Actorii Ahn Seong-gi si Park Joong-hoon (din recentul „Haeundae”) au devenit co-presedinti ai comitetului campaniei „Bunul downloader”. Acestia s-au alaturat popularei echipei de actori si actrite din Coreea care au promovat o campanie nationala impotriva downloadurilor ilegale de pe internet. 12 vedete si-au alaturat deja fortele pentru aceasta campanie voluntara, intre acestia aflandu-se Song Kang-ho („Thirst”), Kim Ha-neul („My Girlfriend is an Agent”), Sin Min-ah sau Ha Ji-won. Actorii s-au deplasat in tara purtand tricouri inscriptionate cu mesajul campaniei, „Sunt un bun downloader”.
Ceea ce este remarcabil legat de aceasta campanie e faptul ca aceasta nu se desfasoara sub forma unor presiuni personale ale celor implicate care sa isi propuna „sa punem capat odata downloadurilor ilegale”. Din contra, este vorba de o campanie pozitiva, in masura a incuraja downloadurile legale. Aceasta metoda de abordare a fost aleasa dupa ce s-a constatat ca tacticile anterioare au esuat in a schimba comportamentul userilor, in conditiile in care downloadurile ilegale de pe internet sunt intr-o continua crestere.
Conform Consiliului Coreean de Film, 65,3% din subiectii anchetei au raspuns, in 2005, ca este ilegal sa descarci de pe internet un film gratuit, 56,6 % in 2006, 46,8% in 2007 si 42,8 % in 2008, ceea ce indica o directie descendenta in ultimii 3 ani. Mai mult de jumatate din persoanele intervievate nu au recunoscut ca downloadul gratuit de filme este ilegal, recunoasterea ilegalitatii sale fiind in descrestere. Mai mult decat atat, in cei 3 ani de analiza, piata downloadurilor ilegale s-a extins. De aceea unii chiar sustin ca downloadurile ilegale (ajunse in 2006 la jumatate din valoarea downloadurilor legale de pe internet) sunt mult mai amenintatoare pentru industria coreeana de film decat reducerea ponderii filmelor autohtone din cinematografe. Pirateria de pe internet (in conditiile in care 75% din populatia Coreei este legata la internet) afecteaza cultura si arta, incluzand nu doar industria de film, ci si industria de inregistrari, publicare si difuzare la radio si televiziune. De aceea se impun masuri speciale in vederea incurajarii si pretuirii downloadurilor legale. Aceasta este, in opinia mass-media din Coreea, primul pas spre a transforma tara intr-una avansata cultural, creand un cyber spatiu in care practica downloadurilor legale sa fie ferm stabilita.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Publicatia japoneza de stiri sportive „Sankei Sports” a dat publicitatii lista actorilor care vor interpreta rolurile principale in mult asteptata ecranizare (live-action) dupa un anime clasic japonez, „Space Battleship Yamato” (in engleza adaptat drept „Star Blazers”). Starul Takuya Kimura (in varsta de 36 de ani), nimeni altul decat protagonistul din marele success „Love and Honor” al lui Yoji Yamada si, totodata, vocea care a dat viata personajului Howl din „Howl’s Moving Castle”, membru al trupei muzicale SMAP, il va interpreta pe eroul principal, Susumu Kodai. Regizorul Takashi Yamazaki, cunoscut pentru „Returner” sau „Always: Sunset on Third Street” va prelua haturile realizarii acestei productii, a carei premiera e programata pentru luna decembrie 2010. Compania producatoare TBS planuieste acest proiect de 5 ani, iar acum, in sfarsit, filmarile vor debuta. In rolul principal feminin a fost distribuita initial actrita Erika Sawajiri (din „Shinobi”), insa aceasta a fost in cele din urma inlocuita de Meisa Kuroki (din „Vexille” si „Crows Zero).
