu o dilema: cum ai putea rezolva tu, ca spectator, triunghiul prezentat in film ? Scenariul e bun, dar nu reuseste sa transforme “The Second Woman” intr-un thriller pur comercial puternic. Da, oarecum aminteste de hollywoodianul “Black Swan”, insa nu este un film care pentru genul thriller sa iasa din tipare cu ceva nou. Privit per ansamblu, merita vazut si apreciat pentru calitatile sale, in mod sigur nimeni nu se va plictisi in compania lui.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com
Deep Rooted Tree (2011) – episodul 14 subtitrare in romana
Planul Regelui Lee Do e aproape de final: alfabetul si noua scriere au fost create, dar lipseste… al doilea judecator al acestora, nimeni altul decat Ddol Bok, omul de la salvarea vietii caruia, in copilarie, pornise totul. El, cel dintai supus al viitorului rege, trebuia sa judece efortul de decenii al Regelui. Iar intr-un final, vine la Palat, un Palat intentionat lasat fara garzi de insusi Regele. Inarmat cu o sabie, Ddol Bok paseste in intuneric in incaperea unde pe tron se afla incruntat si impacat Lee Do, pazit indeaproape de credinciosul sau Mu Hyul. Lucrurile trebuie lamurite o data pentru totdeauna, chiar daca asta inseamna ca Regele trebuie sa-si puna viata in joc in fata supusului sau. A celui dintai supus. Urmeaza una din cele mai impresionante scene ale serialului, infruntarea dintre Ddol Bok si Lee Do. Consecintele ei pe termen lung vor putea fi descoperite in episoadele urmatoare, insa pe moment confruntarea – fizica si verbala – are o consecinta imediata: disparitia inexpolicabila a lui Ddol Bok. Nimeni nu va mai reusi sa-l gaseasca, nici macar So Yi. Ce sa insemne disparitia lui si in beneficiul cui se produce ?
In tot acest timp, Bon Won si toti spionii Mil Bon se pun in miscare. Acestia pun cap la cap toate dovezile gasite in urma uciderii discipolilor Casei Intelepciunii si a studierii notitelor secrete ale lui Kang Chae Yun, a carui identitate au aflat-o si ei. In special Daek Do-Dam, sefa satului Ban Chon, ramane surprinsa de aceasta rasturnare de situatie, amintindu-si ca Mu Hyul l-a adus pe pustiul Ddol Bok cu decenii in urma, lasandu-i dreptul de a-l ucide in cazul in care nu o asculta. Pentru Bon Won a devenit evident ca Ddol Bok nu are nici o legatura cu planurile Regelui, de aceea nici nu il ia in considerare in descifrarea itelor incurcate al conspiratiei. Un lucru aparent neasteptat va rasturna, insa, totul, echivaland cu o… adevarata lovitura de Palat ! Razboiul deschis dintre Rege si Mil Bon a inceput !
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
First Kiss (1998) – pentru Choi Ji-woo şi Ahn Jae-wook, iubirea prinde viaţã odatã cu… primul sãrut !
Urmarind atatea filme romantice facute in ultimul deceniu in Coreea, ai fi tentat sa spui ca acest gen si-a epuizat toate cuvintele. Asa au aparut combinatiile de filme romantice cu melodrama sau, din contra, cu comedie, si an de an realizatorii coreeni au incercat sa reinventeze genul. “First Kiss” – realizat in 1998 – e un film romantic mai simplu decat cineva si-l putea imagina. Prezentand povestea mai multor cupluri, in final atentia se axeaza pe povestea unui “el” si a unei “ea” mult mai banala decat s-ar putea petrece in viata reala. De aici simplitatea si realismul povestii, care poate face orice barbat sau femeie sa se identifice cel putin cu protagonistii, daca nu cu oricare dintre personajele secundare implicate la randul lor in relatii personale. Scenariul a fost scris de Park Jung-woo, cel care ne-a mai incantat cu povestea comica si banala din “Attack the Gas Station” dar si din emotionantul “Last Present”, in timp ce regia ii apartine cunoscutului Kim Tae-gyun (Temptation of Wolves, A Millionare’s First Love, Volcano High sau Crossing). In rolurile principale au fost distribuiti doi actori cu mare potential, dar aflati, in 1998, in anii de inceput ai carierei in lumea filmului: Choi Ji-woo aparuse in 3 filme si un serial si era inca o cvasi-necunoscuta, in timp de Ahn Jae-wook era si el un actor aproape debutant, care inca mai ezita in fata camerei de luat vederi. Jang Dong-gun si Lee Young-ae au si ei doua aparitii meteorice in acest film.
