admin – Pagina 17 – Asiacinefil – Totul despre filmul asiatic

Publicat: joi 19 ianuarie 2017

Mult laudatul “Operation Chromite” s-a lansat in sfarsit pe dvd si bluray, dupa o asteptare de o jumatate de an ! Vorbindu-se de el inca de la inceputul lui 2015, filmarile au demarat in cele din urma in decembrie 2015, incheindu-se dupa 3 luni, ciclul normal de realizare al unei productii in Coreea. Noutatea adusa de film o reprezinta prezenta in distributie, in rolul celebrului general Douglas MacArthur, a starului de la Hollywood Liam Neeson, care se autodepaseste, pregatindu-se anterior temeinic pentru acest rol, studiind documentare si discursurile generalului, pentru a intra perfect in pielea lui si a-l intelege ca personaj istoric. Rezultatul a fost unul de exceptie, vedeta declarand la incheierea filmarilor ca “a fost o onoare sa-l interpretez pe MacArthur”. Alte staruri, de aceasta data ale filmului coreean, s-au alaturat distributiei, contribuind din plin la succesul acesteia. Lee Jung-jae e din nou eroul pozitiv, iar Lee Beom-soo cel negativ. Multe din rolurile secundare, cum se intampla de obicei in blockbuster-uri, revin unor figuri cunoscute, “Operation Chromite” nefacand exceptie: Kim Young-ae, Park Chul-min, Kim Sun-a sau Park Sung-woong sunt doar cateva nume sonore ale filmului coreean, a caror aparitie nu trebuie ratata pentru ca prin interpretarea lor, garanteaza calitatea produsului finit. Iar publicul coreean a apreciat nu doar prestatia lor, ci si subiectul, unul extrem de sensibil si de eterna actualitate, ranile Razboiului Coreean nefiind inchise nici in zilele noastre. Productia are la baza evenimente reale petrecute in timpul bataliei pentru Incheon, iar scenariul e scris de Lee Man-hee, scenaristul altor productii de succes precum “71 Into the Fire” (avand exact aceeasi tema a Razboiului Coreean), “The Divine Weapon”, “When I Turned Nine” sau “R2B Return to Base”. Regia e semnata de John H. Lee, autorul unor filme memorabile, ca: “71 Into the Fire”, “A Moment to Remember” sau recenta coproductie coreeano-chineza “The Third Way of Love”. “Operation Chromite” a avut incasari de 18,6 milioane dolari la box-office-ul coreean, insa la nivel mondial a obtinut incasari totale de peste 50 de milioane. Inainte de premiera productiei in Coreea, s-a vorbit chiar de o continuare a povestii in productia “Reclamation of Seoul”, regizat de acelasi John H. Lee, insa filmarile nu au mai demarat spre sfarsitul anului trecut, cum se preconizase initial. Mai trebuie spus ca “Operation Chromite” e vorbit in 3 limbi: coreeana, cam 30% in engleza, cum era si firesc, dar exista si unele replici in rusa.

La 25 iunie 1950, regimul comunist din Nord ataca Sudul in incercarea de unificare a Peninsulei Coreene, beneficiind de sustinerea URSS. Doua zile mai tarziu, presedintele american Harry Truman il numeste pe Douglas MacArthur comandantul Armatei Natiunilor Unite, insa intr-o luna, intinse teritorii din Sud ajung sub ocupatia regimului comunist. Pentru a intoarce soarta razboiului, generalul MacArthur declanseaza Operatiunea Cromit, dublata de o operatiune militara sub acoperire numita X-RAY, ce implica 8 oameni. In frunte cu capitanul Jang Hak-soo (Lee Jung-jae), echipa de 8 voluntari trebuie sa se infiltreze in spatele liniei inamice, in Incheon-ul ocupat, pentru a sustrage o harta detinuta de temutul Lim Gye-jin (Lee Beom-soo), comandantul militar nord-coreean responsabil cu fortificarea insulei Wolmido, bastionul ce proteja Incheon-ul. Drept urmare, capitanul Jang il asasineaza pe Park Nam-cheol (Park Sung-woong), un ofiter de informatii al Marinei nord-coreene si isi asuma identitatea acestuia. Ajuns in inspectie in fieful lui Lim, unde adevaratul Park fusese trimis de la centru, incepe o cursa contra cronometru pentru gasirea hartii, cruciala pentru succesul debarcarii aliate in Incheon.

Fimul lui John H. Lee nu e un simplu film de razboi. Mai degraba, prin povestea sa, e o radiografie elaborata a unui moment crucial din istoria tarii, momentul de cumpana ce a schimbat definitiva soarta Peninsulei Coreene si a Razboiul Coreean. In doar 2 zile de la invazia comunista din Nord, capitala Seul cade, si dupa doar o luna teritoriul actualei Coree de Sud ajunge sa fie limitat la zona aflata la sud de raul Nakdong, altfel spus doar la coltul sudic al Peninsulei. Raul Nakdong a devenit punctul de demarcatie intre Nord si Sud, unde armata sud-coreeana epuizata incerca sa reziste eroic in apararea ultimului teritoriu liber. Douglas MacArthur, comandantul desemnat de presedintele Truman sa conduca armata Natiunilor Unite, planuia un plan nebunesc: o debarcare a Aliatilor in cel mai neprielnic loc cu putinta, Incheon. Incheon era situat la mica distanta de Seul, pe coasta de vest, exact in coltul opus al zonei asediate de inamic in sud. Sansele de reusita a unei debarcari erau de 5.000 la 1, dupa spusele secretarului american al Apararii, datorita zonei inguste de manevra, mareei care in zona e una din cele mai schimbatoare din lume si care oricand putea lasa navele de desant in incapacitatea de a se mai deplasa, impotmolindu-se la mal. In plus, zona stancoasa de coasta era o veritabila fortareata naturala. Kim Il-Sung, comandantul suprem nod-coreean, era constient ca o debarcare aliata e iminenta, insa singura dilema era unde se va produce aceasta. Iar dilema a fost abil alimentata de MacArthur, ce a trimis deliberat informatii false pentru a induce in eroare inamicul. Pe acest fundal critic pentru Coreea de Sud, filmul portretizeaza intr-un mod remarcabil personalitatea marelui om si strateg Douglas MacArthur, ireprosabil interpretat de Liam Neeson. Reusim, astfel, sa intelegem mai bine modul in care a gandit si mai ales de ce a gandit aceasta operatiune Cromit generalul, ce interese a avut sa insiste cu incapatanare pentru o debarcare in Incheon si nu in Busan. MacArthur e portretizat ca militar si om, e prins intre aceste doua dileme, fiind speculat chiar si ceea ce unii au vorbit la vremea respectiva in cercurile inalte, cum ca Incheon trebuia sa fie Normandia lui MacArthur, o spectaculoasa punere in scena pentru o candidatura la presedintia Statelor Unite. Insa dincolo de meschinele speculatii politice, filmul subliniaza umanismul marelui strateg si ne face sa intelegem de ce MacArthur e privit ca un erou al natiunii coreene. Alti eroi, carora filmul le este dedicat, au fost si cei 8 voluntari ce s-au angajat sa indeplineasca misiunea de diversiune “X-RAY”, si agentii KLO, Unitatea Secreta de Informatii coreeana, ce a coordonat misiunile adiacente si succesul planului lui MacArthur. Chiar daca povestea in sine e pe alocuri exagerata si fictionalizata, de dragul actiunii, ea porneste de la fapte cat se poate de reale. Lee Jung-jae e din nou eroul pozitiv prin excelenta, imaginea ideala a eroului din Sud cu puternice convingeri anti-comuniste, in timp ce Lee Beom-soo demonstreaza inca o data, daca mai era nevoie, ca rolurile negative sunt elementul sau. Una peste alta, o productie spectaculoasa, realista si eroica despre un episod crucial din istoria Coreei de Sud, a carei asteptare a meritat.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: miercuri 18 ianuarie 2017

In data de 17 ianuarie, judecatorul Choi Jong din cadrul Curtii Centrale de Judecata din Seul a decis in favoarea actorului si cantaretului Park Yoochun, care a fost acuzat de viol in 2016, de catre o tanara femeie. Aceasta a fost condamnata la doi ani de inchisoare cu executare. Tanara face parte dintr-un grup mafiot din care mai fac parte si un tanar care a fost condamnat la doi ani si sase luni de inchisoare, si prietenul tinerei, care a fost condamnat la un an si sase luni.

Dupa ce a citit sentintele, judecatorul a explicat de ce a dat aceste sentinte: “Baia din locatia in care acuzata pretinde ca a fost violata are o incuietoare pe dinauntru. Tinand cont de acest lucru, este dificil de inteles de ce acuzata nu a parasit baia sau de ce nu a tipat dupa ajutor.”

“Mai mult, chiar si dupa ce acuzata a parasit baia, a decis sa ii tina companie lui Park Yoochun si sa stea alaturi de el si de prietenii acestuia, iar dupa ce Park Yoochun si prietenii sai au plecat, acuzata a fost vazuta razand si discutand cu un chelner, afisand o mina fericita pe chip. Toate aceste dovezi confirma suspiciunea ca acuzatiile de viol sunt false.”

“Din cauza acestui incident prin care Park Yoochun a fost descris ca un violator, in afara daunelor economice, imaginea publica a actorului si cantaretului Park Yoochun a fost iremediabil daunata, iar in acest moment cariera sa este serios pusa sub semnul intrebarii. Tinand cont ca acuzatii nu au facut nimic pentru a remedia faptele si au oferit in mod constant aceleasi scuze ridicole, merita o pedeapsa severa.”

In luna iunie 2016, prietenul tinerei impreuna cu un alt prieten au cerut bani de la compania de impresariere a lui Park Yoochun, C-JeS Entertainment, dupa ce aceasta s-a plans ca a fost violata de actor/cantaret (~$448,895 USD). Cateva zile mai tarziu, cei doi au amenintat ca vor da publicitatii detalii despre presupusa fapta a lui Park Yoochun. Cand au vazut ca planul lor nu a dat roade nici macar dupa ce l-au dat in judecata pe Park Yoochun, si-au retras plangerea si au declarat ca nu a fost viol ci un act sexual de comun acord.

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil

Publicat: marți 17 ianuarie 2017

Pe 17 ianuarie, RAIN a postat pe Instagram o scrisoare scrisa de mana in care anunta logodna sa cu actrita Kim Tae Hee. Era si timpul!

“Buna ziua, sper ca toata lumea este sanatoasa in aceasta perioada atat de rece. Sunt Jung Ji Hoon. Au trecut deja 16 ani de cand am debutat. Fanii care au fost alaturi de mine in tot acest timp au devenit femei frumoase si mame.

Acum, pentru ca eu sunt fiul cel mare al familiei, trebuie sa incerc si eu sa devin un sot devotat. Kim Tae Hee a fost mereu alaturi de mine, fara incetare, in vremuri triste si vesele si nu inceteaza sa ma uimeasca. Increderea si iubirea unuia pentru celalalt este la fel de puternica precum la inceput si am decis sa facem acest pas.

Pentru ca traim niste vremuri mai dificile (N.T pe 9 decembrie 2016, dupa numeroase mitinguri, s-a anuntat ca presedintele Coreei de Sud, Park Geun-hye, a fost pusa sub acuzare de Adunarea Nationala, fiind obligata sa predea fraiele statului Primului Ministru), acest eveniment va fi unul retras si modest. Ne cerem scuze pentru ca nu putem dezvalui detalii legate de nunta.