Actrita Kim Ha-neul a vizitat Vietnamul pentru a-si promova noul ei film, „My Girlfriend is an Agent”. Actrita a ramas profund impresionata de primirea care I s-a facut, declarand, intre altele: „O fana de-a mea a venit la aeroport la mine si mi-a cerut sa o imbratisez. Tremuram de emotie si chiar aveam lacrimi in ochi„. Kim s-a aflat in Vietnam, intre altele, pentru a participa la ceremonia de deschidere a festivalului coreean de film organizat la Hanoi, care a avut loc la 19 octombrie. Actrita s-a aratat foarte incantata in momentul in care a vazut un poster al ultimului ei film chiar pe aeroport. Desi anterior Kim a mai vizitat Vietnamul cu ocazia unei sedinte foto, acum a fost prima data cand a participat la promovarea unui film in aceasta tara.
Ajunsa dupa miezul noptii in Ho Shi Min, Kim Ha-neul s-a bucurat de o primire calduroasa din partea fanilor ei din Vietnam. Presa vietnameza a descris situatia drept un haos in miez de noapte”. Actrita a spus: „E altfel ca atunci cand ma intalnesc cu fanii mei coreeni. E minunat sa stii ca filmele coreene si serialele de televiziune sunt populare in alte tari si, mult mai surprinzator, fanii mi-au spus ca le-au placut coreeana mea. Am fost profund miscata„. Kim va vizita, cu acest prilej, Hong Kong-ul si Singapore ca parte a turneului ei prin Asia. Aceasta a mai adaugat, legat de fanii ei vietnamezi: „Faptul ca filmele care sunt populare in Coreea sunt la fel de mari si in Vietnam arata ca populatia din ambele tari au emotii similare. Voi fi atenta sa vad reactia spectatorilor din Hong Kong si Singapore„.
Soe Dol, tatal adoptiv al lui Yong Ee, urmeaza sa-si primeasca pedeapsa pentru ca a indraznit sa-l atace pe tanarul stapan Shi Wan in padure. A fost o reactie disperata, in conditiile in care a aflat ca Shi Wan l-ar fi aruncat intr-o groapa parasita si l-ar fi ucis astfel pe Yong Ee al lui. Acum, daca nu se va intampla o minune, mana lui va fi taiata. Yong Ee se umileste in fata lui Shi Wan, implorandu-l sa-l ierte pe tatal sau, insa acesta pune la cale un plan: pentru a-l elibera pe Soe Dol, ii cere lui Yong Ee sa-i aduca bani pentru jocurile de noroc. Si cum stie ca acesta nu are de unde sa o faca, il introduce in lumea interzisa a luptelor si a pariurilor. Aici, Yong Ee, victima sigura, trebuie sa se lupte cu campionul luptelor din urma cu un an, Hong Monstrul, o namila de om, pentru a obtine premiul in bani care il va multumi pe Shi Wan. Insa Shi Wan mai provoaca pe cineva sa intre in ring, pentru a lupta pentru acelasi premiu. Lucrurile se complica, si curand o schimbare cruciala se va produce…
Cu un buget de peste 15 milioane de dolari si cu o multime de efecte speciale de senzatie, filmul Goemon a fost o lovitura a acestui an la box-office-ul din Japonia. Lucrul nu trebuie sa mire. Distributia este si ea stelara, cunoscatorii filmului japonez stiind sa aprecieze un Yosuke Eguchi (din Haunted Samurai sau recentul Shaolin Girl), Takao Osawa (personajul pozitiv din Ichi) sau pe actrita Ryoko Hirosue, care a fermecat in Okuribito. Ca succesul sa fie asigurat, trebuie amintit si regizprul filmului, Kazuaki Kiriya, cel care a regizat in 2004 „Casshern”.