Song Yun Hwa (Choi Ji-woo) e o angajata silitoare si incapatanata de la revista de scandal “Lumea Diverstismentului”. Imbracata mereu simplu si purtand niste ochelari ce o transforma in “ratusca cea urata” a redactiei, Yun Hwa ia interviuri vedetelor cu ifose in devenire, fiind aproape scarbita de minunata slujba pe care o are. Nici in viata personala nu ii merge mai bine, in momentul in care prietenul ei ii spune ca vrea sa se desparta de ea. Si cand se intampla asta pentru biata Yun Hwa ? Cand inca nu experimentase, la cei 27 de ani ai ei, primul sarut. Dar destinul e intotdeauna imprevizibil, iar intr-una din zile se trezeste la redactie cu un nou coleg, Kyung Hyun (Ahn Jae-wook). Fotograf de meserie, acesta tocmai fusese angajat de director pentru a o ajuta pe Yun Hwa la partea ilustrtativa a interviurilor acesteia. Kyung Hyun e opusul lui Yun Hwa, fiind mai tot timpul o fire vesela, pusa pe poante si laudaroasa, acesta etalandu-si din vorbe cuceririle in materie de femei, spre deliciul colegilor burlaci ochelaristi din redactie. Desi initial cei doi nu se prea suporta, intr-un final ceva pare sa-i apropia, timid; e ceva ce are puterea de a-i face sa se schimbe si sa priveasca viata cu mai multa seriozitate. Sa fie cumva iubirea ?
Filmul urmareste un plan principal – al apropierii treptate a celor doi protagonisti -, insa subsidiar acestei povesti li se mai adauga inca cateva, secundare: relatia secreta dintre director si “parasuta” redactiei, Kyong Hee, dar si relatia directorului cu sotia si familia lui. In paralel, o pseudorelatie se naste pe parcurs intre o Kyeong Hee debusolata si un Kyung Hyun indiferent sedus de “parasuta”. Toate aceste povesti secundare au menirea de a sublinia pe de o parte diversitatea si complexitatea relatiilor umane, in general dintre un barbat si o femeie, bazate mai mult pe instinct si atractie decat pe ratiune, si pe de alta parte de a potenta si ridica peste aceste povesti o poveste diferita, sincera si traita profund a celor doi protagonisti. Totodata, ele ne ofera si o perspectiva a ceea ce poate deveni iubirea in absenta sau din contra, in prezenta responabilitatii celor implicati. Din acest punct de vedere, “First Kiss” e un film romantic cum nu se mai face astazi, ce are un farmec aparte, in special ca ne introduce intr-o atmosfera ce ni se pare familiara. Nicicand nu ai impresia ca acest film are deja o vechime de 14 ani, atat de banala si de actualitate este povestea lui. Choi Ji-woo impresioneaza ca de obicei, si daca in noul secol numele ei a devenit echivalentu cu simbolul melodramelor coreene, in acest film are o prestatie aparte, departe de rolurile lacrimongene din anii ce vor urma. Ahn Jae-wook lasa sa se intrevada ceva din sarmul care i-a adus consacrarea in timp, insa interpretarea lui este oscilanta, cand cu zambetul pe buze, cand fortat de serios. Povestea de iubire a celor doi nu este prea puternic schitata, ea nu iese prea mult in evidenta in raport cu celelalte relatii din film, dar in asta consta farmecul filmului, deoarece, cum o spune si titlul, asistam la o relatie dezvoltata pana la primul sarut, care reprezinta un moment de detasare si de intrare a unei relatii intr-o faza mult mai profunda.
