Ceea ce generalul Kim Yu Shin considera un atu – folosirea printului captiv Ui Ja ca ostatic pentru a impiedica atacarea cetatii de catre trupele din Baekje – se transforma intr-un avantaj lipsit de orice importanta in momentul in care Regina Sa Taek Bi ordona atacarea cetatii. Lupul Salbatic primeste de la Yu Shin favorul de a-l ucide pe Ui Ja, insa lucrurile se intorc complet impotriva generalului din Silla. O neasteptata revolta a sclavilor, instigati de Lupul Salbatic si de strategul Sung-Choong permite patrunderea trupelor inamice in cetate si fuga generalului, nu inainte de a-i promite lui Gye Baek o “reintalnire”. Sperantele Reginei se irosesc in momentul in care intreband daca Ui Ja mai traieste, dintr-un morman de cadavre se aude glasul acestuia.
Victoria si cucerirea cetatii nu poate trece nerasplatita. La Curte se fac pregatirile pentru acordarea titlului de Choe Um, ce aducea prestigiu detinatorului. Eun Go o sfatuieste pe Regina sa faca in asa fel incat nobilii sa minimalizeze rolul Printului Ui Ja in obtinerea victoriei si sa-l propulseze la acest rang pe Gyo Gi. Dar totul nu este decat o abila strategie menita a dejuca un inteligent plan al Reginei. Aceasta dorea de fapt sa creeze o diversiune pentru ca acest titlul sa revina in cele din urma lui Ui Ja. Si tot acum intra in scena un nou personaj, preoteasa Choen Dan Hyang, alungata pe vremuri de la Templu de actuala Regina, ce o doreste inapoi. Misterul ce planeaza asupra preotesei e legat de o profetie de-a acesteia, care se crede ca va schimba soarta regatului. In ce fel ? Ramane sa descoperim in episoadele urmatoare.
Cha Yeon-ji ajunge in cele din urma fata in fata cu temutul interlop Jang Se-wook. Citand din Biblie asemeni unui credincios fervent, acesta o ucide sub ochii fiicei pe In-suk, mama acesteia, si nu ezita sa traga mai multe focuri de arma in Yeon-ji, a carui ultima privire ce i se intipareste in amintire e a mamei sale zacand fara suflare. Dupa plecarea lui Se-wook, la fata locului soseste echipa SS1 in frunte cu Min Ji-young, cea care in trecut facuse parte din Fortele de Elita ale Marinei si-l tradase pe protectorul lui In-suk, Seong-ho. Aceasta ii ofera fetitei muribunde doua alternative: moartea… sau sa continue sa traiasca dar sa execute comenzile pe care le primeste. De decizia fettei aflam peste 2 ani, cand o regasim in viata, urmand cursurile unei scoli obisnuite. Cand, insa, suna telefonul,aceasta trebuie sa se duca in locatiile stabilite si, ochind prin luneta, sa execute comanda de a ucide de la distanta. Devenise o mica asasina – nici macar platita -, care in semn de recunostinta si pentru a-si atinge telul – razbunarea mortii mamei sale – a acceptat sa-si assume o noua identitate. Acum se numeste Kim So-yeon, si face antrenamente sub atenta supraveghere a tutorelui ei, Ji-young. Organizatia pare a lucra pentru Hwon Do-hwan, detinatorul unei companii ce se ocupa cu cercetari farmaceutice si care pretinde ca a descoperit elixirul vietii. Ce nu stie So-yeon e ca Do-hwan se afla in spatele unei conspiratii de proportii si, indirect, in spatele uciderii mamei sale. Mai mult decat atat, So-yeon se pare ca joaca un rol important in planurile viitoare ale acestuia. Dar cum se va descurca Micuta K ramane sa descoperiti urmarind al doilea episod al acestui antrenant serial.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Last Present (2001) – Lee Young-ae într-un rol emoţionant înaintea transformãrii în Jang-Geum