„Haeundae” este cel mai bine cotat blockbuster coreean al acestui an, o productie mult asteptata de fanii genului „disaster movie”. Cu un buget de 15 milioane dolari, filmul a adus incasari de peste 56 milioane dolari, distribuirea ilegala a lui pe internet, la doar o saptamana de la premiera in Coreea si in paralel cu premiera din China starnind un urias scandal mediatic, fiind adus un mare prejudiciu nu doar productaorilor, ci intregii industrii coreene de film. Cu cele peste 56 milioane dolari, filmul se situeaza pe prima pozitie a box-office-ului coreean din acest an, existand mici sanse ca vreo alta productie sa detroneze „Haeundae”, care va deveni, probabil, filmul coreean al anului 2009. Filmul, finantat de CJ Entertainment, este una din cele mai mari productii coreene din toate timpurile, sub aspectul investitiilor si al eforturilor depuse in realizarea lui, intr-o industrie cinematografica precum cea americana un film similar presupunand un buget de 5 ori mai mare.
Filmarile la aceasta productie s-au realizat in intregime in Coreea, in Busan si pe celebra plaja Haeundae. Efectele speciale au fost realizate si definitivate in Statele Unite, la San Francisco, de catre compania americana Polygon Entertainemnt. Filmul a avut in salile de cinematograf din Coreea peste 11 milioane de spectatori, fiind extrem de bine vandut in intreaga lume. Din pacate, distribuirea lui in Europa s-a oprit la granitele Romaniei, in Ungaria.
Destinul lui Yong Ee continua sa se scurga imperturbabil, marcandu-i adolescenta. Iubitor de distractie si viata usoara, nerefuzandu-si unele placeri pe care numai cei bogati si le pot permite, el intra in conflict cu fiul celui care in copilarie a plasmuit dovada care a dus la uciderea tatalui sau. De fapt, daca ne amintim bine, asta e doar o continuare a conflictului din copilarie din acel targ, cand acelasi increzut fiu de nobil a incercat sa-l umileasca tocmai pe cel ce se va dovedi, mai tarziu, a fi fratele lui vitreg. Legat si batut undeva la marginea targului, Yong Ee ajunge la un pas de moarte, cand dusmanii sai crezandu-l mort, il arunca in groapa-capcana menita animalelor padurii. Tatal lui Yong Ee nu stie de relatia proasta a fiului sau cu colegii cei bogati. El a folosit toate metodele ce ii stateau la dispozitie pentru a-l face pe profesorul de la scoala, sa ii accepte fiul la cursuri, printre copiii bogati. Cand vede ca acesta nu ajunge acasa, el isi cauta fiul cu disperare si, aceasta disperare il face sa comita greseala de a ridica mana asupra cui nu trebuie…
Daca primul episod a dezvaluit partea placuta a copilariei lui Iljimae, al doilea episod aduce un tavalug de evenimente care vor schimba lucrurile cu 180 de grade. In fata intrigii puse la cale de rivalii politici, tatal lui Geom il ascunde pe acesta intr-un dulap, pentru a-i salva viata. „Orice s-ar intampla cu tata, trebuie sã continui sa traiesti„, ii spune la despartire. Lucrurile insa iau o turnura dramatica, iar Geom, care a vazut pana acum doar latura frumoasa a vietii, ajunge sa cunoasca frica si disperarea de animal haituit. Evenimente incredibile si intersectari de destine il aduc pe acesta din situatia de nobil in cea de cersetor, iar unele personaje, altadata umile, ajung intr-o situatie mai buna decat el, viata lui atarnand de un cuvant al acestora.
Cum incepe povestea lui „Iljimae” ? Serialul in discutie este prima versiune completa a seriei de benzi desenate omonime a lui Go Too Yeong (foto), care a fost publicata intr-un ziar local de sport intre anii 1975-1977. Povestea era una banala, familiara oricarui copil: un „haiduc” din timpul dinastiei Joseon ii jefuieste pe cei bogati pentru a-i hrani pe cei saraci. Iljimae, eroul, lasa mereu in urma o crenguta dintr-un prun, la locul jafului, pentru a revendica actul comis. Desigur, calitatea sursei originale a serialului este indiscutabila, desi a fost scrisa in urma cu 30 de ani. Dialogurile, personajele, insusi stilul autorului creaza scenarii mult mai complexe decat o superficiala poveste despre un erou si lupta acestuia cu binele si raul. Personalitatea accentuata a personajelor manhwa originale si umorul situatiei salveaza povestea de la a se transforma intr-o povata aproape didactica de moralitate sau intr-un comentariu critic la adresa unui conflictului social.