“First Kiss” reprezinta unul din putinele filme coreene romantice 100% ale ultimului deceniu ale secolului trecut care a reusit si in ziua de astazi sa constituie o atractie a genului. Modul sau de realizare e diferit de filmele romantice de astazi, iar coloana sonora formata exclusiv din melodii cunoscute la nivel international, in engleza, trezeste nostalgii. Un film placut de vizionat, o noua delectare pentru fanii lui Choi Ji-woo si a filmelor romantice de calitate.
Multumiri lui Nanuc pentru traducere !
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil.com
Deep Rooted Tree (2011) – episodul 13 subtitrare in romana
Joaca de-a soarecele si pisica dintre Kang Chae Yun si Mil Bon duce la rezultate imprevizibile. Anuntul afisat de Chae Yun stabileste intalniri sucesive in locuri ascunse de pe munte cu membri Mil Bon, in scopul predarii Legamantului Mil Bon. Si So Yi vede anuntul, astfel ca in miez de noapte se prezinta la fata locului. Rapita de Mil Bon si dusa in ascunzatoarea acestora, disparitia fidelei slujitoare a Regelui da peste cap Curtea, care trimite Garda Regala in cautarea slujnicei disparate si atat de pretioase pentru planurile Regelui. Problema este ca Muntele Gye Un ce apare specificat in anuntul pus de So Yi nu stie nimeni unde se afla, iar Regele isi pune oamenii de incredere de la Palat sa cerceteze scrierile vechi, in speranta ca va gasi vreo trimitere spre muntele amintit. Intre timp, So Yi reuseste sa scape din mainile Mil Bon aruncandu-se de pe o stanca intr-un rau, si fugind cat o mai tineau picioarele. Chae Yun realizeaza, intr-un final, care este locul de intalnire, iar in puterea noptii, undeva pe munte, cei doi tineri se regasesc… Intalnirea este emotionanta, dar in scurt timp euforia regasirii amintirilor din copilarie ce prind dintr-odata viata este curmata de aparitia lui Pyong si a trupelor secrete Mil Bon… Care va fi soarta celor doi si, mai ales a pretiosului Legamant Mil Bon, singurul in masura a legitima autoritatea lui Bon Won in fata adeptilor Mil Bon ?
Pentru Soo-Yeon, care l-a vazut pe In-Ha scos pe targa din centrul de conferinte, nelinistea nu are margini. De la Jin-Hee afla dezlegarea misterului lipsei lui In-Ha de la ceremonia propriei nunti. De prea multa ingrijorare, Soo-Yeon se imbolnaveste si ea, dar nu pregeta sa mearga sa-l vada pe In-Ha, fara sa-si faca griji pentru cine-o cauta si n-o gaseste. In sfarsit, Jung-Won intelege ca nimic n-o pate desparti de In-Ha. N-a renuntat la el nici cand il stia mort, asa ca sansele-i sunt practic nule si decide s-o lase a trai dupa cum pofteste.
Cu In-Ha ca adversar, Jung-Won mai are doar increderea in ajutorul deputatului Cho, dar ideea lui Yang Seoung-Guk de a o folosi pe Min Soo-Yeon impotriva lui In-Ha cel revenit din coma, e primita cu prea putina impotrivire. In afara de asta, Choi Do-Hwan ordona clar sa fie eliminat orice obstacol din calea fiului sau, iar sluga credincioasa asculta cu supunere.
A doua runda e castigata de lobby-ul facut de deputat si terenul parcului tematic e adjudecat proiectului lui Choi Jung-Won, iar Seoung-Guk il ameninta pe In-Ha cu viata Soo-Yeon-ei daca nu se retrage din afacere.
Ce decizie va lua In-Ha? Cum va ramane cu urmarirea lui pentru “uciderea” lui Han Myung-Jin ? Dar cu proiectul ambitios al lui Michael Jang, cu viata Soo-Yeon-ei, a lui Jong-Ku si a gastii sale? Va da vreun rezultat munca neostoita a lui Tae-Joon? Cine va ramane in viata sa spuna povestea pe care tocmai ati urmarit-o?