Sfarsitul secolului trecut si inceputul noului mileniu au adus in cinematografia coreeana o multime de filme impresionante atat ca subiect cat si ca interpretare. Filmul coreean intra intr-o noue etapa, cea a exploziei de scenario si talente si a transformarii cinematografiei intr-o industrie profitabila dupa modelul Hollywoodului. Actorii care azi sunt considerati vedete de prim rang acum un deceniu faceau roluri memorabile, in cautarea afirmarii. “The Last Present” poate fi numit, fara menajamente, una din melodramele coreene cele mai tulburatoare pe care acest gen l-a putut transpune vreodata pe ecran. Povestea oricand poate fi considerata ca inspirata din fapte reale, si desi totul este o fictiune, interpretarea extraordinara a protagonistilor a reusit sa transforme fictiunea in realitate… pe ecran ! Cu acest film, practic, regizorul Oh Ki-hwan debuteaza in scaunul regizoral, dupa doua filme la sfarsitul secolului trecut la care a contribuit ca asistent de regie. La 4 ani dupa acest film memorabil, Ki-hwan a schimbat registrul, trecand de la melodrama la comedie si dand lovitura cu “Art of Seduction”. 2 ani mai tarziu a abordat genul horror in “Someone Behind You”, iar peste alti 2 ani, in 2009, a realizat un segment din omnibus-ul “Five Senses od Eros”, abordand drama din cadrul vietii personale a unor cupluri. Asadar, avem in fata un regizor care inca de la filmul de debut, “The Last Present”, a dat dovada unui mare talent si a unei capacitati de adaptare la diverse scenarii destul de rare in domeniu. Distributia filmului va prilejui reintalnirea cu o mare actrita, aflata in floarea carierei sale. Lee Young Ae avea, in 2001, 30 de ani, era mai frumoasa decat oricand si avea la activ 16 seriale din distributia carora a facut parte in ultimul deceniu al secolului XX. Ultimul rol intr-un serial avea sa-i aduca si cel mai mare succes, in 2003, cand a interpretat personajul Seo Jang-Geum din minunatul “Jewel in the Palace”. Mai tarziu, rolul din ultimul sau film, “Sympathy for Lady Vengeance”, i-a adus si binemeritatele premii pentru interpretare intr-un film pentru marele ecran. In “The Last Present”, partenerul ei este un alt actor foarte apreciat in Coreea, Lee Jung-jae, ce a avut roluri impecabile in filme precum “Il Mare”, “Over the Rainbow” sau recent in “The Housemaid”, si care in “The Last Present” oscileaza intre comedie si melodrama prin natura rolului sau, un comediant in interpretarea… comediei triste a vietii.
Yong-gi Jung este un comediant ce isi castiga existenta alaturi de partenerul sau participand la diverse show-uri de varietati televizate. Marea lor problema este ca pretutindeni sunt respinsi la auditii, iar a razbi in show-biz nu e la indemana oricui. Intr-una din zile, un producator (cu asociatul sau) ii propune sa-l impresarieze pe el si pe partenerul sau, insa ii cere in schimb o suma importanta de bani. Refuzul lui Yong-gi Jung ii atrage criticile sotiei lui, Jung-yeon, care ii reproseaza si lipsa banilor, dar si o racire a relatiei dintre ei. Yong-gi Jung se casatorise cu aceasta desi Jung-yeon era orfana si parintii lui au fost contra lor inca de la inceput. Iubirea a invins, cei doi s-au casatorit, si de aici au inceput un lung sir de nenorociri. Copilul pe care l-au avut a murit in urma cu 2 ani, aducand tristete si suferinta in viata celor doi soti. Disperat sa-si gaseasca o slujba de comediant stabila si satul sa fie umilit si platit in cadouri simbolice sau in “bani de mancare” de producatori indiferenti si aroganti pentru scurte participari in cadrul unor emisiuni, acesta accepta sa faca rost de bani pentru a plati falsilor producatori ce l-au ofertat o astfel de slujba. Dar intamplarea face ca cei doi escroci ce se pretindeau