Realizarea lui Go Too Yeong este un excelent exemplu e parodie sociala. Go, la acea vreme un autor de manhwa veteran de mare succes, a spart conventiile sociale, prin lucrarea sa. De altfel, acesta era cunoscut in toata Coreea pentru faptul ca se folosea de personajele si povestile sale inspirate din snoave sau povestiri traditionale coreene ca metafore pentru societatea contemporana coreeana. Benzile desenate ale sale au fost republicate in mai multe editii, ultima avand 8 volume. Dar aceasta este povestea benzilor desenate. Povestea serialului este in mare parte diferita de linia din povestirile lui Go, deoarece producatorii serialului pentru televiziune nu au reusit sa obtina drepturile asupra povestii. Serialul a preluat doar ideea, nu si scenariul in sine, care a cazut in sarcina scenaristului Choi Ran (a nu se confunda cu actrita coreeana cu acelasi nume). Acesta a reusit sa creeze o poveste extraordinara, mereu captivanta si cu o multime de rasturnari de situatii, insa succesul scenariului s-a datorat in mare masura si distributiei de exceptie pe care producatorii au reusit sa o asigure.
Omul orchestra al serialului „Iljimae” este Lee Jun-ki. El da tonul, dirijeaza si impresioneaza pana la lacrimi, el emotioneaza si te face sa zambesti asa cum numai el stie. Cunoscatorii filmului asiatic, cu precadere „cunoscatoarele”, il cunosc pe Lee Jun-ki mai bine decat pe unii actori din noul val de la Hollywood. Numele lui este sinonim cu succesul si cu calitatea productiilor in care a fost distribuit. Cine nu-l tine minte pentru prestatia de senzatie din „The King and the Clown” ? Sau pentru rolul elevului de liceu rebel care il antreneaza pe tatal unei fiice molestate sa il infrunte pe un elev uns cu toate alifiile, in „Fly, Daddy, Fly”? Sau pentru prestatia din blockbuster-ul „May 18” ? Lee Jun-ki este nu doar un actor talentat, ci si un model si un interpret de muzica exponential pentru „Noul Val” („Hallyu”). Are cunostinte in artele martiale si este unul din cei mai populari actori ai momentului. Cel de-al doilea mare nume care da culoare serialului este Lee Moon Shik, nimeni altul decat partenerul lui Lee Jun-ki din „Fly, Daddy, Fly”. Orice prezentare a lui este de prisos, mai ales ca in scurt timp veti realize uriasul talent actoricesc de care da dovada.
Si datorita popularitatii lui Jun-ki, serialul a avut un rating impresionant. De la primele episoade s-a aflat intr-o crestere continua, ajungand de la un rating de 14,8 la nivelul Coreei, cat a avut primul episod, la 31 %, cat a avut ultimul episod ! Acest lucru vorbeste de la sine de succesul sau. Lee Jun-ki a castigat premiile SBS ale anului 2008 pentru Excelenta si pentru Cea mai mare popularitate in urma voturilor de pe internet, Lee Moon-shik a castigat premiul pentru cel mai bun rol secundar, serialul fiind recompensat cu inca 2 premii (Cel mai bun tanar actor si Cea mai buna tanara actrita)
Inainte de a incheia, o precizare esentiala. Simbolul prunului inflorit este preluat si in serialul realizat de televiziunea coreeana SBS, asa cum apare si in manhwa originala, iar semnificatia lui – pentru ca va veti intreba cu siguranta asta – este profunda. Prunul simbolizeaza puritatea si rezistenta vietii in fata iernii, si, in general, in fata sortilor potrivnici. In Extremul Orient, prunul infloreste sub zapada, in februarie, cea mai rece perioada a anului, de aici si semnificatia lui. Insa in serial, aceasta semnificatie e dublata de propriile cuvinte ale eroului: „imi place prunul pentru ca simbolizeaza cinstea omenirii„. E laitmotivul care va marca gandirea si evolutia personajului de-a lungul intregului serial. Iar daca prunul simbolizeaza, in viziunea lui Iljimae, „cinstea omenirii”, acea crenguta de prun rosu lasata la locul jafurilor simbolizeaza nici mai mult nici mai putin decat o revendicare a unei faradelegi in numele… cinstei ! O idee extraordinara pe care nu o poti intelege fara aceasta explicatie a simbolului prunului in viziunea realizatorilor serialului.