E o poveste despre faradelegi mai mici sau mai mari sau despre ocolirea legii, despre motoarele-cititi: “patimi”- care pun in miscare angrenajelele faradelegii, jocul cu vietile oamenilor, a celor prea marunti pentru a controla ei insisi pe altii. De asemenea e o poveste despre motoarele, cititi: “constiinta”, “prietenia”, “recunostinta”, “datoria”, “sacrificiul” si mai ales “dragostea”care pun in miscare resorturile ce scot oamenii marunti din cloaca in care-i sufoca stapanii faradelegii.
Speram ca v-a facut placere si munca devotata a echipei n-a fost in zadar.
Afacerile raman afaceri. Choi Do-Hwan a aranjat cu deputatul Cho ca urmatoarea faza a licitarii sa fie castigata de Sea World. Drept rasplata, alaturi de fondurile primite, deputatul Cho doreste si grabirea nuntii copiilor lor. Franca si dintr-o bucata, nestiind de duplicitatea barbatilor Choi, domnisoara Cho Jung-Min pomeneste de doritele sale dupa casatoria cu Jung-Won, deja decisa, si-i cere So-Yeon-ei sprijinul pentru managementul noului ei hotel. Pamantul se scufunda sub picioarele lui Jung-Won caci linistea si zambetul neschimbat al So-Yeon-ei nu prevesteste nimic bun pentru adevaratul lui proiect matrimonial.
Informatiile in lumea afacerilor depind de rapiditatea cu care sunt difuzate si de acuratetea lor. Vestea provenientei dubioase a fondurilor suplimentare obtinute de Michael Jang se rapandeste rapid. Prognozele spun ca pot veni dintr-un singur loc…
Putina deslusire din partea lui Jung-Ku, faptele din teren, si prezenta lui Joon-Il, ii dau indicii lui In-Ha. Dar mai intai trebuie rezolvata amenintarea lui Dae-Soo. Pentru asta e necesar un drum la Seoul si afla cu stupoare ca daca-l anihileaza pe ticalos, o lasa vaduva pe Jung-Ae. Ce sa va-ntampla oare?
La casa de ceremonii, in mijlocul “congresului mafiei” cum spune Ba-We, in prezenta tuturor ticalosilor, In-Ha incheie socotelile cu Yim Dae-Soo. Dar nu si Sang-Du.
Nici de partea lui Michael Jang afacerile nu merg prea bine. Omul sau de reprezentare, Jimmy Kim a lesinat iar doctorii spun ca poate fi destul de grav. Va pierde licitatia prin neprezentare sau va gasi pe altcineva sa-l reprezinte?
Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com
Deep Rooted Tree (2011) – episodul 12 subtitrare in romana
Intr-una din zile, undeva in centrul orasului, un afis apare expus pe un perete stingher de lemn: “Muntele Mokmyeok. Pavilionul Palgak, ora 1”. Pana aici nimic iesit din comun, insa ceea ce era desenat langa acest anunt e ceea ce poate interesa cel ptuin doua persoane: pe Bon Won si pe So Yi. Este vorba de desenul unui saculet pe care era inscris cuvantul “binecuvantare”, cel care in copilarie, Do-Dam il scrisese cu snur scump furat din casa unde parintii ei erau sclavi si care, pentru ca se terminase, aparea scris gresit pe saculet. Sa fie adevarat ? Ddol Bok pe care il crezuse mort, sa traiasca ? Bon Won vede si el anuntul, care cade ca ceva neasteptat si necesar din cer exact in momentul in care avea mai mare nevoie de Legamantul Mil Bon. Drept urmare, intalnirea cu misteriosul Ddol Bok urmeaza sa aiba loc cat de curand, iar un plan e pus la cale de Bon Won. Pyong e trimis cu mai multi luptatori sa inspecteze zona unde urma sa aiba loc intalnirea, ascunzand bine arcasii in tufisuri, caci ordinal e clar: dupa ce Legamantul Mil Bon e recuperat, Ddol Bok, indiferent cine ar fi acesta, trebuie ucis. Incepe un joc de-a soarecele si pisica, caci necunoscutul Ddol Bok nu cade cu una cu doua in cursa intinsa de inamic, dar ceva neprevazut se intampla in momentul in care o femeie rataceste in miez de noapte pe munte…