Inca o data, va multumesc tuturor pentru dragostea si sprijinul acordat in peste 16 ani. Voi continua sa merg mai departe cu cariera mea, ca actor si cantaret, facandu-le pe ambele cu modestie si responsabilitate.
‘She is the best present to me.’ (Este cel mai bun cadou pentru mine).

N.T. RAIN face o trimitere la titlul melodiei produse de PSY, cu care RAIN a revenit pe 15 ianuarie in industria de muzica dupa trei ani, acesta fiind si titlul melodiei, multi banuind inca de la inceput ca este vorba de Kim Tae Hee).
La scurt timp dupa ce RAIN a postat scrisoarea pe Instagram, actrita Kim tae Hee a lasat un mesaj fanilor ei prin intermediul agentiei sale.

“Buna ziua, suntem Lua Entertainment,

A venit vremea ca actrita Kim Tae Hee si actorul si cantaretul Jung Ji Hoon (RAIN) sa intareasca legatura dintre ei si sa devina in mod oficial parteneri, asa ca dorim sa aducem la cunostinta ca cei doi doresc sa sa tina o ceremonie pioasa si modesta, sub indrumarea Bisericii Catolice, si pentru ca parintii celor doi doresc ca sa participe doar familiile, nu putem da detalii legate de nunta si nu au fost facute planuri pentru o luna de miere.

Kim Tae Hee doreste sa multumeasca tuturor pentru dragostea si sprijinul acordat si va face tot posibilul ca sa traiasca ca o familie exemplara, alaturi de viitorul sot. Va multumim inca o data pentru sprijin si va dorim un an cu mult noroc!”

FELICITARI SI CASA DE PIATRA!

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil

Publicat: marți 17 ianuarie 2017

Cunoscutul Dante Lam, regizorul ce calca pe urmele lui John Woo, al carui stil il apreciaza si incearca sa-l perfectioneze continuu si cu ajutorul tehnicilor moderne grafice si sonore, revine la 2 ani de la “That Demon Within”, ultimul sau film de actiune, cu o productie de zile mari, “Operation Mekong”. Avand la dispozitie un buget consistent si bagajul necesar de cunostinte pentru reteta succesului, acesta a luat drumul Malaeziei si Thailandei pentru a filma poate cel mai grandios film al carierei sale de pana acum. Renuntand pe moment la thriller-urile psihologice politiste de actiune si la cativa din actorii lui preferati, obisnuiti ai acestor filme, Lam ne propune in noua sa realizare cu totul altceva: o poveste dramatica inspirata din fapte reale, din care nu lipsesc actiunea si suspansul. “Operation Mekong” a avut incasari record de 173 de milioane de dolari, devenind al 9-lea film chinezesc din toate timpurile. In rolurile principale revedm doi actori de top, pe care ii vom vedea in multe filme in anii ce vor urma. E vorba mai intai de Zhang Hanyu, cunoscut din “Bodyguards and Assassins” (unde l-a interpretat pe Sun Yat-sen), “Back to 1942”, “White Vengeance”, “Special ID” sau “The Taking on Tiger Mountain”, premiat deja de 9 ori pana in prezent pentru prestatiile sale pe micul si marele ecran. Partenerul lui e atragatorul Eddie Peng, recent vazut in “Call of Heroes” sau “Cold War 1 si 2”, care la cei 34 de ani demonstreaza o maturitate actoriceasca remarcabila, indiferent de rolurile pozitive sau negative interpretate. Filmul a fost 2 saptamani la rand lider autoritar al box-office-ului chinezesc, subiectul sau fiind unul bine cunoscut in China, in 2011 masacrul de pe raul Mekong marcand intreaga natiune chineza si nascand un mare scandal diplomatic cu Thailanda.

In octombrie 2011, doua cargouri de mici dimensiuni cu pescari chinezi sunt atacate pe raul Mekong in Regiunea Speciala Triunghiul de Aur. Zona e una aflata la confluenta a trei tari, pe vremuri controlata prin patrule comune de catre autoritati, dar in prezent cazuta prada piratilor si traficantilor de droguri, ce fac legea. Echipajul celor doua cargouri, 13 persoane, este gasit cateva zile mai tarziu impuscat in apele Mekongului. Autoritatile thailandeze incep o ancheta ce scoate la iveala ca cele doua cargouri transportau, de fapt, 900.000 de tablete de metamfetamina, considerand ca cei 13 chinezi au murit in timpul confruntarii cu traficantii de droguri. China insa decide sa trimita o echipa secreta de investigatie, condusa de noncomformistul capitan al echipei de narcotice din Yunnan, Gao Gang (Zhang Hanyu). Impreuna cu echipa lui de elita acesta intra in contact cu ofiterul de informatii chinez din zona, Qifu (Eddie Peng), ce ii furnizeaza informatii pretioase despre traficantii de droguri. Misiunea celor doi va fi dublata de o actiune politica de amploare initiata de China, ce va duce la crearea unei echipe internationale antidrog al carei scop va fi restabilirea ordinii in regiune. Greul insa va cadea pe umerii lui Gao, ce va trebui sa se infiltreze in imperiul traficantilor de droguri pentru a ajunge la temutul lider al lor, Naw Khar.

Triunghiul de Aur e una din cele mai frumoase regiuni geografice ale Asiei, insa in spatele splendorii sale se ascunde o realitate crunta: zona este cunoscuta ca una din cele doua regiuni importante furnizoare de opiu din intreaga Asie (cealalta e Semiluna de Aur, ce are in centrul sau Afghanistanul). Aflat la hotarul a trei tari, Laos, Myanmar si Thailanda, Triunghiul de Aur a capatat statutul de Regiune Speciala, fiind in prezent princpalul furnizor de heroina pentru intreaga planeta. Myanmar e al doilea furnizor de opiu din Asia dupa Afghanistan si o ruta a traficului de droguri importanta dupa cel de-al doilea razboi mondial. In 1996, autoritatile birmaneze au inregistrat un mare succes in lupta impotriva flagelului, odata cu predarea lordului drogurilor Khun Sa si a armatei sale, insa problema nu s-a rezolvat. Lipsa de vointa a autoritatilor de a controla problema a dus la cultivarea in continuare a drogurilor in regiune de catre triburile locale, un raport socant al SUA din 1996 aratand ca exporturile de droguri din Myanmar valorau cat exporturile legale ale tarii ! Coruptia, spalarea de bani si incompetenta autoritatilor locale a dus la aparitia altor lorzi ai drogurilor in regiune si la revenirea haosului. Pe acest fundal, in octombrie 2011, un incident avea sa tulbure apele si sa capete rezonanta internationala. Doua vase mici de pescari chinezi au fost atacate in Regiunea Speciala din Triunghiul de Aur situata la granita dintre Myanmar si Thailanda. Cei 13 membri ai echipajului au fost impuscati si aruncati in raul Mekong. Incidentul a fost cel mai sangeros atac la adresa unor chinezi in strainatate din intreaga istorie. Ca replica, China a suspendat temporar navigatia vaselor sale pe raul Mekong si a creat o echipa internationala comuna de interventie cu Myanmar, Thailanda si Laos pentru a patrula pe rau. Raul Mekong, ce izvoraste din China, e principala ruta de comert intre provincia chineza Yunnan si Asia de Sud-Est, de aici si interesul urias al Chinei in securizarea regiunii. Cu toate astea, dupa cum declara proprietarul uneia din ambarcatiunile deturnate de piratii din regiune, aproape fiecare ambarcatiune chineza din zona a fost jefuita de bandele din regiune. Desi incidentul s-a petrecut in apele teritoriale birmaneze, anchetarea lui a fost efectuata de partea thailandeza, ce a descoperit 900.000 de tablete de metamfetamina la bordul celor doua ambarcatiuni recuperate. Cadavrele celor 13 victime au iesit la suprafata, iar unele erau legate la ochi si la maini. Politia a suspectat de la inceput un lord al drogurilor, un anume Naw Khar, fost comandant al lui Khun Sa, ce s-a predat in 1996. Ancheta a dus si la cercetarea a 9 soldati antidrog thailandezi. Dupa o lunga vanatoare, Naw Khar a fost capturat de autoritatile din Laos si extradat in China (aici filmul face o divagatie, si din motive evident patriotice atribuie capturarea unei misiuni commando chinezesti), unde a recunoscut ca el a ordonat ceea ce a intrat in istorie sub numele de “masacrul de pe raul Mekong”. Lansarea filmului a dus la o animozitate la nivel declarativ intre China si Thailanda, prim-ministrul thailandez declarand inaintea premierei ca productia va fi interzisa in Thailanda daca se va dovedi ca aduce daune de imagine tarii sale. Se crede ca aceasta stare de agitatie a primului ministru, de altfel general in armata, s-ar fi datorat faptului ca in incident au fost implicati si soldati din trupele de elita thailandeze antidrog, existand suspiciunea ca imaginea armatei va fi afectata.

In ceea ce priveste filmul, daca excludem partea lui de inceput, ce aduce obisnuitul tribut nationalismului chinez si iti da impresia de superficialitate, “Operation Mekong” e o agreabila productie de actiune in stil commando, in care se imbina actiunile de infiltrare in vederea culegerii de informatii cu cele operationale pe care le stim din atatea filme commando din anii ’80. Actiunea e alerta, filmul nu stagneaza inutil, iar unele efecte speciale sunt deosebite. Cand credeai ca totul s-a terminat, actiunea incepe din nou, chiar daca pe alocuri scenariul e cam tras de par si sunt introduse in scena multe personaje secundare pe care nici nu trebuie sa le retii. Per ansamblu, o realizare buna a lui Dante Lam, poate cea mai spectaculoasa de pana acum, 2 ore de actiune continua ce-si merita toti banii.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: duminică 15 ianuarie 2017

Kwon Jong-kwan, cel care in 2004 debuta ca regizor cu “S Diary”, o comedie romantica usoara, si cunostea succesul cu melodrama “Sad Movie” in 2005, a intrat mai apoi intr-un lung con de umbra, regizand un segment din proiectul de scurtmetraje “Short, Short, Short !” in 2009, finantat de organizatorii Festivalului de film Jeonju, pentru a marca un deceniu de la prima editie. In 2013 a demarat un proiect care ar fi trebuit sa ii relanseze cariera regizorala, “The Messenger”, un film de epoca cu Song Seung-heon si Yoon Je-mon, dar datorita dificultatilor financiare ale companiei de productie, nici in prezent acest proiect nu a fost finalizat, desi premiera lui era proiectata in anul 2014. Astfel ca relansarea carierei lui Kwon Jong-kwan s-a amanat pana anul trecut. Cu destule emotii, la un an de la inceperea filmarilor, in iunie 2016, avea loc premiera noului sau film, “Proof of Innocence”, ce a reusit sa stranga 8,6 milioane dolari incasari la box-office. El marcheaza totodata si schimbarea genului abordat de Jong-kwan, ce lasa in urma proiectele romantic-melodramatice pentru unul mai in ton cu ceea ce se cere in zilele noastre, un thriller dinamic despre nedreptatea sociala si realitatile dure ale societatii coreene contemporane, macinate de coruptie. In rolul principal il revedem pe carismaticul Kim Myung-min, care ne-a obisnuit deja cu rolurile comice din cele doua filme “Detective K”, astfel ca iesirea lui din pielea acelui personaj deja memorabil si revenirea la personaje mai sobre precum cele din “Deranged”, “Man of Vendetta” sau “Open City” nu poate fi decat de bun augur pentru cariera sa. Distributia cu care a colaborat a fost, insa, una de exceptie, toti actorii din rolurile secundare sau negative avand prestatii deosebite. Kim Sang-ho, recent vazut in “Will You Be There ?”, Lee Moon-sik intr-un rol atipic (rolurile comice sunt reteta lui specifica) de puscarias violent, Sung Dong-il in rolul unui procuror responabil mai mult cu buna dispozitie, adolescenta Kim Hyang-gi, pe care am vazut-o cu multi ani in urma in melodrama “Wedding Dress” dar si in succesul “A Werewolf Boy”, Lee Ji-hoon, starul in plina ascensiune in industria k-dramelor, ce a prins si el un rol marunt al unui boboc in politie extrem de cicalitor cu respectarea ca la carte a procedurilor, sau Kim Young-ae, actrita veteran atat de indragita pentru rolurile pozitive din cariera, care de aceasta data are o interpretare senzationala a personajului principal negativ, toti acesti actori plini de talent reconstituie o lume cinica imaginata de acelasi Kwon Jong-kwan, ce a scris si scenariul.