Ca urmare a succesului lui „Iljimae”, postul concurent al SBS, MBC, a lansat in acest an „The Return of Iljimae”, un serial cu totul diferit de „Iljimae”, realizat dupa manhwa lui Go Too Yeong, ale carei drepturi au fost cumparate de MBC. „The Return of Iljimae” nu are nici un actor din „Iljimae”, actiunea nu continua povestea din „Iljimae”, actorul din rolul principal, Jang Dong Gun (de altel un actor talentat) e eclipsat complet de Lee Jun-ki, inclusiv prin faptul ca nu are cunostinte de arte martiale. In plus, „The Return of Iljimae” apare mai mult ca o relansare a carierei cinematografice a acestuia, dupa 4 ani de pauza. Aceasta precizare era si ea esentiala, de la bun inceput, pentru ca fanii serialului „Iljimae” sa nu fie indusi in eroare de numele noului serial.
Undeva, intr-o ascunzatoare secreta, cativa barbati stau aplecati asupra hartii unei cladiri inexpugnabile si numai unul pare increzator.”Fiindca eu sunt Iljimae” spune el. In floarea varstei, Iljimae e un talhar care fura de la cei bogati – aparent din capriciu, manifestand o aroganta deloc curtenitoare. In timpul unei astfel de actiuni, privirea lui cade pe ramurile unor pruni in floare, si asta ii readuce in minte trecutul. Iar actiunea se intoarce in timp pentru a dezvalui povestea lui Iljimae…
In urma cu aproape un an, 
Intr-un interviu acordat in 2007 despre filmul „In Between Days”, regizoarea Kim so-yong a dezvaluit ca a solicitat publicatiei Korea Times sa publice un anunt in care cauta doi copii amatori pentru rolurile din „Treeless Mountain”. Kim a vizitat scoala dupa scoala si a intervievat o multime de copii, insa cand le-a vazut pe Kim Hee-yeon (Jin) si pe Kim Song-hee (Bin), a stiut imediat ca a gasit copiii potriviti. „Hee-yeon [interpreta lui Jin] e foarte deschisa si directa, si chiar mi-a corectat pana si coreeana mea. Insa ma gandeam ca era prea dragalasa. Amy [din „In Between Days] nu e prea dragalasa, dar foarte convingatoare, iar fata ei reflecta totul. Avem o indoiala sincera ca Hee-yeon are carisma.”, a spus Kim. Insa a castigat incredere in propria judecata multumita sotului ei, producatorul si regizorul Bradley Rust Gray.
Pentru rolurile personajelor adulte, Kim a avut nevoie de actori profesionisti. Au fost alese Kim Mi-hyang (din „Secret Sunshine”) in rolul matusii, si Lee Soo-ah (din „Poison”), o imagine cunoscuta, puternica, din lumea filmului coreean, in rolul mamei. „Aveam nevoie de ele pentru a fixa starea de spirit pentru fiecare scena in parte astfel incat copiii a reactioneze„, a spus Kim. Rezultatul a fost ceva apropiat de un documentar, un film natural si absolut credibil, cu spectatorul simtind totul din gestica copiilor. „Nu am intentionat asta, dar e un mare compliment. Au existat oameni la Berlin sau in Statele Unite care s-au infuriat si au intrebat de ce asistenti sociali nu vin sa aiba grija de copii, si a trebuit sa le explic ca totul era o fictiune”, a spus regizoarea.