producatori sa o contacteze pe sotia lui Jung chiar la magazinul de hainute pentru copii pe care aceasta il gestiona. In urm aunui incident, femeia se prabuseste si e dusa de urgenta la spital. Aici, escrocii afla ca Jung-yeon sufera de o boala necrutatoare in stadiu terminal si ca aceasta ii ascunsese sotului ei adevarul. Prin intermediul celor doi, Yong-gi afla de boala sotiei sale si gaseste o poza din copilaria ei, in camera acesteia. In ea apare un baiat al carui chip e incercuit, iar sotul se decide sa inmaneze poza celor doi escroci, pe care ii insarcineaza sa-i gaseasca pe toti cei din poza. Reintalnirea cu acestia ar trebui sa fie ultimul dar al sotului iubitor pentru sotia sa bolnava. Iar surprizele nu contenesc sa apara…
“The Last Present” este un film pur si simplu deosebit. Rar o melodrama coreeana a avut puterea de a reda atat de realist drama unor personaje a caror viata a fost mereu pe marginea prapastiei. Interpretarea celor doi actori principali e cea care incununeaza pelicula, dand viata unor trairi care ti-e greu sa iti inchipui ca pot exista – si din pacate exista – in aceasta lume nedrapta. Yong-gi e un comediant fara succes, mereu in cautarea unui loc de munca stabil care sa-i pemita sa asigure sotiei sale acel trai decent pe care I l-a promis.Dar lumea show-biz-ului redata in film, din pacate, e o copie fidela a show-biz-ului coreean a acelor ani: producatori ce se cred zei, actori necunoscuti care trebuie sa ofere mita pentru a-si face aparitia “pe sticla”, o lume salbatica in care valorile nu sunt dictate de talent cid oar de bani si relatii. Yong-gi nu are posibilitatea financiara de a razbate de unul singur, in conditiile in care in momentul in care s-a casatorit, practice a interrupt orice dialog cu mama si cu tatal sau. Singurul sau sprijin este sotia lui, Jung-yeon, orfana de mica, pe care o iubea enorm insa in fata careia nu putea sa-si exprime iubirea asa cum ea si-ar fi dorit. Complexul de a nu putea aduce bani in casa il facea mereu sa devina un simplu actor pana si in spatiul privat al casei sis a se poarte cu raceala fata de nevinovata lui sotie. Cei doi isi pierdusera copilul, iar durerea in loc sa ii apropie i-a indepartat. Drama se declanseaza cand aflam ca ea sufera de o boala incurabila. Sunt emotionante momentele in care Jung-yeon incearca sa mituiasca pe sotia unui producator doar pentru a-l ajuta, fara stirea sotului, pe acesta, sa-si implineasca visul. Ea stie ca el e dependent de ea, ca va veni si clipa cand ea nu va mai fi, iar el va ramane al nimanui in aceasta lume. Tot ce face face pentru a-l ajuta sa se implineasca, sa-si ordoneze sis a-si schimbe modul de viata de zi cu zi. Iar el nu realizeaza aceste lucruri decat atunci cand afla adevarul. Si icnearca sa o rasplateasca cu un ultimo dar si sa-i aduca aproape, dupa 20 de ani, pe prietenii din perioada scolii primare, inclusive pe cel despre care credea ca ar fi prima ei iubire si pe care l-a gasit intamplator insemnat intr-o poza.
Un film extrem de trist, cu personaje complexe interpretate magistral de doi mari actori. Dupa un asemenea film, orice cuvant e de prisos. Ramane sa-l descoperiti, in mod sigur va va marca si va intra in galeria celor mai frumoase filme romantice melodramatice pe care ati avut ocazia sa le vedeti vreodata. Dotarea cu batiste inaintea inceperii vizionarii este obligatorie. Multumim tradicatoarei Vasilica pentru minunata traducere si frumoasa supriza pe care a acceptat sa o impartaseasca cu toti asiacinefilii. “The Last Present” merita sa aiba o traducere impecabila in limba romana. Vizionare placuta !