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Arjun, the Warrior Prince (2012) – o cãlãtorie magicã în lumea descrisã de Mahabharata
Anul viitor (2013), Bollywood-ul implineste un secol de existenta. De la primul film mut realizat pe taramurile strabatute de Gange, in 1913, trecand apoi momentul de rascruce din 1931 cand s-a lansat in India primul film vorbit si ajungandu-se pana in prezeent, filmul indian a avut un drum lung de strabatut, marcat de transformari si totodata de pastratea unei note traditionale si specifice ce constituie si astazi farmecul Bollywoodului. De filme indiene probabil a auzit toata lumea, de la Raj Kapoor la Shahrukh Khan, insa animatiile indiene par a fi ceva inedit chiar si pentru cunoscatorii infocati ai filmului indian. Desi India are o lunga tradutie si istorie in materie de film, in privinta animatiilor e o nou venita pe scena internationala. Prima animatie Indiana s-a facut in anii ’30, iar in anii ’50 s-a creat un departament ce urma a se ocupa de producerea de desene animate. In 1974 s-a realizat un scurt metraj animat educativ, traditional, al carui succes a determinat noi astfel de comenzi venite din partea televiziunii publice. Primul serial animat realizat in India a fost difuzat abia in 1986, iar apoi a urmat prima animatie 3D, “Roadside Romeo”, in 2008, o coproductie indiano-americana, prima colaborare intre o companie de productie indiana si celebra Walt Disney Company in materie de animatie. In acest an, UTV Motion Pictures in colaborare cu aceeasi Walt Disney Company, a lansat pe piata o animatie epica bine primita in India, “Arjun, the warrior prince”. Aceasta catapulteaza creativitatea realizatorilor direct intr-o epoca a mitului, indepartata si fascinanta, in care personajul Arjun, desprins din epopeea Mahabharata, isi arata talentul precoce mai intai in razboaie imaginare purtate in curtile pe unde se antrena, ca mai apoi sa anihileze numeroasa armata a maleficului Duryodhan intr-o maniera mai degraba contemporana.
In niste vremuri imemorabile, undeva intre anul 6.000 i.e.n si 500 i.e.n, Mahabharata ne spune ca traia un baiat pe nume Arjun, care de mic stapanea la perfectie trasul cu arcul. Inca de la 9 ani acesta deprindea artele martiale si isi cultiva trasaturile de razboinic in compania maestrului sau, guru Dronacharya. Pe atunci, regatul Hastinapur era condus de clanul din care facea parte si Arjun, Pandav (sau Pandava). Insa de mic Arjun si fratii lui au simtit nedreptatile la care erau supusi de verii lor, ce faceau parte din clanul rival Kaurav (sau Kaurava). Ca era vorba de o simpla intrecere cu caruri sau de o vanatoare, mereu cei din clanul Kaurav incercau sa triseze sis a provoace suferinta verilor din clanul Pandav. Insa timpul trece, iar Arjun devine un barbat in toata firea. Ceea ce ii lipseste, in ciuda numeroaselor antrenamente din copilarie, este curajul de a-l infrunta pe varul sau malefic Duryodhana. Profitand de un anumit context, Duryodhana reuseste sa-l detroneze printr-un siretlic pe tanarul print Arjun devenit intre timp rege si sa-l deposedeze de regat, de bogatii, sa-i umileasca familia si sa-l trimita intr-un exil lung de 13 ani. Pentru Arjun incepe un lung drum de descoperire a propriului razboinic din el, iar cand momentul in sfarsit va sosi, va incerca sa se razbune.