Sa fi retrait, Kim So-yong, propriile amintiri in timpul filmarilor efectuate tocmai in orasul ei natal ? „Am fost doar absorbita de munca mea, si ocupata sa am grija de Sky„, a spus aceasta, referindu-se la fiica ei de 2 ani si jumatate. „Totul a ramas neschimbat si m-am reconectat la trecut trecand prin emotia scenariului in fiecare dimineata. Am pus totul in perspectiva, dar nu am cautat in mod expres ceva. In schimb, mi-am amintit de orasul natal ca adult, band cafea si lucrand in fiecare dimineata la aceasta patiserie„, a spus Kim, care a adaugat zambind: „Acum ma simt nostalgica.” In incheierea interviului, Kim So-yong a declarat ca intentioneaza sa lucreze la o alta drama familiala despre un tata tanar imatur care ia lectii de viata de la fiica lui de 7 ani.
Televiziunea chineza pregateste o surpriza amatorilor de seriale traditionale chinezesti. In prezent este in filmari un remake dupa serialul pentru televiziune „Romance of the Three Kingdoms”, despre care se spune ca va fi cel mai scump serial pentru micul ecran din istoria televiziunii chineze. Proiectul, prevazut a avea 90 de episoade, a fost vandut la 4 canale tv regionale din China la pretul de 160 milioane yuani (2,2 milioane dolari) pentru difuzare in exclusivitate. La un pret de 1,8 milioane yuani (250.000 dolari) pe episod, producatorul a spus ca proiectul nu e profitabil nici macar cat un serial mediu de televiziune, datorita costurilor uriase cu costumele de epoca, armele facute la comanda si arsenalul de lupta, plus filmarile exterioare numeroase.
Tara: Japonia
Impresarul actorului Shin Hyeon-joon a depus o plangere la politie impotriva actorului in varsta de 41 de ani pentru atac, a declarat purtatorul de cuvant al sectiei de politie unde a fost depusa plangerea. Politia a spus ca numitul impresar – identificat drept un anume Jang -, care a colaborat cu actorul in ultimii 5 ani, ar fi sustinut ca in urma unei conversatii purtate cu Shin intr-un bar, acesta din urma l-ar fi atacat. „Continutul plangerii scrise nu e suficient pentru a demonstra acuzatiile la adresa actorului, astfel ca vom avea nevoie de investigatii suplimentare”, a declarat un ofiter de politie.
Patru filme produse de compania indiana Reliance Big Pictures („Well Done Abba”, „Abohomaan”, „Kutty Srank” si „Janala” vor fi proiectate in cadrul celei de-a 14-a editii a festivalului international de film de la Pusan (PIFF) si la cea de-a 53-a editie a Festivalului de film de la Londra. Shyam Benegal, care a regizat „Well Done Abba”, va participa la proiectie la Londra, filmul sau fiind o comedie satirica cu Boman Irani intr-un rol dublu. Cu „Kutty Shrank”, regizorul Shahi Karun aduce in prim plan 3 personalitati distincte a unui barcagiu decedat, din perspectiva a trei femei care, fiecare, pretinde a fi sotia raposatului. „Abohomaan” descrie relatia dintre un regizor de film, o tanara actrita si sotie, care jura sa distruga viata si cariera sotului ei, intr-o drama extravaganta. In sfarsit, „Janala” prezinta calatoria unui om solitar impotriva circumstantelor, in momentul in care decide sa-si urmeze micul lui vis impulsiv.