Copiii cauta o scapare, si singura pare sa fie… badarania si proasta crestere. Asa ca… la treaba ! Eforturile sunt zadarnice pentru ca Lee Han-Reem; nu degeaba a fost decorat de insusi Presedintele Republicii. Complotul e repede dejucat si cum toata lumea se straduie sa-i aduca impreuna, pentru cei doi urmeaza zile grele de santaj sentimental din partea celor dragi. Nefiind implicati emotional, cu ajutorul inocentei si abilitatilor frumoasei Choon-Hyang, comunicarea se face repede si efficient, iar Mong-Ryong se simte liber si usurat sa poata discuta cu ea toate necazurile lui cu Chae-rin. Deductiile fetei par a se potrivi tare bine cu observatiile lui si decide sa-si incerce sansa. Norocul ii surade caci Chae-rin urmeaza sa vina in Namwon si el va avea sansa sa se destainuie, doar ca rezultatul este un NU decis. Fara sansa de a fi fericit, Mong-Ryong decide ca macar sa nu distruga vietile, pe-a lui si a lui Choon-Hyang, asa ca nu mai e nici o piedica in calea nuntii si a multumirii a doi dintre parinti, pentru ca al treilea, mama lui Mong-Ryong, nu poate fi de acord cu asa o nora si continua s-o cultive pe Chae-rin. Intelegerea e perfectata, actele sunt semnate si tinerii se vad gata casatoriti si Choon-Hyang, cu bagajele facute, e trimisa pachet la casa socrilor dupa emotionanta ceremonie nuptiala pregatita de colegii de scoala. Martor nepoftit al ceremnoei este Chae-rin, care acum intelege sensul cuvintelor “pentru ca e ultima mea sansa”. Sa fie gelozia care-si arata coltisorii? Sau magia lucrului interzis ?
Viata de casatorit nu e deloc usoara. Tata socrul a stabilit tinta : aducerea lui Mong-Ryong in randul elevilor cu rezultate bune la invatatura. Sarcina cade pe umerii ambilor soti : unul ca meditator, celalalt ca elev ; si nu e deloc usor sa fii in subordinea cuiva, asa ca sicanele se tin lant, de ambele parti. Ce nu poate face orgoliul unui om ! Mong-Ryong se pune pe invatat si reuseste a urca 100 de locuri in clasament, dar e nevoie de devotamentul nevestei sa dovedeasca ca nu a trisat!
De cealalta parte, Byun Hak-Do tine auditii peste auditii si e mereu nemultumit. Parca asteapta sa apara cineva anume, dar nu apare nimeni potrivit. Ba da ! In planul secund al unui videoclip, cu o fata stearsa, e ceea ce asteapta Hak-Do !
Verdictul medicilor e implacabil. Ar putea fi ultima noapte. Fiecare-si arata durerea in felul sau. Mama Hyung-Ha lesina, tatal Yoon isi plange amintirile, Tae-Suhk se sufoca… i se va rupe inima, dar va face cel mai greu sacrificiu… pentru a o tine-n viata…il va aduce pe Joon-Suh la capataiul lui Eun-Suh. Il va aduce pe incapatanatul Jonn-Suh, care nu vrea sa vina, pentru ca Eun-Suh, impacata, sa nu plece. Nu vrea s-o vada, pentru ca ea, nevazandu-l, il va astepta mereu. Si totusi, Tae-Suhk il taraste pana la patul fetei. Dupa o noapte de veghe, rugaminti si rugaciuni, dorinta lui Tae-Suhk s-a implinit: salonul gol al lui Eun-Suh, fara pacienta, fara Joon-Suh si semne vadite ca ei doi au plecat impreuna. Minunea dragostei s-a-mplinit si Tae-Suhk infloreste de bucurie ca l-a parasit iubita! Se va asigura de la distanta ca e fericita, si asa cum a promis, va pleca stiind-o in viata.
La scoala parasita, transformata in atelier, doi tineri duc o viata linistita. Acum nu se mai opune nimeni, nu-i mai cearta nimeni, nu face nimeni scene si nu se sinucide nimeni. In sfarsit, au inteles toti ca trebuie sa-i lase in pace. Cu necazurile lor, cu durerile lor, cu bucuria ca le traiesc impreuna si cu deznadejdea cu care privesti cum ti se stinge in brate fiinta iubita.
Ocazional fac vizite parintilor si primesc vizitele prietenilor. Rar, Tae-Suhk ii viziteaza si se chinuie sa fie degajat si sa glumeasca. Apoi se-opreste la biserIci cerand viata pentru fata in schimbul renuntarii lui. Mania lui Eun-Suh pentru fotografii li se pare morbida, mai ales lui Joon-Suh. El stie ca nu prea va mai fi cine sa le priveasca. In loc sa le pastreze, le daruieste mamei, sa aiba grija de ele. Asta-i atrage atentia lui Eun-Suh, si il prinde pe oppa cu pisica-n sertar -flaconul de pilule- si reuseste sa-l oblige sa renunte la idee.