Fost politist in Incheon, Choi Pil-jae (Kim Myung-min) e colaborator cu un fost procuror intr-o firma privata de avocatura. Mai bine spus, e un fel de broker in domeniul avocational, dand pe mana politiei fosti infractori pe care ii cunoaste de pe vremea cand era politist, pentru ca la cald, in timpul arestarilor, sa apara la fata locului “din senin” si sa-si ofere, cinic, serviciile de reprezentare avocationala. Desigur, pentru ca acest lucru sa fie posibil, are girul fostilor sai colegi din politie, dar si relatii cu diverse persoane influente. A fost dat afara din politie cu scandal, in urma unei altercatii violente cu Yang, rivalul sau, care de dragul promovarii, ii pune in carca niste violente la adresa unui detinut. Intr-una din zile, la biroul avocational soseste o scrisoare de la un condamnat la moarte, o scrisoare adresata sergentului, nu avocatului Pil-jae. Acest lucru ii atrage atentia si incepe sa se documenteze legat de cazul relatat de detinut, ce pretindea ca a fost condamnat pe nedrept. Nu nedreptatea care i s-a relatat l-a convins sa accepte cazul, ci faptul ca anchetarea condamnatului a fost facuta de rivalul Yang, cu o evidenta denaturare a realitatii faptelor. Manat de dorinta de a plati o politia pentru concedierea sa din politie, Pil-jae face sapaturi mai adanci si, cum era de asteptat, se trezeste in mijlocul unei afaceri dubioase de familie ce implica o mare companie din Incheon. Doar ca implicarea lui incepe sa deranjeze pe cineva…

“Proof of Innocence”, ce a avut titlul initial “A Letter From Prison”, se incadreaza in tipologia filmelor ce au in centrul lor ideea de justitie sociala. Nu sunt o inventie a cinematografiei coreene post-Hallyu, daca ne gandim la memorabilul “The Terrorist” din 1995, si la faptul ca nici de atunci pana in prezent coruptia surprinsa in astfel de productii nu pare sa fi reusit sa fie pusa sub control de catre autoritatile coreene. Fata de modul in care era privita problema in filmele de acum 20 de ani se observa totusi o evolutie, in sensul ca daca Choi Min-soo din “The Terrorist” era dispus sa devina un martir singuratic al luptei pentru dreptate, in prezent inamicul dreptatii e aratat cu degetul – desigur, e vorba de marile companii si de familiile din spatele lor – si e stiut de toata lumea, insa aceasta iluzorie identificare fizica a unui colos cu sapte capete nu garanteaza si faptul ca in baza unei legislatii cu multe scapari, dreptatea poate triumfa in fata clientelismului clasei politice si in general al autoritatilor (locale sau centrale) fata de acest balaur de temut, vazut de toti dar totusi invizibil. Dincolo de subiectul sau extrem de captivant, “Proof of Innocence” critica pe fata coruptia din societatea coreeana actuala, ascunsa de multi sub pres, dar si aroganta si cinismul acelei paturi subtiri de “chaeboli” de sub 1 % , care prin banii ei are la dispozitie institutii ale statului ce ar trebui sa vegheze la respectarea drepturilor cetatenilor indiferent de statutul lor social. Asadar, nu avem in fata o tema noua, “Proof of Innocence” mergand pe tiparul unor filme precum “The Unjust”, “Veteran”, “Inside Men” sau “The Attoney”, fara a pune accentul pe implicatiile politice sau pe disputele juridice din fata instantei de judecata. Choi Pil-jae nici macar nu e un justitiar autentic. Fost politist obisnuit cu munca de teren si arestarea celor mai josnici infractori, de la cartofori si hoti marunti la criminali cu sange rece, acesta a ales sa fie avocat dinr-o situatie de conjunctura. Tatal sau a fost un condamnat, iar bunicul sau un politist. Cariera de politist si-a ales-o tocmai pentru a nu calca pe urmele tatalui sau, de ale carui principii de viata se dezice. Practic, prin aceasta meserie isi descoperise vocatia, dar pierderea locului de munca in urma rivalitatii cu colegul sau lipsit de scrupule Yang si datoriile ce au dus la pierderea casei bunicului sau l-au pus in situatia de a face orice pentru bani. Initial intentionase sa lucreze pe un santier de constructii, insa in momentul in care din senin pe santier apare procurorul Kim, ce a patit cam acelasi lucru ca si el, cei doi pun bazele unei firme de avocatura si incearca sa isi castige traiul luand viata de la capat, folosindu-se si unul si celalalt de conexiunile ramase in urma. Dar lucrurile iau o turnura neasteptata cand un condamnat la moarte pe nedrept ii trimite fostului sergent o scrisoare, cerandu-i ajutorul. Nu spiritul justitiar din fostul sergent il determina sa accepte cazul, ci polita ce o are de platit celui ce practic l-a dat afara din politie, lucrandu-l pe la spate. Mergand pas cu pas inainte cu investigatiile pe cont propriu, Pil-jae se trezeste prins intre situatia tragica a condamnatului si singurei sale familii, o fiica minora ce trebuie sa se descurce singura 20 de ani, si jocurile de culise ale unei mari companii, ce are la degetul mic procurori si politisti. Actrita veteran Kim Young-ae, desi intra in scena abia la jumatatea filmului si are un numar de replici relativ restrans fata de celalalte personaje, le eclipseaza de-a dreptul prin interpretare si prestanta, reusind sa intruchipeze cinismul dus la extrem asa cum putine personaje din filme similare au reusit, de-a lungul timpului.

Dinamic, plin de evenimente si situatii extreme rezolvate prin masuri extreme (deseori violente), dar si cu o doza absolut necesara de umor si dramatism, pentru echilibrare, “Proof of Innocence” ofera tot ce poate oferi mai bun un thriller captivant pe tema inechitatii sociale. Cu o interpretare a actorilor perfecta si cu un scenariu ce nu stagneaza un moment, avem in fata 2 ore interesante in care scenaristul se va juca cu trairile noastre, ce nu de putine ori vor ajunge la limita suportabilitatii cand vine vorba de nedreptatile in lant descrise.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: vineri 13 ianuarie 2017

Teaser-ul serialului “Tomorrow With You” ce va fi difuzat in fiecare vineri si sambata de cei de la tvN creeaza senzatia unei povesti ce era sortita sa se intample, cu o tenta contemplativa. Aceasta descrie povestea lui Yoo So-joon interprtat de Lee Je-hoon din recentul “Signal” sau “Phantom Detective”, “Architecture 101” si “Secret Door”, si a lui Song Ma-rin, interpretata de Shin Min-a din “ The Naked Kitchen” (2009), “A Love to Kill” (2005), “ My Girlfriend is a Nine-Tailed Fox” (2010) si “Oh My Venus” din 2015. De noul proiect al celor de la tvN se ocupa Yoo Jae Won, cel care a regizat simpaticul serial „High School King of Savvy” si „Oh My Ghostess”, iar de scenariu se ocupa Heo Sung Hye, care a scris scenariile pentru melodrama „Full Sun” si comedia romantica „All About My Wife”.

Lee Je-hoon este un calator in timp care se foloseste de statiile de metrou pentru a putea calatori din trecut pana in viitor, utilizand cunostintele acumulate in viitor pentru a face o avere imensa in prezent. Shin Min-a este o fosta actrita copil care acum se straduieste sa aiba o cariera ca fotograf. Lee Je-hoon vede ceva in propriul sau viitor, care il determina sa o curteze intens pe Shin Min-a si sa se casatoreasca cu ea fara a o cunoaste foarte bine. Scenariul prezinta relatia lor de iubire de la momentul casatoriei pana la momentul in care apare cu adevarat iubirea.

In primul teaser, Lee Je-hoon calatoreste cu metroul si vede cateva imagini cu diferite versiuni ale viitorului, una in care cineva asaza un buchet cu flori in semn de omagiu pe sinele unui tren in amintirea cuiva drag care a decedat, alta versiune in care el si Shin Min-a sunt casatoriti si fericiti, si o a treia in care cei doi nu par a se cunoaste. Ce urmeaza a alege Lee Je-hoon?

In al doilea teaser, cei doi trec unul pe langa celalalt, doi straini in multimea de oameni, mainile lor atingandu-se din greseala. El vede un viitor in care formeaza un cuplu reusit alaturi de Min-a, iar in prezent ea se intoarce cu fata la el, in timp ce el ridica aparatul de fotografiat pentru a captura momentul.

Desi realizarea serialului a fost amanata din diferite motive (Han Ji Min a refuzat rolul si Lee Min Ki a fost nevoit sa renunte la rol dupa scandalul care l-a pus intr-o lumina nefavorabila, desi s-a dovedit ca era nevinovat, acesta fiind acuzat de catre o femeie ca a abuzat de ea, politia dovedind contrariul, fapt care se pare ca totusi nu conteaza in industria de film sau divertisment din Coreea, producatorii anuntand ca acuzatia dovedita nefondata nu afecteaza distribuirea sa), se pare ca in cele din urma dificultatile au fost depasite, iar realizatorii intra in linie dreapta cu el.

“Tomorrow With You“ va avea premiera pe 3 februarie, dupa terminarea difuzarii serialului “The Lonely Shining Goblin”.

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil

Publicat: joi 12 ianuarie 2017

Daca va era dor de Ji Chang-wook impartind pumni in stanga si-n dreapta, acesta va juca in “Fabricated City”, un film plin de actiune, drama si umor. Dupa cateva roluri mici in musical-uri, actorul reuseste sa debuteze in 2006 in “Days…” si are un rol minor in serialul “You Stole My Heart” din 2008. Debutul oficial apare de abia in 2008 cu “Sleeping Beauty”, iar in 2009 apare in “My Too Perfect Sons” care are un rating de 40% si il aduce pe Ji Chang-wook in atentia industriei. In 2010 joaca in “Smile Again” si castiga primul sau premiu Cel mai bun actor la Premiile KBS. In 2011 joaca in “Warrior Baek Dong-soo” care ii aduce un alt premiu important. “Bachelor’s Vegetable Store” este un alt serial in care joaca tot in 2011. Primul sau rol negativ apare in 2012 in “Five Fingers”. Joaca in “Empress Ki” in 2013 si in 2014 in “Healer”, iar anul trecut in “K2”, mentinandu-se constant in atentia publicului.