„Beijing Bicycle” (sau, in traducere literara a denumirii in chineza, „bicicleta adolescentului de 17 ani”) este o drama regizata de Wang Xiaoshuai. Regizor, scenarist si, ocazional, actor, Xiaoshuai a fost inclus in ceea ce istoria cinematografiei chineze a consemnat sub numele de „A Sasea Generatie” sau „Generatia Urbana” a filmului chinez. Succesul lui „Beijing Bicycle” i-a deschis acestuia drumul spre glorie, Wang castigand in 2005 premiul juriului la Cannes pentru „Shanghai Dreams”. In rolurile principale din „Beijing Bicycle”, un film produs de un studio de productie taiwanez in asociere cu unul francez, in rolurile principale au fost distribuiti niste actori chinezi cvasi-necunoscuti la acea data, Cui Lin si Li Bin. Filmul a avut premiera in timpul Festivalului International de Film de la Berlin din 2001 si a castigat Marele Premiu al Juriului „Ursul de Argint”, actorilor din rolurile principale acordandu-li-se premiul pentru debut. Filmul a reusit, dupa 3 saptamani de rulare in Statele Unite, sa stranga peste 60.000 de dolari, in 2002, ceea ce este mult pentru un film artistic, care de obicei nu prea au premierele in cinematografe.
Un film care exploreaza teme specifice tineretului, dar si diverse problematici de natura sociala, inclusiv legate de diferentierile sociale, delincventa juvenila, furt sau diviziunea economico-sociala dintre mediul urban si cel rural chinez. O societate framantata care a ajuns, la aproape un deceniu, sa progreseze, dar ale carei perspective raman limitate la politica de stat a unui regim care ingradeste libera exprimare. Un film care dezvaluie valoarea unor simboluri, echivalente cu implinirea unui vis, si desertaciunea pe care lucrurile devenite simbol le ascund in ele. Un film de referinta pentru cinematografia chineza contemporana, plin de sensibilitate, emotie si realism. Cum spunea un cunoscut critic de film american, „Beijing Bicycle” este „un film care te impinge de la o portretizare a poeziei unei biciclete in miscare spre o cruda analiza a violentei nascute din invidie si din sentimentul de vinovatie„. Vizionare placuta !
Regizoarea coreeana Kim So-yong a realizat, in scurta ei cariera regizorala doar 2 filme, insa ambele au fost foarte bine primite in circuitul international al festivalurilor de film, intre numele importante numarandu-se festivalul de la Pusan, Berlinalele si Sundance-ul. Premiile nu au intarziat nici ele sa fie culese. Cea de-a doua realizare a regizoarei este „Treeless Mountain”, un alt film autobiografic, care a avut premiera la sfarsitul acestei veri, in Coreea. Lupta existentiala, criza familiala si emotii umane crude vorbesc dincolo de limbi si culturi diferite, astfel ca nu e nici un mister in faptul ca filmele lui Kim sunt atat de bine primite pretutindeni. „Am vrut sa inteleg mai multe despre ce s-a intamplat cand am fost mica. Lumea face asta, in general, in mod diferit; unii apeleaza la o terapie sau pur si simplu scriu despre copilarie. Eu spun o poveste prin intermediul personajelor„, a declarat Kim intr-un interviu recent acordat Korea Times.
Primul film al regizoarei, „In Between Days”, exploreaza experienta ei ca adolescenta imigranta care se adapteaza in noul sau camin, America, in timp ce „Treeless Mountain” se intoarce mult in trecut, in copilaria acesteia. ” ‘In Between Days’ nu a luat mult sa fie scris deoarece adolescenti fiind, cu totii trecem prin acea criza existentiala si ne intrebam „daca suntem adulti”. Dar „Treeless Mountain” a fost un proces elaborat. Am vrut sa fac acest film inaintea lui „In Between Days”, insa inca nu m-am considerat pregatita pentru asta. Zilele copilariei sunt mult mai intense. E ceva foarte personal, este varsta la care incepi sa-ti formezi o parere proprie despre tine insuti, sa te descoperi ca fiinta„, a spus Kim.