Nepretuite sunt clipele petrecute impreuna…Si ultima dorinta, plaja… Si tot destinul ce-a ingaduit unui baietel sa-si aleaga singur soarta… de la doua etichete incurcate intr-un salon de nou nascuti, la un camion de transport greu… care sa-i usureze povara.
Toate invitatiile lui Dong-Hyuk se lovesc de “imi pare rau, nu avem voie, domnule”. Directoarea Suh e inca in timpul programului si e destul de dificil sa accepte atentiile oaspetelui, dar si sa-l ignore e interzis de protocol. Cum va impaca si capra si varza ? Cu multa diplomatie, deoarece a-i acorda atentie acestui oaspete nu e deloc neplacut, ba chiar magulitor. Scuza cu rondul la vila “Diamant” si o singura incalcare a regulii, devine o buna ocazie pentru un moment romantic, spontan, creat de Dong-Hyuk (ai carui aburi de bautura s-au evaporat instant), pentru a transmite prin viu grai continutul unui e-mail necitit…
Pentru directoarea Suh urmeaza clipe mai putin placute cand e certata de directorul general sau de Han Tae-Jun( ?), ce pare ca nu stie inca exact cum si-a negociat in Las Vegas intoarcerea… Cine a gresit ? Ce a gresit ? Cine simte nevoia sa ceara scuze? Pentru ce sunt necesare scuze? Confuzie…
La capatul celalalt al lantului, la cei mai marunti salariati, Yoon-Hee nu lasa loc pentru confuzii si nici pentru sperante, dar nici Yung-Jae nu se lasa demoralizat… nu poate concura cu imaginea lui hyungnim Tae-Jun dar nici nu-i poate dicta nimeni ce sa-i placa; nici macar Yoon-Hee.
La ora 4 dimineata, incepe ziua de munca a vantorilor de corporatii. Nu va dura decat o ora, dar va fi la fel de intensa in emotii, surprize si decizii de moment, istovitoare ca o intreaga zi de lucru. In final, inspiratia incheie jocul bursei : castig total! … Dar de ce prefera Dong-Hyuk amanrea, in locul actiunii imediate si decisive ? Oricum, sarbatoreste victoria in stil propriu, cu o plimbare matinala si reculegere, neaparat in pezenta cuiva drag.
Lipsa banilor isi arata coltii in casieria hotelului Seul. Han Tae-Jun incepe sa caute solutii si asa incep sa apara si neregulile stecurate in gestiune. Directorul O joaca rolul ofensatului si vrea sa atraga de partea oponentilor cat mai multi salariati. In timp ce vechea garda se straduie sa puna bete-n roate, noii angajati se straduie cu succes sa-si faca treba cu entuziasm, chiar daca nu-i e usor nimanui.
Ui Ja cade victima planului marsav pus la cale de fratele vitreg, Printul Gyo Gi si este ranit cu o sageata otravita. Viata ii este serios pusa in pericol, otrava facandu-si treaba. Dar intamplarea face ca impreuna cu Eun Go sa fi venit in tabara si un negustor umblat prin lume, “unchiul” lui Eun Go. Acesta prepara in graba un leac numai de el stiut si ii da lui Eun Go sa-l aplice pe rana si sa-l inghita Printul. In tot acest timp, Gye Baek evadeaza din captivitatea fortaretei Gachang si ajunge in tabara celor din Baekje. Ascuns in spatele cortului lui Ui Ja, se pregateste de atac. Si astfel cei doi ajung in sfarsit fata in fata. Ui Ja tocmai isi revenise, cand se trezeste cu sabia la gat pusa de un necunoscut imbracat in armura. Mai apoi Lupul Salbatic ii marturiseste cine este, si are loc si reintalnirea cu Eun Go. Clipele lamuritoare sunt parca prea putine pentru atatia ani de suferinta, si in scurt timp in cort intra niste soldati. Gye Baek il ia pe Printul Ui Ja si paraseste tabara celor din Silla, iar undeva in apropierea padurii, cei trei – Gye Baek, Ui Ja si Eun Go – se iarta reciproc si lamuresc situatia. Reapare increderea intre acestia, si in scurt timp iertarea invinge instinctual de razbunare. Dar Gye Baek trebuie sa se intoarca inapoi in fortareata, altfel capetele celorlalti sclavi care l-au ajutat sa fuga vor cadea. Iar aici isi va primi pedeapsa de la nemilosul general Yu Shin, in special dup ace refuza oferta acestuia de a-I deveni subaltern. In scurt timp, pe campul e lupta ajunge insasi Regina. Tactica se schimba, iar ofensiva decisiva devine imminenta. Unul din cele mai captivante episoade de pana acum..