“Fabricated City” este primul film in unsprezece ani al regizorului si scenaristului Park Kwang-hyun, care a debutat cu premiatul “Welcome to Dongmakgol”, cu un scenariu plasat in perioada Razboiului Coreean, intr-un mic satuc indepartat in care locuitorii sai nu stiau ca se purta un razboi in tara lor.

Ji Chang-wook este un tanar fara serviciu, un avid jucator de jocuri video pe nume Kwon Yoo care se afla mereu in fruntea topului in lumea virtuala, si caruia in doar 3 minute si 16 secunde i se insceneaza o crima pe care nu a comis-o. Pentru a-si dovedi nevinovatia cere ajutorul prietenului sau si a celor din lumea virtuala . Prietenii sai sunt interpretati de Shim Eun-kyung (“Miss Granny”) si Ahn Jae-hong (“Answer Me 1988”). Desi in lumea jocurilor video este un lider, realitatea arata un tanar care nu se remarca cu nimic, un somer obisnuit care incepe sa joace in realitate rolul de comandant neinfricat din jocurile video sperand ca asta sa-l ajute in aflarea adevarului. Ji Chang-wook s-a antrenat luni de zile la o scoala de cascadori pentru a se pregati pentru diferite scene de lupta corp la corp si urmariri cu masini.

Teaser-ul filmului incepe cu un oras sub asediu. Avioane militare strabat cerul in timp ce Ji Chang-wook imbracat in uniforma da ordine si se apara in acelasi timp de atacatori. Si apoi realitatea: acesta se afla la o sala de jocuri video si scena descrisa inainte este doar parte dintr-un joc video in care a reusit sa mai termine un nivel. Este rugat sa inapoieze un telefon mobil proprietarului sau si desi nu este de acord, rasplata oferita de proprietar il face sa se razgandeasca. Se pare insa, ca a cazut intr-o capcana si acum este subiect de stire, acuzat de viol si crima, asteptandu-l inchisoarea pe viata.

Shim Eun-kyung se afla in fata a numeroase monitoare de calculator analizand similaritati intre diferite crime violente. Urmariri cu masini si explozii lumineaza ecranul si, la final, Ahn Jae-hong balbaindu-se si gasind noi si noi metode de salvare a prietenului sau.

“Fabricated City” va avea premiera in luna februarie, cu toate ca filmarile au avut loc in ultimele 5 luni ale lui 2015.

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil

Publicat: miercuri 11 ianuarie 2017

Remake-ul celor de la SBS a comediei romantice din 2001 se doreste a fi o fuziune intre o poveste ce are loc in trecut si scenariul filmului din 2001. Serialul va avea in distributie pe Joo-won din Yong-pal si Oh Yeon-seo din Come Back, Ajusshi. Vom avea parte de un invatacel rece si harnic si o printesa pusa pe nazbatii.

Serialul a fost produs in intregime de Oh Jin-seok (Yong-pal) si de scenariu s-a ocupat debutanta Yoon Hyo-je, fiind descris ca un amestec de amuzament, tinerete si iubire, totul pe un fundal istoric. Spre deosebire de filmul din 2001 in care Cha Tae-hyun juca un tanar care ar fi facut orice ca sa castige inima obraznicutei Jeon Ji-hyun, personajul lui Joo-won este unul mai carismatic, un invatat acid care are foarte multa incredere in abilitatile sale. Este un invatat atat de sclipitor incat toata lumea il numeste „comoara nationala” (ceea ce nu face decat sa-i alimenteze ego-ul).

Oh Yeo-seo este o frumoasa printesa cunoscuta pentru necazurile in care reuseste sa intre din cauza plimbarilor in afara palatului. Este un personaj istet, fara teama si plin de veselie, un personaj buclucas care sare peste zidurile palatului si face ce vrea, dar este si o tanara foarte curajoasa ce lupta impotriva nedreptatii.

Lee Jung-shin din Cinderella and the Four Knights si Kim Yoon-hye din Vampire Detective vor avea roluri secundare.

Ramane de vazut ce elemente au ramas din filmul original tinand seama de multitudinea schimbarilor facute (sa speram nu doar numele a ramas identic). Productia serialului a avut cateva probleme inaintea filmarilor si inca are de suferit din cauza catorva asocieri negative legate de auditiile pentru rolul principal feminin, auditii care au fost deschise si facute publice, ca apoi sa se renunte la actrita care fusese aleasa pentru rol si distribuita o alta actrita cu un nume mai cunoscut. Nu este cel mai bun inceput, dar tinand cont ca sunt multi fani care au indragit filmul din 2001 si ca rolul principal masculin ii revine lui Joo-won, asteptarile sunt pe masura.

„My Sassy Girl” va fi difuzat la SBS incepand cu luna mai acestui an. Va fi preprodus in totalitate, filmarile debutand in august 2016, iar pentru Joo-won se crede ca va fi ultimul rol inaintea incorporarii.

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil

Publicat: marți 10 ianuarie 2017

Regizoarea si scenarista Hong Ji-young, care debuta in regie cu apreciatul “The Naked Kitchen” in 2009, dupa alte 3 filme fara succes comercial, a reusit sa revina in prim planul cinematografiei coreene recent cu un film memorabil ce a avut premiera cu nici o luna in urma in cinematografele coreene, “Will You Be There ?’. Filmul a obtinut incasari de 4 milioane de dolari la box-office, o suma multe prea mica in raport cu ceea ce ofera aceasta productie superba. Dincolo de cliseele specifice temei calatoriei in timp, filmul ofera o perspectiva romantica inedita imbinata cu mister romanului omonim al francezului Guiilaume Musso, publicat acum un deceniu, pe care regizoarea il adapteaza intr-un scenariu propriu. Distributia e mai mult decat interesanta, capul de afis constituindu-l prezenta in distributie a starului Kim Yun-seok, atat de apreciat pentru rolurile din The Priests, The Classified File, Tazza: The Hidden Card sau Sea Fog, ca sa amintim doar cele mai recente roluri ale sale. Tanarul Byun Yo-han, ce a debutat la 27 de ani si a aparut in 3 seriale cunoscute, dublu premiat pentru rolul din “Six Flying Dragons”, are o prestatie remarcabila in rolul personajului din tinerete al lui Kum Yun-seok. Rolul principal feminin ii revine necunoscutei Chae Seo-jin, ce a debutat in 2014, aflata la doar al treilea rol din cariera. Daca veti avea senzatia ca infatisarea ei va este cunoscuta, probabil e din cauza asemanarii cu sora ei mai mare, nimeni alta decat… Kim Ok-bin din “Bride of Hanoi” si “Blade and Petal”. La maturitate, rolul personajului ei e interpretat de Kim Sung-ryoung, o fosta Miss Coreea (1988), cunoscuta din serialul “Heirs” unde interpreta mama alcoolica a personajulu lui Lee Min-ho. In roluri secundare revedem cativa actori simpatici, precum Kim Sang-ho (si “dublura” personajului lui din tinerete, An Se-Ha) sau Jang Gwang.

Han Soo-hyun (Kim Yun-seok) e medic chirurg pediatru de o viata la spitalul din Busan. Traieste singur impreuna cu fiica ei, Soo-a, ajunsa la varsta majoratului. In timpul unei misiuni caritabile in Cambodgea, refuza sa ia ultimul elicopter pentru a evacua dintr-un sat expus inundatiilor, ramanand inca 2 saptamani in acel loc izolat pentru a-i ajuta pe localnicii in nevoie. Gestul sau generos de a ramane salveaza viata unui copil, drept rasplata primind de la un batran orb, inteleptul satului, o sticluta cu niste pastile necunoscute. Revenit in Coreea, afla ca sufera de o boala incurabila, astfel ca decide, indifrent de consecinte, sa ia prima din cele 9 pastile primite de la misteriosul batran orb. E momentul in care viata lui se schimba total, iar lucruri pe care ani de ile le-a dat uitarii, de voie sau de nevoie, incep sa conteze. Povestea vietii lui incepe sa se deruleze in fata ochilor nostri, incepand cu anii rezidentiatului si tineretii, infatisandu-ne atat reusitele cat mai ales neimplinirile acestui suflet greu incercat de destin.

“Will You Be There” se inscrie in categoria filmelor ce au scris istorie in cinematografia coreeana post-Hallyu, in care elementele supranaturale precum calatoria in timp au constituit o atractie fascinanta pentru iubitorii genului. Nu putem uita memorabila poveste din “Il Mare” sau “Calla”, din “Ditto” sau din recentul “Miss Granny”, ca sa amintim doar cateva din succesele ultimilor 15 ani din cinematografia coreeana de gen. Tema e un veritabil trend al zilelor noastre cel putin pe micul ecran, numeroase seriale de televiziune preluand subiectul importat via Japonia. Se poate spune ca aceasta tematica nu a revitalizat doar filmul coreean, ci si industria serialelor de televiziune coreene, combinand 2 genuri majore: pe de o parte drama cu istoria, si pe de alta parte genul romantic cu melodrama. De data acesta avem o combinatie de romantism cu melodrama, iar calatoria in timp nu e una cum o vedem in serialul “Faith”, printr-o poarta miraculoasa, ci mai degraba una in genul scrisorii din “Il Mare”, o calatorie cu mintea si mai ales sufletul intr-un trecut nu foarte indepartat. Un alt element surprinzator e distribuirea in rolul personajului principal care initiaza calatoria a actorului Kim Yun-seok, unul din actorii de top ai momentului, care insa se pliaza perfect pe personaje violente sau malefice (a se vedea Tazza 2 sau Sea Fog, unde a fost ravisant), acesta fiind practic primul lui rol de personaj romantic pe marele ecran. “Romantic” poate e prea mut spus, pentru ca Soo-hyun, personajul lui Yun-seok, e un inadaptat, un medic aspru cu sine insusi si cu cei din jurul sau, indiferent ca e vorba de colege de serviciu sau de propria fiica. Mai degraba filmul urmareste latura romantica a unui personaj atipic, ce trebuie sa-si infrunte greselile din trecut si, mai ales, suferinta psihologica ascunsa adanc in suflet, atunci cand intamplator constata ca o poarta spre o alta dimensiune temporala i se deschide pentru cateva minute. Avand posibilitatea de a indrepta lucrurile facute gresit in trecut, Soo-hyun nu profita de oportunitate pentru a obtine beneficii care sa-i ofere sansa de a evita boala incurabila de care afla recent, ci cauta sa schimbe destinul celei mai dragi fiinte pe care a cunoscut-o in anii tineretii, Yeon-a, cea cu care trebuia sa traiasca o viata fericita pana la adanci batraneti. Soo-hyun din trecut e interpretat de tanarul si talentatul actor Byun Yo-han, ce a debutat in industrie cu doar 3 ani in urma, si pe care cu siguranta acest rol il va propulsa serios in cariera. Cei doi actori se completeaza reciproc si completeaza perfect portretul unui personaj cunoscut in doua ipostaze, in doua etape diferite ale vietii, complex prin felul sau de a fi si noncomformist cand vine vorba de a da o definitie vietii. In ansamblul sau filmul e o fantezie fascinanta ce ne invita imaginatia la visare, totul se intampla asa cum isi doreste scenaristul (desi exista numeroase posibilitati alternative) pentru ca trebuie sa credem ca din numeroasele realitati virtuale, cea aleasa de scenarist e cea mai potrivita sa transmita mesajul dorit. Interesant e ca filmul nu urmeaza reteta clasica a genului, cu urmarea previzibila a anumitor fapte, ci este dinamic, interactiv, cu transformari continue chiar si atunci cand te astepti mai putin, pentru ca finalul sa fie o surpriza totala, un as in maneca pastrat de scenarist pentru cei care si-au consumat lacrimile cu 5 minute inainte de ultimul cadru. Un film minunat, original prin abordare si plin de emotii pozitive, care cu siguranta va rescrie topul preferintelor multora in materie de filme coreene.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: luni 9 ianuarie 2017