Povestea este spusa intr-o maniera inteligenta, dand impresia unui prezent indepartat de trecut in care personajului Yuvraj, un tanar increzator in sine, asemeni lui Arjun, insa lipsit de experienta razboinicilor adevarati, i se spune o poveste din timpuri apuse despre un erou pe nume Arjun. Tanarul ajunge sa-l admire pe acesta, dar sis a-l condamne pentru slabiciunile sale. Fara sa realizeze, aventura in care se implica cu ajutorul imaginatiei si a povestirii are valoare moralizatoare, maturizandu-l si invatandu-l sa fie un erou cumpatat. Ca realizare, animatia e deosebita. Efectele sonore sunt atent exploatate, iar suprapunerea lor peste imagini da senzatia unei realizari de exceptie. Doar scena cursei cu carurile sau cea a vanarii pestisorului de aur sunt cateva exemple elocvente a atentiei la cele mai mici detalii in vederea realizarii unei scene perfecte. Ca sa nu mai vorbim de maniera in care regizorul cu ajutorul echipei de la imagine reuseste sa redea atmosfera sumbra de la jocul cu zaruri, in care atentia spectatorului e concentrata pe intentiile malefice ale personajului negativ. De multe ori ai impresia, urmarind aceasta animatie, ca de fapt urmaresti un film de epoca spectaculos, cu imagini la scara larga de senzatie, ce-ti taie rasuflarea.
Pentru India, Mahabharata e una din cele mai importante epopei ale perioadei antice (alaturi de Ramayana) si cartea de capatai a hinduismului. Conform acesteia, Arjun a fost un erou al clanului Pandav, un talentat arcas si razboinic, ce a avut rolul crucial in invingerea rivalilor Kaurav in batalia de la Kurukshetra. In animatie, Arjun primeste tratamentul unui erou al filmelor de actiune, luptand neinfricat cu o intreaga ostire adevrsa si fiind prezentat sub forma unui baiat ce se transforma intr-un barbat adevarat capabil sa-si depaseasca frica, fustrarea, prin curaj. Exploatarea laturii eroice a personajului te face sa uiti ca urmaresti o animatie, trasaturile personajelor – atat cele pozitive cat mai ales cele negative – fiind scoase genial in evidenta de echipa de desenatori, fapt ce aminteste mai degraba de personajele din manga japoneze. Exista si o anumita doza de arte martiale inclusa in film, pe langa numeroasele scene de lupta spectaculoase si uneori destul de violente, aceste imagini stilizate facand deliciul spectatorilor. In schimb, unele personaje sunt prea caricaturizate, imaginea lor e dusa la extrem, lucru care probabil nu era necesar intr-o animatie recomandata persoanelor adulte.
O animatie foarte bine realizata, ce ne arata ca India nu e chiar atat de departe fata de realizarile numarului unu in domeniu din lume, Hollywoodul, cand vine vorba de calitate si stapanirea tehnologiei din domeniu. In mod evident “Arjun, the warrior prince” nu e o animatie pentru copii, insa poate fi urmarita de orice membru al familiei, avand o povste captivanta si fascinanta in acelasi timp. Daca va e dor de animatiile ce se faceau acum 20 de ani, in format 2D, nu ca cele de azi realizate toate pe calculator in format 3D, “Arjun…” e alegerea perfecta pentru o minunata calatorie in timp si un laudabil efort al realizatorilor indieni de a reda dintr-o perspectiva inedita un fragment din una din cele mai iubite povestiri mitologice indiene din toate timpurile.
Multumiri pentru traducere lui Redscorprion.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil.com
Kim Nam Gil îşi încheie stagiul militar, dar e deja asaltat de oferte de a apãrea în seriale
Maine, indragitul Kim Nam Gil va fi eliberat din serviciul militar. Datorita popularitatii in continua crestere castigata in urma prestatiei artistice din Bad Guy si Regina Seon Deok, televiziunile s-au intrecut in a-i oferi proiecte interesante si astfel de a-l avea primele pe platourile de filmare incepand chiar cu aceasta luna.