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Delightful Girl Choon Hyang (2005) – încã o surprizã în premierã oferitã de Asia Team Romania !
Va amintiti de “Legend of Hyang Dan” (2007) ? Ne-a binedispus anul acesta, de martisor, prin bunavointa “Asiacinefil”. Ce avem aici e reluarea clasicei legende a frumoasei Choon-Hyang- cu doi ani inainte le Legend of Hyang Dan (miniseria din primavara avea povestea oarecum… improspatata) – transpusa in epoca moderna; deh… karma… care-i urmareste pe eroi peste veacuri si nu le da ragaz nici o clipa… Asiacinefil propune un nou serial (al 3-lea in decurs de doar o luna de zile dupa “Hotelier” si “Little Girl K”) tradus in premiera in Romania, tuturor iubitorilor de k-drame: “Delightful Girl Chun Hyang”. De aceasta data este vorba de o noua comedie romantica in 17 episoade, ce parodiaza o povestire populara coreeana extrem de cunoscuta, “Chunhyangga”, mutand-o in timpurile prezente intr-un stil caracteristic numai si numai realizatorilor coreeni. Traditia populara consemneaza in secolul XIX coreean o crestere a popularitatii asa-numitelor “pansori” (pan = un loc unde se aduna multa lume, sori = sunet). Cum o spune si numele, termenul se refera la acte artistice desfasurate in locuri publice (de obicei piete), ce constau intr-un recital vocal al unei interprete in acompaniamentul unui cantaret la toba. Sub aceasta forma, satira si povestirile de dragoste ajungeau sub forma unui spectacol la poporul de rand. Aceste povestiri purtau numele de “madang”, iar spunerea uneia putea dura cateva ore. Traditia consemneaza existenta a 12 madang, din care doar 5 s-au pastrat pana in zilele noastre. Una dintre ele a fost “Chunnhyangga” sau “Cantecul lui Chun Hyang”. Inchipuiti-va urmatoarea scena: in centrul unei piete se afla cei doi artisti, pe un podium, iar in jurul lor multimea galagioasa imbracata saracacios. La un moment dat, interpreta isi deschide evantaiul si incepe sa cante melodia. Evantaiul deschis este fluturat in vant pentru a accentua miscarile interpretei, si este strans la fiecare schimbare de scena. Interpretul la toba ofera ritm interpretarii nu doar prin bataile repetate in instrument ci si prin “chuimsae”, sunete verbale ce pot fi atat simple vocale cat si cuvinte scurte de incurajare a interpretei sa continue povestea. Dintr-o data, urmand exemplul tobosarului, multimea scoate si ea sunete similare, asemeni celebrelor “Ole”-uri din flamengo. O atmosfera de buna dispozitie se instaleaza, lumea intra in jocul celor doi artisti. Nu e de mirare, in aceasta situatie, ca interpretarea “Chunhyangga”, conform consemnarilor, a durat chiar si pana la 8 ore fara intrerupere ! Din anul 2003, aceasta forma de manifestare artistica – traditia pansori – a fost proclamata de UNESCO “Capodopera a limbajului verbal si mostenire intangibila a umanitatii”.