Kim s-a nascut in Busan. Bunica ei a crescut-o acolo o vreme, pe ea si pe sora ei, inainte ca acestea sa poata pleca sa locuiasca alaturi de mama lor in Statele Unite. „Treeless Mountain” este un film dedicat prin excelenta bunicii sale. Pentru cei care inca nu au vazut acest film, trebuie spus ca in el este vorba despre o fetita de 7 ani, Jin, si surioara ei mai mica, Bin, de doar 4 ani, care sunt lasate in grija unei matusi alcoolice in timp ce mama lor pleaca in cautarea tatalui disparut. Acestea isi asteapta cu nerabdare mama umpland cu entuziasm un purcel cu banutii castigati din vinderea de lacuste prajite altor copii. Dar cand purcelul este plin cu banuti si mama lor nu apare, asa cum promisese, Jin si Bin se vad fortate de destin si de cruda realitate pe care trebuie sa o infrunte sa se mute in casa bunicilor lor de la tara.
Puternica natura autobiografica a filmului a determinat-o pe regizoare sa astepte realizarea cu rabdare a lui. Mai ales ca trebuia sa separe propriul ei destin de povestea personajelor. „Atunci e momentul in care stiu cand un scenariu e terminat. Cand il scrii, e un lucru intim si personal, insa nu e terminat daca nu reusesti sa-i dai propria lui viata„, a spus regizoarea. „Stiam ca Jin nu era ca mine, si ca Bin nu era ca sora mea. A trebuit sa-mi gasesc propriii actori…”. Ceea ce diferentiaza realizarile lui Kim e faptul ca acestea nu sunt simple oglinzi ale amintirilor. Poate ca ele au fost inspirate din experiente individuale si sunt produsele unei anume mosteniri si culturi, dar, in ultima instanta, ele devin ceva inedit. Acest lucru este obtinut prin limbajul audio-vizual unic al lui Kim, care reuseste sa spuna o poveste extragand emotiile pure de la actori neprofesionisti, captand interdependenta spatiala dintre cadre si fundalul muzical superflu pentru a crea atmosfera si dispozitie.
De 8 ani de zile in productie, filmul lui Wong Kar Wai „The Grand Master” isi va incepe oficial filmarile in luna noiembrie. Dupa cum am aratat deja intr-un articol anterior, protagonistul filmului, interpretul lui Ip Man, Tony Leung. si-a rupt bratul in timpul antrenamentelor, fapt ce a dus la intarzierea cu 2 luni a demararii filmarilor, pana cand actorul se va vindeca complet. Mai devreme decat era estimat, Tony si-a reluat antrenamentele de arte martiale.Chiar daca maestrii Wing Chun care l-au pregatit pe actor l-au laudat pe acesta pentru intelegerea de care a dat dovada si pentru indemanarea in stapanirea acestui stil de lupta, se pare ca Tony Leung se pregateste pentru rolul sau in cea mai buna forma fizica. In perioada cat a fost accidentat, vedetei i s-a interzis atat de catre medici cat si de maestrul Yip Siu Hung sa faca exercitii dure; faptul ca in ciuda problemelor de sanatate, Tony a continuat sa se antreneze usor, de teama sa nu uite ceea ce a invatat pana atunci, l-au adus pe acesta, in pragul inceperii filmarilor, in cea mai buna forma fizica. Acesta a declarat ca antrenamentele de kung fu sunt ceva pe care niciodata nu ti le insusesti suficient.
Pana la accidentare, Tony Leung s-a antrenat 8 ore pe zi cu un maestru Wing Chun. In repetate randuri si-a exprimat temerea ca va uita ceea ce a invatat, motiv pentru care a continuat sa se antreneze usor in perioada in care medicii i-au interzis orice activitate fizica. Daca filmarile debuteaza luna viitoare, filmul va avea premiera in Asia cel mai probabil in vara lui 2010.
Tara: Hong Kong