Dupa ce-a primit o oferta avantajoasa pentru personajul principal in drama produsa de MBC “The Secret Lovers”, lui Kim Nam Gil i-a fost propus si rolul in miniseria Jeon Woo Choi produsa de canalul KBS. Potrivit reprezentantului priducatorilor serialului “Jeon Woo Choi”, aceasta drama este una istorica avandu-i ca subiect pe urmasii lui Hong Gil Dong. Personajul principal, interpretat probabil de Kim Nam Gil, il prinde pe prietenul sau care fuge dupa ce isi ucide profesorul, Hong Gil Dong. Drama “Jeon Woo Chil” va avea premiera in luna august, si va fi urmata de “Nice Guy”. In situatia in care Kim Nam Gil va accepta rolul, mai mult ca sigur va juca in doua drame simultan.
Dupa eliberarea sa din serviciu militar, Nam Gil va fi ocupat cu promovarea serialului “Bad Guy” in Japonia si intalnirile programate deja cu fanii. Reprezentantul agentiei de impresariere a lui Kim Nam Gil, Star J Entertainment, a declarat: ”Suntem foarte recunoscatori celor care nu l-au uitat si in prezent studiem cu atentie toate ofertele primite.”
Articol realizat de Alinabv – asiacinefil.com
Deep Rooted Tree (2011) – episodul 11 subtitrare in romana
Lucrurile s-au clarificat, intr-o oarecare masura, si nu prea. Am aflat cine este Bon Won, omul din fruntea Mil Bon, insa acest lucru nu pare a lamuri multe alte evenimente petrecute pana acum. Umilul macelar Kariohn este chemat de Mu Hyul pe Stanca Jung Ryun din spatele Sungkyunkwan-ului, fara a banui ce urmeaza sa se petreaca. Aici, spre marea lui surpriza, in miez de noapte, il intalnste pe insusi Regele. Acesta il invita pe Kariohn sa aduca un omagiu locului, insa acesta nu pare a se simti prea bine. Poate si pentru ca Stanca Jung Ryun era locul in care tradatorul Jeong Do Jeon s-a sfatuit cu discipolii sai inainte sa fundeze Sungkyunkwan. Intalnirea a ramas in istorie ca actul de fondare al organizatiei secrete Mil Bon, si an de an discipolii Mil Bon se adunau in acel loc pentru a comemora fondatorul Mil Bon, pe Jeong Do Jeon cunoscut ca invatatorul Sam Bong. Kariohn este intr-o situatie destul de delicata, in special ca Regele ii reaminteste de misiunea ce i-a incredintat-o, ii da sah spunand ca Sam Bong i-ar fi inteles intentiile si, in plus, ii mai da o misiune: sa se pregateasca de o disectie. Una care va avea loc in miez de noapte, tocmai in… Palat !
Intre timp, lucrurile se complica in momentul in care Kang Chae Yun e cautat la divizia Kyum Sa de cineva misterios. Acesta pronunta doar un nume, “Ddol Bok”, care il face pe Chae Yun si pe prietenul sau sa tresara. Se dovedeste a fi un trimis tocmai din Nord, al maestrului Bang Ji, cu un mesaj clar. Va reusi acesta sa transmita mesajul in siguranta ? Si tot acum, Bon Won convoaca o adunare a tuturor membrilor Mil Bon, dar fara sa realizeze se pune singur intr-o situatie neplacuta: lumea ii cere sa arate Legamantul Mil Bon, in masura a-i da autoritate si legitimitate. Problema e ca Legamantul Mil Bon… fusese pierdut intr-o noapte intunecata intr-o padure plina de soldatii Regelui Bang Won, in care, intamplator, se afla si un pusti pe nume… Ddol Bok ! Cum se va descurca Bon Won ?
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Lee Byung Hun a picat examenul de conducere de 9 ori !
De multe ori cand vine vorba de Lee Byung Hun ne-am intrebat: Ce nu poate face ? Ei bine, avem raspunsul. Se pare ca indragitul Lee Byung Hun n-a stralucit atunci cand a venit vorba de soferie. In timpul unui interviu acordat la un eveniment de promovare Hyundai, a carui imagine este in prezent, a marturisit ca de noua ori a ratat examenul de conducere, reusind sa-l promoveze, cu putin noroc, a zecea ora.