„This Youth Is Crazy” (2013) a fost unul din cele mai de succes filme indiene de la nivel mondial, si, la data premierei lui, al 10-lea film de la Bollywood din toate timpurile, dupa incasari. Avand un buget de 11 milioane dolari, filmul a obtinut incasari de 43,2 milioane dolari si mai multe premii. Regia e semnata de tanarul regizor Ayan Mukerji, care a debutat in 2009 la doar 26 de ani cu „Wake Up Sid”, un succes de box-office. Colaborarea cu celebrul producator Karan Johar, cunoscut in India pentru regia si scenariile unor filme de mare succes, „Kuch Kuch Hota Hai”, „My Name is Khan” sau „Sometimes There’s Happiness, Sometimes there’s Sorrow”, e reluata in 2013 la „This Youth Is Crazy”, un film care il readuce in rolul principal pe actorul din filmul lui de debut ca regizor, Ranbir Kapoor, nimeni altul decat nepotul lui Raj Kapoor. Partenera acestuia e Deepika Padukone, recent vazuta in „Piku”. Filmarile din India s-au facut in conditii extreme, fie pe temperaturi pozitive insuportabile, fie la mare altitudine, la temperaturi cu mult sub zero grade, fiind completate de cele din Kashmir si de la Paris. Criticii au privit pozitiv noua productie, care in opinia generala e „o privire revigoranta asupra relatiilor romantice”.

Filmul spune povestea relatiei dintre douã personaje, Bunny (Ranbir Kapoor) si Naina (Deepika Padukone). Dupa absolvirea colegiului, Naina si Bunny o iau pe drumuri diferite. Cativa ani mai tarziu, drumurile lor se intersecteaza din nou. Cei doi s-au maturizat, si-au realizat visele, lasandu-si viata personala pe un plan secund. Naina a terminat facultatea de medicina si lucreaza intr-o clinica. Bunny a devenit cameraman la un cunoscut canal de televiziune. Se intalnesc intamplator la nunta lui Tara, un inginer, si se simt din nou atrasi unul de celalalt. Ambii se lupta din rasputeri sa nu se indragosteasca. Daca Bunny nu vrea sa renunte la promovarea ce tocmai i s-a oferit, Nainei ii este teama ca Bunny ii va frange din nou inima.

Prezentare realizata de cinefilHD – asiacinefil

Publicat: sâmbătă 7 ianuarie 2017

Lee Ho-jae, premiat pentru filmul de debut din 2009 “The Scam”, se reinventeaza dupa o pauza de 7 ani, schimband genul thriller pentru o aventura plina de fantezie in “Sori: Voice From the Heart”. Amintind putin de un “E.T” sau “Scurtcircuit”, doua succese de box-office americane, filmul lui Lee Ho-jae a reusit sa obtina aproape 3 milioane de dolari incasari la box-office, fara a excela sub aspectul castigurilor. Poate si pentru ca din distributie nu fac parte nume de prim rang din cinematografia coreeana, sau poate ca aventurile fanteziste ce trimit oarecum spre SF nu sunt tocmai un gen gustat de cinefilii coreeni. Cert e ca rolul principal ii revine lui Lee Sung-min, un actor trecut de 45 de ani, care desi a debutat tarziu, in 2004, la neobisnuita varsta de 36 de ani, a reusit in ultimul deceniu sa se impuna ca actor talentat de roluri secundare, aparand in multe succese de box-office coreene, precum “The Unjust”, “All About My Wife”, “The Attorney”, “Broken”, “Kundo” sau “A Violent Prosecutor”. In primul rol principal din cariera se descurca excelent, facand echipa cu nimeni alta decat Lee Ha-nui (Lee Honey), fosta Miss Coreea 2006, cu a ei voce inconfundabila, cunoscuta din “Tazza: The Hidden Card”, “I Am the King” si din seriale precum “Shark”, “Pasta” sau “Come Back, Mister”. Lee Hee-joon interpreteaza, cu sau fara voia lui, rolul principal negativ, in timp ce Shim Eun-young din “Miss Granny” nu apare in acest film fizic, insa isi imprumuta vocea unui personaj cheie din film, satelitul S-19.

Hae Gwan (Lee Sung-min) e tatal unei familii fericite ce traieste in Daegu la inceputul anilor ‘90. In momentul in care fiica lui, micuta Yoo Joo, dispare pe neasteptate, nelinistea se abate asupra familiei. Din fericire, aceasta e gasita in fata unei cofetarii, ce de atunci devine “baza secreta” ce cimenteaza relatia tata-fiica pentru totdeauna. La mai mult de un deceniu distanta, il regasim pe acelasi Hae Gwan distrus, ratacind prin tara in cautarea fiicei sale. Aceasta e din nou data disparuta. Oficial, autoritatile au declarat-o decedata in urma unui incendiu izbucnit la metrou, insa cadavrul sau obiectele ei nu au fost niciodata gasite. Hae Gwan e obsedat de ideea gasirii fiicei sale, refuzand sa creada pozitia oficiala a autoritatilor, un adevar prea crud pentru el. De la barbatul aratos, imbracat la costum si mereu atent la aspectul exterior, a ajuns o epava, o umbra a ceea ce a fost odata. Si sotia lui s-a saturat de ratacirile lui, cerand divortul. Ajuns pe insula Guleop, unde primeste un pont ca ar fi fiica ei, se trezeste intr-o noapte tocmai cu un… satelit picat din cer in brate ! Curand, realizeaza ca satelitul nu e doar o bucata de fier vechi si ca acesta… vorbeste, oferindu-i informatii pretioase. In consecinta, decide sa se foloseasca de el pentru a-si gasi fiica. Doar ca pe urmele satelitului se afla si NIS, Serviciul secret sud-coreean, dar si NASA…

“Sori: Voice From the Heart” e un film ce aminteste flagrant de clasicul “E.T.”, cu exceptia faptului ca nu avem de-a face cu extraterestri, ci cu un satelit ce pare o copie fidela a simpaticului robotel R2-D2 din “Razboiul Stelelor”. E clar ca realizatorii coreeni au tras putin cu ochiul in ograda Hollywoodului, insa povestea e una originala, placuta de urmarit, ce contine de toate: drama, romantism, umor, actiune si, cum se putea altfel la un film coreean, multe lacrimi. Ar fi incorect sa vorbim de un film SF, cum unii s-au grabit – probabil din motive de marketing – sa-l promoveze, cel mai potrivit termen in locul SF ar fi fantezie, prezenta unui banal robot in prim plan nemaifiind, ca in filmele de pe vremuri, ceva ce tine neaparat de science fiction, in special daca ne referim la faptul ca Coreea zilelor noastre e una din tarile cu cea mai avansata tehnologie din lume in domeniu. In plus, realizatorii nu au scapat ocazia de a face o reclama pozitiva KARI, Institutul Coreean de Cercetare Aerospatiala, dupa modelul ridicarii in slavi a NASA de catre cineastii americani in filmele de gen. Avand ca tinta publicul de orice varsta, “Sori: Voice From the Heart” e o frumoasa aventura a cunoasterii de sine si a prieteniei, indiferent ca aceasta se leaga intre oameni sau intre oameni si entitati cu inteligenta artificiala. Hae Gwan, excelent interpretat de Lee Sung-min, e un tata disperat ce refuza sa accepte ca fiica ei ar fi murit intr-un incendiu petrecut cu un deceniu in urma. E drept ca autoritatile nu au gasit nici o dovada in sustinerea declararii decesului lui Yoo Joo, insa refugierea in speranta ca fata ei traieste undeva si poate intr-o zi o va gasi reuseste sa-l mentina pe linia de plutie pe acesta, desi numai viata nu e ceea ce el traieste. Calatoreste in lung si in lat, lipind peste tot afise cu fiica lui disparuta, si verifica fiecare informatie pe care o primeste. Ajuns pe o insula indepartata din Coreea, se trezeste cu un satelit cazut din cer, care, odata ce e pus in functiune de o cunostinta de-a lui, ii devine util prin informatiile pe care le furnizeaza. Si asa, sperantele regasirii dupa atata timp cu adevarat a fiicei sale renasc. Numai ca autoritatile nu pot trece neobservata caderea din cer a unui obiect neidentificat (ca daca ar fi identificat nu i s-ar spune asa, nu ?), si trimit NIS pe urmele satelitului pentru a-l recupera. Iar ca nebunia sa fie completa, pe fir intra si NASA, adevaratul proprietar al satelitului, interesat inaintea tuturor de recuperarea lui, acesta detinand informatii importante…

Un film de familie amuzant, antrenant si in multe parti emotionant, o evadare din monotonia temelor violente sau melodramatice din cinematografia coreeana a ultimilor ani.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: vineri 6 ianuarie 2017

Acest nou rol oferit de producatorii serialului ce va fi difuzat de cei de la televiziunea prin cablu tvN este pentru Nam Joo-hyuk un mare pas in cariera sa. “Bride of the Water God” (2017) are un scenariu bazat pe manhwa cu acelasi nume scrisa de Yun Min-kyung in 2006. Initial, in articolele aparute in presa legate de noutatile serialului nu se mentiona despre confirmarea actorului in rol, dar cei de la tvN au afirmat ca rolul a fost oferit si acceptat.

Povestea originala se desfasoara intr-o lume fantastica. Soah este o tanara dintr-un satuc devastat de o seceta indelungata. Pentru a-l imblanzi pe zeul apei, trebuie adusa o ofranda zeului sub forma unei frumoase tinere. Soah este aleasa sa devina mireasa lui Habaek, dar in loc sa moara in mainile monstrului, aceasta este inexplicabil salvata de el si dusa in regatul sau. Habaek este un zeu temperamental care nu a permis ploii sa cada in satul fetei fara ca satenii sa ofere o ofranda. In timpul zilei este un copil (Habaek), dar devine adult pe timpul noptii (Mui), iar puterile sale sunt aproape anihilate in prezenta caldurii sau a razelor soarelui din cauza unui blestem al primei sale iubiri. Habaek poate sa se foloseasca de ochiuri de apa pentru a vedea totul atata timp cat este reflectat in apa.

Pe masura ce Soah traieste intr-o noua lume plina de zei, este prinsa in tot felul de intrigi ce se tes in jurul lui Habaek si ii este din ce in ce mai greu sa isi dea seama in cine poate avea incredere. Inconjurata de intrigi si de manipulatori, tanara realizeaza ca este indragostita de Mui, fara sa-si dea seama ca aceasta este forma reala a lui Habaek.

Serialul se doreste a fi mai degraba un derivat si nu o noua versiune a manhwa, cu pastrarea personajelor originale, dar cu actiunea intr-o perioada moderna, in Seul.