Revenind la serialul nostru, povestea lui Chun Hyang este una din cele mai cunoscute povestiri populare coreene, pe care atat literatura cat si muzica sau filmul au pus-o in valoare ca element cultural de prim rang. Madang “Chunhyangga” a fost compusa in 1870 de scriitoarea de pansori Shin Jae-hyo, chiar daca are la baza mai multe cantece traditionale coreene. “Chunhyangga” spune povestea de iubir dintre Chun Hyang, fiica unei gisaeng, si Yi Mong Ryong, fiul unui magistrat. Dupa ce cei doi sunt casatoriti ilegal, Mong Ryong merge in Seul si il corupe pe un magistrat local caruia ii cere sa incerce sa o transforme pe Chun Hyang in concubine lui. Aceasta refuza si in fata mortii e salvata in ultima clipa de Mong Ryong care revine in scena de aceasta data ca secretar regal. Povestea se desfasoara in Namwon, in provincial Jeolla, si, ca un fapt divers, annual in localitate se organizeaza un festival intitulat chiar asa, “Chun Hyang”, in amintirea acestei frumoase povesti de iubire. Povestea lui Chun Hyang a avut parte d eo multime de ecranizari pentru micul si marele ecran, cea mai celebra fiind cea din anul 2000 a cunoscutului regizor coreean Im Kwon-taek. Filmul coreean “The Servant” din 2010 are tangenta cu acest subiect, la fel si serialul pentru micul ecran tradus in premiera in Romania de Asia Team, “Legend of Hyang Dan”.
Povestea incepe in momentul in care Lee Mong Ryong, fiul unui sef de politie, este transferat de la un liceu din Seul, la liceul din Namwon, un orasel de provincie. Copil de bani gata, Mong Ryong cunoaste pe parcursul a doi ani de liceu o graoaza de transferuri, datorita caracterului sau rebel si bataios. Din aceasta cauza, nici rezultatele scolare nu sunt nici macar multumitoare. Rebelul nostru este, in schimb, indragostit lulea de Chae Rin noona, careia nu are curajul de a-i marturisi iubirea sa.
Inca din prima sa zi in Namwon, Lee Mong Ryong, adevarat magnet pentru incurcaturi, o cunoaste pe Sung Chun Hyang, fiica unei cantarete de cabaret, cea mai bun? eleva din liceu, care, prin forte proprii, incearca sa-si faca un viitor. Dar nici cu Chun Hyang nu ne este rusine ! Fire rebela si imprevizibila, se trezeste adesea in mijlocul unor situatii de toata nostimada.
Fara intentie, Mong Ryong o fotografiaza pe fata intr-o postura nu tocmai placuta, in momentul in care incerca sa intre “fraudulos” in parcul orasului. Acest fapt atrage “represalii” din partea domnisoarei, si bineinteles, o antipatie reciproca intre cei doi. Nu mica le este surpriza cand a doua zi constata ca sunt si colegi de clasa, Lee Mong Ryong nepregetand nici un efort pentru a o sicana permanant pe fata.
In urma unei astfel de sicane, fata contracteaza o raceala, care o tine in casa. Simtindu-se vinovat, baiatul ii face o vizita, numai ca aici confunda o sticla de vin, pe care o bea pana la fund, cu una de suc. Si necazurile vin pe banda rulanta cand a doua zi cei doi sunt descoperiti de “fortele reunite” – tatal baiatului, mama fetei, basca profesorul lor – dormind in acelasi pat. Conflictul pare a fi musamalizat de catre profesor, care o crede pe fata ca nu s-a intamplat nimic intre cei doi. Insa involuntar, cei mai buni prieteni ai celor doi fac ca intamplarea sa fie difuzata prin statia radiofonica a scolii. Astfel ca, pentru a “repara” prestigiul familial si pentru a nu fi exmatriculati, cei doi sunt obligati sa accepte ca si-au petrecut noaptea impreuna si sa se casatoreasca.
Totul ar fi bine si frumos daca Chae-rin, care dupa ce respinge dragostea lui Mong Ryong, afland despre casatoria acestuia nu ar fi devenit brusc geloasa, inceacand sa-si recucereasca iubirea. Si pentru ca situatia sa devina si mai complicata, intra in scena si Byun Hak do, directorul plin de succes al unei agentii de enterteinement, care venise in localitate pentru filmarile la un serial si care se indragosteste de imprevizibila Chun Hyang.
Cei doi tineri reusesc sa fie admisi la cea mai buna universitate din Coreea, insa fata se afla in imposibilitatea de a-si plati cursurile, motiv pentru care dispare din viata sotului ei. Acesta o regaseste, si cand se pare ca totul poate reveni la normal, intervine Byun Hak do, care prin santaj o obliga pe fata sa plece cu el intr-o calatorie in Japonia. Chun Hyang obtine divortul, insa in ultima secunda hotaraste sa-l paraseasca si pe Hak do. Ce se va intampla mai departe, oare Sung Chun Hyang si Lee Mong Ryong se vor mai intalni, vor reusi sa aiba un destin impreuna ?