Lee Byung Hun a declarat: “Am picat examenul de conducere- proba scrisa de noua ori, promovandu-l doar la a zecea incercare. Daca nici a zecea oara nu reuseam, n-as mai fi incercat niciodata. Din cauza asta am facut tot ce mi-a stat in putere, gândindu-ma ca e pentru ultima data.“ S-a gandit la primele zile cand si-a luat permisul de conducere si-a continuat: “Cand am primit permisul, am luat masina mamei si n-am reusit sa trec de o bordura cam o ora. In final am reusit sa fac intoarcerea in forma de U si m-am intors acasa. Am fost stanjenit.”
Intrebat ce isi doreste pentru următorii zece ani, acesta a declarat: ”Imi doresc sa raman acelasi actor pasionat de munca sa, care sa continue sa se gandeasca la lucruri noi.” A incheiat spunand: “Momentele devin zile, apoi ani, ca in final sa devina o viata. Vreau sa traiesc o viata pe care mai tarziu s-o pot impartasi sub forma unor povesti pozitive despre dedicare si sentiment.”
Articol realizat de Alinabv – asiacinefil.com
Celebra a ramas reclama din 2010 de la KIA, asociata cu serialul “IRIS” in care Lee Byung Hun a interprtat rolul principal, alaturi de Kim Tae-hee. Nu-i asa ca pare un sofer mai mult decat priceput ?
Dupa cavalcada de evenimente din episodul anterior, drumurile cello doi indragostiti se separa fara voia lor. Joon Young, dupa ce o salveaza pe Hae In din mainile gastii amicului lui Hwa Jung, Lee Min-ho, ajunge la spital. Imediat cum isi revine, se duce in gura lupului si de data aceasta ajunge in arest. Aceasta situatie duce la tensionarea relatiilor si asa subrede dintre matusa Audrey, tutorele lui Hae In, si mama lui Joon Young, care ii cere lui Audrey si nepoatei sale sa paraseasca barul. Astfel, cei doi tineri se despart, insa fiecare e cu gandul la celalalt, in ciuda opozitiei adultilor. Al doilea incident in care a fost implicat Joon Young duce la luarea de catre mama lui a unei decizii radicale: il trimite pe Joon Young la tatal sau, de care divortase de ani buni. Aici, Joon Young isi regaseste tatal intr-o cocioaba, inglodat in datorii, traind in concubinaj intr-o incapere infecta, si se intreaba cum poate fi aceea noua lui casa ? Drept urmare alege sa se angajeze la o benzinarie, pentru a-si castiga existenta. Inr-una din zile, un baiat e bani gata cu cateva puicute in masina opreste sa faca plinul la benzinarie. Acesta e prieten cu un coleg de-al lui Joon Young de la benzinarie. Aflat in situatia jenanta de a nu avea bani la el, tanarul – nimeni altul decat Gun Woo, fiul proprietarului companiei de telefoane mobile, ii cere lui Gun Woo sa apeleze la prietenul sau pentru plata benzinei. Joon Young se incapataneaza sa incaseze contravaloarea de la clientul arrogant si-l umileste in fata fetelor din masina, ce-l lasa pe drumuri. O mica rivalitate se naste in acel moment intre Gun Woo si Joon Young, care va duce chiar la manifestari violente, dar asa se nasc, uneori, marile prietenii. Iar in final, cei doi devin prieteni. In tot acest timp, Hae In e impiedicata de matusa ei sa il caute de Joon Young; in schimb, matusa agata un american chipes, iar in timpul plimbarilor si escapadelor prin cluburi, Hae In e tarata dupa ei. Intr-o dimineata, insa, pasii lui Hae In o duc spre biserica din oras, unde canta la orga amintindu-si de fiecare moment petrecut alaturi de cel care ii e departe. Intamplator, Joon Young se afla prin apropiere si aude melodia de la orga… Intra in biserica si…