De productia serialului se va ocupa o echipa experimentata care a lucrat la proiecte de succes, precum scenaristul Jung Yoon-jung al aclamatului “Misaeng” sau serialului “Arang and the Magistrate”, iar de regie se ocupa Kim Byung-soo care a regizat si “Bubblegum”, “Three Musketeers”, serialul fantastic “Nine” si “Queen Inhyun’s Man”.

Nam Joo-hyuk lucreaza deocamdata la serialul romantic “Weightlifting Fairy Kim Bok-ju” de la MBC in care este plin de amuzament si exuberanta. Dupa un debut in cariera de model in 2013, a urmat si cea in cariera de actor in 2014 cu un rol in “Surplus Princess” si apoi in “Cheese in the Trap” si “Moon Lovers: Scarlet Heart Ryeo” in care nu parea ca poate stapani un rol mai serios. Ramane de vazut daca la 22 de ani a reusit sa capete experienta necesara unui rol principal.

“Bride of the Water God “ se va difuza la tvN in 2017.

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil

Publicat: vineri 6 ianuarie 2017

„Bajrangi Bhaijaan” (Brother Bajranji) a fost unul din filmele de top de la Bollywood in anul 2015. Cu un buget de 9 milioane de dolari, filmul a castigat la box-office in prima zi de rulare in India 4 milioane dolari. In intreaga lume, filmul a obtinut 93 de milioane de dolari, devenind al doilea cel mai de succes film indian din toate timpurile, dupa PK, fiind detronat ulterior de „Baahubali: The Beginning”. Filmul regizat de Kabir Khan (Kabul Express, Ek Tha Tiger) a avut o multime de nominalizari, inclusiv la Filmfare Awards, unde a castigat premiul pentru „Cea mai buna poveste”, scenariul apartinand lui Vijayendra Prasad, autorul scenariilor unor filme de succes precum „Baahubali: The Beginning” sau „Magadheera”. In total, productia a castigat nu mai putin de 14 premii. Inspirat dintr-un film tamil din 1987, „Bajrangi Bhaijaan” ii are in rolurile principale pe Salman Khan, Om Puri si Kareena Kapoor. Totusi, principalul punct de interes al acestei povesti, este micuta actrita de 7 ani, Harshaali Malhotra, ce interpreteaza o fata muta din Pakistan pierduta in India. Actiunea este vie, colorata si impanata cu umor. Un film care te plimba extrem de mult, oferind ochiului cateva peisaje absolut superbe.

O fetita muta de 5 ani din Pakistan se pierde de mama ei in India. Ratacita, obosita si infometata, ajunge in casa lui Pavan. Din pacate, socrii lui Pavan (Salman Khan) , hindusi devotati, nu accepta ideea de a adaposti prea mult o fetita musulmana. Neavand de ales, Pavan hotaraste sa mearga, alaturi de fetita, in Pakistan, pentru a-i gasi familia. Promisiunea facuta fetei il va duce pe Pavan in cele mai periculoase situatii. Acesta va face chiar si imposibilul pentru a-si respecta promisiunea…

Prezentare realizata de cinefilHD – asiacinefil

Publicat: marți 3 ianuarie 2017

Regizoarea lui “… ing” (2003), Lee Eon-hee, revine la 9 ani distanta de la precedentul sau film, cu o poveste excelenta in care pentru prima oara in cariera ei trece granita romantismului spre taramul miscator al thriller-ului si misterului. Cel mai nou film al ei, recentul “Missing”, ce a avut premiera in Coreea in urma cu doar o luna si o saptamana, a fost un succes neasteptat de box-office, raportat la bugetul destul de scazut al filmului, obtinand venituri de 7,4 milioane dolari. In rolurile principale au fost distribuite doua actrite cunoscute ale Coreei, ambele trecute de 35 de ani, e vorba de indragita Kong Hyo-jin si de Uhm Ji-won. Kong Hyo-jin, cunoscuta iubitorilor de seriale coreene din k-drame precum Master’s Sun, Beautiful Days sau The Producers, duce dincolo de limita controlului rolul din premiatul “Crush and Blush”, interpretand rolul dual al unei bone misterioase. Uhm Ji-won, o actrita cu mare potential dar care nu a avut inca sansa unui film de mare succes care sa o propulseze la rangul de mare vedeta (poate va fi “Master” acest film, cu toate ca cele 3 staruri masculine de pe firmamentul lui par a spune altceva, e vorba de Lee Byung-hun, Gang Dong-won si Kim Woo-bin), a aparut in cateva productii cunoscute asiacinefililor, precum “Phone”, “The Silenced”, “Man on the Edge”, “Over the Rainbow” sau “Traces of Love”, interpretand excelent o mama disperata in cautarea propriei fiice.

Lee Ji-sun (Uhm Ji-won) e mama unei fetite de 13 luni, Da-eun. Divortata de sotul medic, aceasta isi creste singura fiica, lucrand pentru o companie din advertising. Slujba ii ocupa o mare parte din activitatea de peste zi, astfel ca nu de putine ori grija fiicei sale devine o adevarata povara, motiv pentru care apeleaza la bone. Aflata in plin proces pentru obtinerea cutsodiei lui Da-eun, pe care e pe cale sa-l piarda in fata sotului dezinteresat in a-si creste fiica si deja implicat intr-o noua relatie amoroasa, asaltata cu proiecte tentante si epuizante la serviciu, Ji-sun isi neglijeaza complet fiica. In momentul in care isi concediaza bona chineza si realizeaza ca nu face fata situatiei, apeleaza la o vecina, a carei bona i-o recomanda pe nepoata ei, Han Mae (Kong Hyo-jin). Initial, Ji-sun e contrariata de faptul ca tacuta bona recomandata abia stie sa vorbeasca coreeana, fiind si ea proaspat venita la munca din China. Dar faptul ca reuseste sa o linisteasca pe micuta Da-eun o convinge pe disparata mama sa o accepte intr-o saptamana de proba, iar mai apoi definitiv. Lucrurile par a se indrepta, dar in curand lipsurile bonei si problemele acesteia de a comunica in coreeana incep sa devina piedici in calea unei relatii facile intre cele doua femei. Pana intr-o zi, cand reintoarsa de la serviciu, Ji-sun constata ca atat fiica cat si bona lipsesc…

“Missing” (2016) poate fi incadrat ca unui mixt de genuri: thriller/mister/drama, iar faptul ca este regizat de o femeie nu pare a incomoda abordarea indrazneata ce pare a fi specialitatea barbatilor. E adevarat ca filmul are ca protagoniste doua femei si o chestiune specifica acestora, gravitand in jurul ideii de dragoste materna, insa amestecul acestei problematici cu realismul unor situatii aparent fictive creeaza o atmosfera plina de tensiune, ce captiveaza pana si spectatorii mai rezervati. Regizoarea scenarista contureaza foarte bine portretul celor doua femei pe care soarta le aduce fata in fata, insistand pe latura psihologica a acestuia. Ji-sun e o mama recent divortata, ce trebuie sa-si creasca singura fiica de doar 13 luni. E doborata de responsabilitati la serviciu, lucrand in advertising, telefonul sunand din greu de dimineata pana seara si reusind sa transmita spectatorului exact starea de lehamite prin care trece personajul la auzul soneriei acestuia. Acasa harababura e totala, iar viata ei pare o cursa contra cronometru catre… niciunde. Sosirea in casa ei a bonei Han-mae e privita ca o gura de oxigen, ce-i permite sa mai respire si ii da o usoara senzatie de eliberare. Iminenta pierdere a custodiei fiicei in fata unui sot dezinteresat de cresterea ei o determina sa incerce sa lupte prin orice mijloace pentru a o pastra, neexcluzand chiar fuga cu fiica ei si sa nu aplice sentinta judecatoreasca. Ea e prototipul femeii-mama care stie cel mai bine ce inseamna dragostea fata de propriul copil, avand un puternic instinct matern pe care autoritatile incearca sa-l calce in picioare, cum nu de putine ori seintampla si in viata reala. Han-mae trebuia sa fie elementul care sa aduca echilibru in viata ei, sa o readuca pe linia de plutire, sa-i ofere acel respiro necesar pentru a duce la bun sfarsit lupta pentru custodie. Desi Han-mae nu stie decat cateva cuvinte in coreeana, cu toate ca dupa spusele matusii sale intelege totul, dragostea cu care e primita de micuta Da-eun, mereu linistita in preajma bonei chineze, o convinge pe Ji-sun sa o accepte ca parte a familiei, fiind incantata de bunatatea femeii. Pana intr-o zi, cand venind obosita de la serviciu, Ji-sun nu o mai gaseste nici pe bona, nici pe propria fiica acasa. Lucrurile se complica si mai mult pentru ca pierderea custodiei presupune predarea fetitei catre tata, insa aceasta fin disparuta, insasi libertatea lui Ji-sun e pusa in discutie. Si astfel incepe lunga odisee a unei mame disperate ce porneste in cautarea fiicei, facand nu de putine ori ceea ce politia si autoritatile coreene se dovedesc incapabile sa faca… Iar surprizele nu inceteaza sa apara din senin. Un film excelent, cu multe invataminte si suspans, cu rasturnari de situatie si tensiune la maxim, asa cum cineastii coreeni se pricep de minune sa ne ofere. Daca Kong Hyo-jn in mod surprinzator interpreteaza un rol in care rosteste foarte putine replici, si si acestea in mare parte in… chineza, Uhm Ji-won impresioneaza prin interpretarea ei, si nu ar fi exclus sa o vedem in acest an recompensata pentru prestatia ei.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: duminică 1 ianuarie 2017

“Hamari Adhuri Kahani” (2015), care s-ar putea traduce ca “Povestea noastra incompleta”, e o drama romantica regizata de tanarul regizor indina Mohit Suri, care la cei 35 de ani ai sai e cunoscut pentru cateva sequel-uri ale unor productii comerciale precum Raaz 2, Murder 2 (remake dupa coreeanul “The Chaser”) sau Aashiqui 2, dar si pentru doua productii cu un oarecare succes la box-office, “Awarapan” (2007) si “Crook” (2010). Mai mult, in 2014 acesta regiza “Ek Villain”, un remake indian dupa filmul coreean “I Saw the Devil”. De aceasta data, “Hamari Adhuri Kahani” nu e vreun remake dupa vreun film celebru, ci are un scenariu de sine statator inspirat din povestea de iubire a parintilor lui Mahesh Bhatt, scenaristul si producatorul filmului. Cu un buget de 5,2 milioane dolari, filmul a obtinut incasari de 6,1 milioane dolari la box-office, recenziile criticilor fiind in general pozitive. Alte 3,3 milioane dolari s-au obtinut din vanzarea la televiziuni, pe bluray si din drepturile de autor ale coloanei sonore, transformand filmul intr-un succes mediu de casa, in India. Filmarile s-au facut in mai multe locatii exotice, precum Africa de Sud si Emiratele Arabe Unite, dar si in Mumbai, acestea durand 3 luni. In rolurile principale revedem doi actori cu cota la Bollywood, ce au mai colaborat la “The Dirty Picture” (2011), e vorba de Vidya Balan si Emraan Hashmi, actori de o varsta identica ce si-au inceput amandoi cariera in 2003. Hashmi nu e la prima colaborare cu regizorul Mohit Suri, acestia lucrand anterior si la Raaz 2. Un lucru interesant, unchiul lui Hashmi e nimeni altul decat Mahesh Bhatt, scenaristul si producatorul filmului, nepotul sau practic aparand in povestea scrisa de unchiul sau si inspirata din viata parintilor unchiului.

Aarav Ruparel (interpretat de Emraan Hashmi) e un magnat din lumea hoteliera aflat mereu pe drumuri, in conditiile in care are de gestionat un conglomerat cu mai mult de 100 de hoteluri de lux in intreaga lume. Ardent iubitor de cale, florile elegantei, Aarav nu are un domiciliu stabil, deplasandu-se dintr-un apartament VIP in altul in functie de locurile unde il poarta afacerile. In schimb, are un fler aparte cand vine vorba de angajati cu calitati in industria in care lucreaza. Fina lui observatie ii atrage atentia asupra unei femei, Vasudha (interpretata de Vidya Balan), ce pare a ascunde in spatele infatisarii sale ingrijite si calculate un vulcan de emotii. Mama a unui copil de 5 ani, Vasudha se lupta sa pastreze echilibrul intre trecutul ei chinuit si un viitor ce promite raze de speranta chiar si in cele mai intunecate momente. Cand se asteapta mai putin, trecutul ei tulburator se intoarce sa-i dea tarcoale din nou… Sotul legal al acesteia, Hari (interpretat de Rajkummar Rao), nu doreste sa-i acorde libertatea, considerand ca femeile trebuie sa accepte normele sociale existente, ce tin barbatul pe un piedestal cand vine vorba de ecuatia puterii domestice. Poti insa tine in colivie pasarea dorintei ?

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in pemiera in Romania de echipa CREATIVE MEDIA. Operator subtitrare cinemaHD.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: sâmbătă 31 decembrie 2016

Starleta serialelor de televiziune coreene, Ha Ji-won, ale carei prestatii in filme de lungmetraj nu i-au adus decat 2 premii in intreaga cariera de pana acum, ambele pentru rolul din “Closer to Heaven”, revine intr-un film si nu-si dezamageste fanii al treilea an consecutiv, dupa precedentele aparitii in “The Huntresses” si “Chronicle of a Blood Merchant”. Abordand o gama larga de personaje si de genuri (e drept, mai putin dramatice, ce nu intra in tiparul ei), actrita de aceasta data e protagonista unei comedii criminale (la propriu si la figurat), interpretand o scriitoare de romane politiste parasita de success si inspiratie, aflata in cautarea subiectului perfect. Chun Jung-myung (din “The Duo”) joaca rolul unui politist local, prieten din copilarie al scriitoarei, in timp ce Chen Bolin, taiwanezul ce isi incearca de ceva vreme norocul in industria coreeana de film si de televiziune, revine la exact un an distanta de rolul din “Bad Guys Always Die” in rolul unui Fat Frumos cuceritor cu iz a la James Bond. Regizat de debutantul Song Min-gyu si scris de acesta in colaborare cu Kim Ba-da (scenaristul lui The Huntreses si A Man Who Was Superman), “Life Risking Romance” a avut premiera in cinematografele coreene cu doar 2 saptamani in urma, pe 14 decembrie, insa in 2 saptamani nu a reusit sa stranga decat 250.000 de dolari, drepturile difuzarii sale fiind vandute in mediul online. Acest lucru insa nu inseamna ca productia nu este una de calitate, dinamica si relaxanta, ci doar ca Ha Ji-won nu este un nume care sa vanda bilete in salile de cinema, ci care mai degraba stie sa tina cu sufletul la gura publicul captiv al serialelor de televiziune. Ceilalti protagonisti sunt prea putin cunoscuti amatorilor de filme, desi Chen Bolin e un star in plina ascensiune (insa in cazul lui putem invoca reticenta publicului coreean fata de o vedeta “importata”)

Jane (Ha Ji-won) e o scriitoare de romane politiste ce a ajuns intr-un moment criic al carierei. Dupa bestseller-ul “Psihologia Crimei” nu a mai putut scrie nimic de ani de zile, lipsindu-i complet inspiratia. Presata de editorul ei sa-si respecte contractul, Jane se vede in situatia de a gasi un subiect care s-o readuca pe linia de plutire. Prietenul ei din copilarie, Lok-Han (Chun Jung-myung), e politist local si mai mereu incearca sa o scoata basma curata din situatiile penibile in care intra Jane, ce are mania de a face reclamatii si sesizari la politie legate de presupuse faradelegi grave. Pana intr-o zi, cand Lok-Han ii spune lui Jane sa foloseasca cazul crimelor in serie din Itaewon, in plina desfasurare, ca sursa de inspiratie pentru romanul mult asteptat. Editorul ei merge si mai departe, sugerand ca vanarea si prinderea criminalului in serie chiar de catre aceasta i-ar asigura nu doar sansa scrierii unui roman oarecare, ci chiar a unui bestseller. Imbatata de promisiunea succesului, Jane accepta provocarea. Mutarea, cu un etaj mai sus, a unui atragator vecin, Jason Chen (Chen Bolin), un agent FBI din Miami aflat in vacanta in Coreea, ii da toate planurile peste cap, indragostindu-se lulea de acesta… Prinsa la mijloc intr-o dilema sentimentala, Jane trebuie sa fie puternica si curajoasa pentru a razbi in obiectivele sale… Oare intuitia va fi, de aceasta data, de partea ei, sau o va trada din nou ?

Extrem de amuzant si relaxant, “Life Risking Romance” reprezinta alegerea ideala pentru cei ce vor sa se distreze garantat. In ciuda cliseelor ce uneori imping filmul spre parodie, regizorul reuseste sa pastreze suspasul si indoielile pana la final, astfel ca daca unele cadre le-ai mai vazut in alte filme, acestea nu ti se vor parea obositoare ci, din contra, reconfortante. Ha Ji-won e distribuita intr-un rol exact asa cum ii place ei, dinamic, amuzant si provocator, in timp ce ceilalti doi actori isi impart rolul principal masculin, Bolin si Chung-myung reprezentand cele doua provocari sentimentale ale lui Ha Ji-won. Un film perfect pentru toti cei ce vor sa inceapa noul an cu zambetul pe buze…

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: vineri 30 decembrie 2016

„Fitoor” (2016), numele celei mai noi productii a lui Abhishek Kapoor, s-ar putea traduce in romana ca „Obsesie” sau „Pasiune”, doi termeni ce definesc perfect povestea ce a stat la baza acestei ecranizari, e vorba de cunoscutul roman „Marile Sperante” a lui Charles Dickens. Abhishek Kapoor e cunoscut mai degraba pentru scenariile scrise ale propriilor sale filme, decat pentru calitati exceptionale regizorale, fiind premiat pentru scenariile lui „Rock On !” (2009) si „Kai Po Che” (2014) cu cele mai importante premii pentru scenariu acordate in India, „Filmfare Award”. Odata cu acest film, Kapoor si-a lansat propria casa de productii, finantand filmul impeuna cu Siddharth Roy Kapur. Cu un buget de 10,3 milioane dolari, „Fitoor” a avut incasari la box-office de aproape 3 milioane dolari, insa in ciuda esecului sub aspect financiar, filmul a fost apreciat de iubitorii de filme romantice, fiind considerat o ecranizare reusita dupa celebrul roman occidental. Aditya Roy Kapur si Katrina Kaif sunt protagonistii unei frumoase povesti de dragoste ce a fost filmata in Kashmir, India si Polonia pe parcursul a aproape un an de zile.Intr-un rol secundar o revedem pe Lara Dutta, in timp ce Ajay Devgan are o scurta aparitie pe parcursul povestii. Un film superb filmat, cu o poveste clasica, o adaptare interesanta la realitatile societatii indiene a zilelor noastre ce aminteste de ecranizarea Hollywoodiana a lui Alfonso Cuaron, „Great Expectations” din 1998.

Noor (Mohammad Abrar), un bãiat din Kashmir în vârstã de 13 ani, provenind dintr-o familie sãracã, se întâlneste si devine profund îndrãgostit de Firdaus
(Tunisha Sharma), fiica unei familii bogate, care îl angajeazã. Mama lui Firdaus, dezamagita fiind in propria-i iubire, ii dezaprobã lui Noor sentimentele fata de fiica sa, datoritã statutului sãu social inferior. In ciuda acestui fapt, Noor si Firdaus devin tot mai apropiati, pânã când Firdaus este trimisa de mama sa
în strãinãtate pentru studii, Noor rupand definitiv legatura cu ea. Ani mai târziu, povestea incepe sa prinda un alt contur, odata ce il regasim pe Noor drept unul din cei mai promitatori tineri artisti ai Indiei…

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de echipa CREATIVE MEDIA. Operator subtitrare cinemaHD.

Prezentare realizata de cinefilHD – asiacinefil

Publicat: miercuri 28 decembrie 2016

Marile companii de televiziune planuiesc deja noi seriale, pentru ca majoritatea serialelor care se difuzeaza la sfarsit de saptamana mai au mai putin de jumatate din episoadele ce au ramas a fi difuzate. Producatorii serialului „Father Is Strange”, care va fi difuzat de KBS, au oferit roluri lui Kim Young-chul (All’s Well With a Happy Home) si Kim Hae-sook (Yes, That’s How It Is).

„Father Is Strange” descrie povestea unei familii care traieste intr-o suburbie a Seulului, familie condusa de un tata muncitor si de sotia lui. Dar acest tata ascunde un secret de 35 de ani, tinand ascunsa adevarata sa identitate. Sotia sa este o femeie responsabila si mama dedicata celor 3 fiice si singurului fiu. Intr-o buna zi apare un tanar care declara ca este fiul capului familiei. In ciuda faptului ca tatal stie ca acesta nu este fiul sau biologic, il ia sub aripa sa si insista ca este al lui.

Lee Joon (Woman With a Suitcase) a confirmat ca va juca rolul principal din serial, acesta fiind primul serial „family” in care joaca. Rolul a fost initial oferit altui actor din „Woman With a Suitcase”, Joo Jin-mo, dar acesta a refuzat din cauza programului incarcat. In prima forma a scenariului, Joo Jin-mo trebuia sa fie o celebritate rece, dura si plina de trufie care a crescut in Statele Unite si a devenit un actor de succes, in Coreea. Ramane de vazut daca personajul lui Lee Joon va suferi vreo schimbare sau daca va fi ceva cu totul nou.

Jung So-min (The Sound of Your Heart, D-Day) a fost in discutii pentru a juca in rolul principal feminin. In cele din urma aceasta a acceptat, fapt ce face din distribuirea ei o reunire pe platourile de filmare cu de Kang Suk-woo (Glorious Day) care a jucat rolul socrului in Can We Get Married?. Kang Suk-woo a confirmat deja ca accepta rolul sefului de departament al unui mare magazin care ii cere sotiei un mariaj mai ciudat numit “marriage graduation”, adica sotii raman casatoriti din punct de vedere legal si social, dar sunt liberi sa traiasca nestingheriti de jumatatea „legala”.

Scenarista Lee Jung-sun va scrie scenariul pentru „Father Is Strange”, aceasta fiind prima scenarista de la „Ojakkyo Brothers”. Lee Jae-sang se va ocupa de productie, fiind cel care s-a ocupat in trecut de Sons of Sol Pharmacy, Bel Ami si Trot Lovers.

„Father Is Strange” va fi difuzat din februarie 2017, dupa incheierea serialului The Gentlemen of Wolgyesu Tailor Shop.

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil

Publicat: duminică 25 decembrie 2016

In Japonia zilelor noastre, bunica Sayo primeste un plic de la un anume domn Hagio pe care nu il cunoaste. Deschizandu-l impreuna cu nepoata ei, descopera in interior un manuscris cu o poveste ce o poarta inapoi in trecut, in anii copilariei ei. Astfel, o regasim pe Sayo in 1936, avand doar 8 ani, fiind fiica unei familii instarite, tatal ei detinand o companie si o pozitie sociala respectata. Insa in satul in care locuiesc, prietenii fetei nu sunt colegii ei clasa, ci un anume Sota, un baiat orfan de varsta ei ce locuieste impreuna cu bunicul sau intr-o casa darapanata. Atrasa de desenele acestuia pe care le face cat e ziua de lunga, acesta nemergand la scoala, intre ei doi se naste o prietenie sincera, cimentata de un incident nefericit. Amandoi gasesc un caine a carei mama tocmai murise, si decid sa-l adopte, numindu-l Chibi. Sota si Chibi sunt, de atunci, nedespartiti, ajutandu-l pe bunicul sau sa-si castige traiul. Totusi, anturajul lui Sayo il deranjeaza pe tatal acesteia, ce visa ca fiica lui sa devina pianista si sa se casatoreasca intr-o familie bogata. Drept urmare, intervine in prietenia celor doi in mod brutal…

“Snow Prince”, cunoscut si ca “Forbidden Love Melody”, e o adaptare japoneza dupa un roman celebru scris de romanciera engleza Marie Louise Rame (cunoscuta mai bine sub pseudonimul Ouida), “A Dog of Flanders”. Regizorul Joji Matsuoka s-a inspirat si dintr-o productie britanica romantica a anului 1971, “Melody”, scenariul fiind scris de nimeni altul decat Jundo Koyama, scenaristul unuia din cele mai premiate filme japoneze contemporane, “Departures”. Filmul marcheaza debutul celor doi actori-copii protagonisti ai povestii, Shintaro Morimoto si Marino Kuwashima, acompaniati de nume mari in rolurile secundare, precum Teruyuki Kagawa, Rei Dan si Tadanobu Asano. In ciuda faptului ca nu a fost un succes de box-office, filmul a fermecat audienta, desi are o oarecare doza de tristete si melancolie in el. Interpretarea celor doi actori copii e excelenta, insa cel care a fost nominalizat la Blue Ribbon Awards pentru Cel mai bun rol secundar a fost Teruyuki Kagawa, ce interpreteaza rolul tatalui fetei, un personaj dur si rece a carui imixtiune in viata fiicei sale ii ingradeste libertatea acesteia, modelandu-i destinul in directia dorita de el. Nu mai putin de 10.000 de copii au participat la auditiile pentru rolul celor doi copii, alegerea finala datorandu-se, dupa spusele regizorului, faptului ca Shintaro si Marino “aveau o licarire diferita in ochi” fata de ceilalti copii. Shintaro, nimeni altul decat fratele mai mic al lui Ryutaro Morimoto, membru al formatiei “Hey ! Say ! JUMP”, a fost chiar laudat de regizor pentru interpretare, acesta spunand ca ale lui calitati interpretative sunt ceva rar in zilele noastre. In locul ciobanescului de Flandra din romanul amintit, regizorul a distribuit un caine din rasa Akita, reprezentativa pentru Japonia, iar filmarile au fost efectuate in prefectura Yamagata in niste conditii destul de dure, dat fiind faptul ca s-a lucrat cu actori copii, la temperaturi scazute. Tema muzicala a filmului a fost interpretata de o formatie de copii, Snow Prince Gasshodan, din care a facut parte si Shintaro Morimoto (desfiintata in 2010), fiind completata de fragmente la pian din Claude Debussy (“Claire de Lune”). Premiera speciala a productiei a avut loc, simbolic, in… Flandra, si desi in Japonia nu a avut incasari mai mari de 900.000 $, productia a fost cumparata spre distribuire in nu mai putin de 25 de tari, un lucru neobisnuit pentru un film japonez (distribuit in maxim 10-15 tari).

Bine primit de critici, “Snow Prince” ne ofera peisaje minunate, o poveste superba despre prietenie si devotement filial, si aproape 2 ore de neuitat in compania unor personaje adorabile. Un film perfect pentru seara de Craciun, a carui magie amane sa o descoperiti singuri…

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de Elenas (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: sâmbătă 24 decembrie 2016

Inca din copilarie, Hikaru (Masaki Aiba) era pasionat de manga, realizand stangaci desene si un buletin informativ al carei unic adresant era Anna (Nana Eikura), o fata mai inalta ca el care tot timpul ii lua apararea in disputele cu ceilalti copii. Cei doi ajung cei mai buni prieteni, Hikaru cerandu-i mereu sfatul, chiar si la alegerea tortului de Craciun. Anna era o fetita puternica, ce a avut de suferit in copilarie in urma disparitiei neasteptate a tatalui ei, insa in ciuda acestor suferinte, a ingropat totul in sufletul ei si a gasit puterea de a merge mai departe si de a fi, la randu-i, sursa de fericire pentru ceilalti. Peste ani, ii regasim pe cei doi tot impreuna, locuind in Tokyo in case invecinate. Ea lucreaza ca designer de interioare, fiind foarte talentata, dar la fel de noncomformista si dintr-o bucata, in timp ce el e un timid autor de manga fara succes, inca dependent de Anna. Aceasta si-ar fi dorit mai mult de la Hikaru, dat fiind ca il cunoaste de atatia ani, insa timiditatea si imaturitatea lui se pare ca va mai impinge rabdarea Annei la multi ani de grea incercare in continuare. Si totusi, intr-o zi se intampla ceva: intocmai ca in manga la care lucreaza, in fata lui apare cea pe care Hikaru o considera Zeita Destinului, singura ce poate salva omenirea si implicit pe el insusi de la pieire, in persoana lui So Young (Han Hyo-joo)… Asa ca va incerca sa-i intre in gratii… spre dezamagirea Annei.

Filmul lui Isshin Inudo, “Miracle: Devil Claus’ Love and Magic”, s-a lansat in Japonia cu o luna inaintea Craciunului lui 2014, fara a reusi vreo performanta la box-office poate si datorita datei prea timpurii a premierei. Cu siguranta o lansare de sarbatori ar fi insemnat altceva, mai ales ca filmul este unul specific Craciunului, romantic si cu usoare accente comice specific japoneze. Inudo e un obisnuit al dramelor de familie, filme precum “Jossie, the Tiger and the Fish”, “All About My Dog”, “Bizan” sau “Yelow Rears”, sau drama istorica “The Floating Castle”, confirmand talentul acestuia in abordarea dramatica a unor subiecte precum viata de familie, relatia cu semenii si fiintele necuvantatoare ce ne inconjoara, dar si abordarea unor momente de cumpana din istoria Japoniei. De aceasta data, o poveste de Craciun nu putea fi altfel decat romantica si, in mod surprinzator pentru Inudo, elementul dramatic e abandonat aproape in totalitate pentru a lasa loc bunei dispozitii. Cu un scenariu inspirat din romanul omonim al lui Ko Nakamura, avand evidente influente hollywoodiene (coloana sonora cu cantece de Craciun occidentale, exceptand superba melodie de Craciun “Christmas Eve” a lui Yamashita Tatsuro, cativa actori americani de mana a 5-a, atmosfera hollywoodiana specifica filmelor de Craciun), “Miracle: Devil Claus’ Love and Magic” spune o frumoasa poveste de iubire si prietenie axata pe clasica dilema a cinematografiei est-asiatice: iubirea din copilarie e si cea destinata ? Desi fata de industria coreeana de film si de televiziune, abordarea acestui subiect e putin diferita, filmul este previzibil, usor de digerat de toate categoriile de varsta, neadresandu-se doar publicului feminin. Pentru un film de sezon, are tot ce ii trebuie, de la mici emotii de factura sentimentala la clisee romantice de inspiratie occidentala, filmul in ansamblul sau fiind o imagine clara a cat de mult Japonia generatiilor din zilele noastre priveste spre America ca spre un reper. Surpriza placuta din distributie o constituie actrita coreeana Han Hyo-joo, ce vorbeste atat coreeana, cat si japoneza si engleza. Indirect, rivala ei din film e Nana Eikura, pe care am mai vazut-o in “Her Granddaughter”, “The Floating Castle” sau “Nobody’s Perfect”, a carei frumusete intr-adevar poate oricand rivaliza cu a oricarei actrite coreene. Masaki Aiba, din rolul principal masculin, e un membru al formatiei jpop Arashi, fara prea multa experienta ca actor, care insa interpreteaza perfect rolul unui mangaka (autor de benzi desenate) timid si lipsit de experienta in plan sentimental, ezitarile si nesfarsitele scuze pe care tot timpul si le cere celor din jur creionand felul sincer de a fi al personajului Hikaru. In rolul secundar masculin, “rivalul” indirect al lui Hikaru, prietenul acestuia din scoala, Kitayama, e interpretat de Toma Ikuta, un star in ascensiune in lumea filmului japonez, despre care vom mai auzi multe in viitor.

Un film perfect pentru sarbatoarea Craciunului, ce portretizeaza cum nu se putea mai bine spiritul Craciunului si asteptarile de la aceasta magica sarbatoare… universala.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Page 17 of 236

sus

Author: admin

Operation Chromite (2016) – o producţie de rãzboi explozivã ce reconstituie o bãtãlie istoricã

Sentinţã finalã în cazul scandalului lui Park Yoochun din 2016

RAIN şi Kim Tae Hee se cãsãtoresc!

Operation Mekong (2016) – cea mai spectaculoasã producţie a lui Dante Lam, urmaşul lui John Woo

Proof of Innocence (2016) – Kim Myung-min în cãutarea dovezii de nevinovãţie…

Viaţa alãturi de un strãin, în “Tomorrow With You”

Ji Chang-wook este foarte serios în “ Fabricated City”

Prinţesa obraznicã şi şcolarul atotştiutor în „My Sassy Girl”

Will You Be There ? (2016) – Kim Yun-seok între prezent, trecut şi viitor…

This Youth Is Crazy (2013) – o privire revigorantã asupra relaţiilor romantice în filmul de la Bollywood

Sori: Voice From the Heart (2016) – o fantezie de inspiraţie hollywoodianã spusã în stil coreean

Primul rol important pentru tânãrul actor Nam Joo-hyuk

Bajrangi Bhaijaan (Brother Bajrangi) (2015) – Salman Khan şi puterea credinţei…

Missing (2016) – Kong Hyo-jin şi Uhm Ji-won, între instinct matern şi disperare

Our Incomplete Story (2015) – Vidya Balan şi Emraan Hashmi din nou împreunã într-o drama romanticã

Life Risking Romance (2016) – Ha Ji-won, un Sherlock Holmes sentimental

Fitoor (2016) – o ecranizare ineditã dupã „Marile Speranţe”

Lee Joon la primul rol într-un serial de familie, „Father is Strange”

Snow Prince (2009) – o superbã adaptare dupã “A Dog of Flanders”, un roman foarte popular în Japonia

Miracle: Devil Claus’ Love and Magic (2014) – Nana Eikura şi Han Hyo-joo în cãutarea magiei Crãciunului