Serialul, cunoscut si sub numele de “Sassy Girl Chun Hyang”, reprezinta o adaptare moderna a clasicei povesti – cu o vechime de aproape un secol si jumatate – a lui Chun Hyang. Personajele principale poarta acelasi nume cu personajele clasice (coincidenta, nu ?), iar parintii lor provin, ca in poveste, din doua medii diferite: tatal lui Mong Ryong este un reputat politist, in timp ce mama lui Chun Hyang e o cantareata de cabaret. Mong Ryong – un infumurat, baiat de bani gata increzut; Chun Hyang – o luptatoare, ce incearca sa-si depaseasca situatia din familie prin invatatura, fiind prima din clasa ei. Realizatorii serialului au declarat ca doresc sa prezinte o imagine inedita a lui Chun Hyang, in pas cu timpurile prezente, o femeie puternica, atractiva, curajoasa in alegerea iubirii sale (se stie faptul ca in perioada Joseonului, casatoriile intre persoane provenind din clase diferite erau interzise, astfel ca acesta e un amanunt ce nu trebuie scapat in momentul in care urmariti personajul Chun Hyang din ecranizarea moderna). Daca in ultimii ani in cazul sageuk drama (serialelor istorice coreene) s-a vorbit tot mai mult de termenul “fusion”, de aceasta data putem vorbi de un stil “fusion” aplicabil si al un serial modern. Acest lucru reiese cel mai bine din combinarea scenelor din modernitate cu scene similare din perioada Joseon, dar si prin combinarea coloanei sonore, ce oscileaza intre rap mixat, rock si traditionalul pansori. Si distributia este una de zile mari. Han Chae-young, interpreta lui Chun Hyang, a putut fi vazuta in “Autumn Tale” (serialul ei de debut”, “Boys over Flowers” sau “A Man Called God”, in timp ce Jae Hee il intrepreteaza pe Mong Ryong, un actor extrem de talentat caruia acest rol i-a adus consacrarea. In 2008 a intrat in serviciul militar obligatoriu, iar in prezent incearca sa reinter, la cei 31 de ani ai sai, in circuitul cinematografic. Un al treilea personaj ce are o prestatie care va tine rasuflarea doamnelor si domnisoarelor este Uhm Tae Woong, interpretul lui Kim Yu Shin din “Queen Seon Duk”, un actor ce nu mai are nevoie de nici o prezentare. In roluri secundare apar actori cunoscuti din seriale recente vazute si in Romania, precum: Moon Ji Youn (Iljimae, Queen Seon Duk), Lee Han Wie (simpaticul amic politist al lui Lee Jung-woo), Ahn Suk-hwan – tatal lui Mong Ryong (va vine sa credeti ca e nimeni altul decat amiralul Seo Yoo Dae din “Warrior Baek Song Soo” ? sau tatal adoptiv al lui Yoon Bok din “Painter of the Wind” ?) si multi altii. Toti actorii principali au fost premiati la KBS Acting Awards pentru interpretare.
Un serial amuzant, plin de intamplari haioare, cu mult romantism specific varstei adolescentine, pentru toate varstele. Bucurati-va de situatiile comice, de agilitatea miscarilor, de maretia peisajelor, de frumusetea actorilor si talentele lor. Multumim pe aceasta cale noii noastre colege din echipa Asia Team, Ally, pentru traducerea intregului serial, si nu ne ramane decat sa va uram vizionare placuta tuturor impatimitilor de comedii romantice !
Articol realizat de cris999 in colaborare cu mi si iulianatotu– asiacinefil.com
Dupa o zi experimentala, in care fiecare a luat cunostinta de viata si amicii celuilalt si i-a facut zile negre, personajele de legenda transpuse in ziua de azi isi promit sa nu se mai vada unul pe altul. Greseala… Soarta a decis ca ei sa fie colegi, deci sa se vada zilnic. Choon-Hyang, eleva eminenta si Mong-Ryong, batausul din Seul care-si incepe ziua in stil traditional, cu o bataie…cu Bang Ji-Hyuk pe care, interventia impaciuitoare a frumoasei Choon-Hyang, il lasa fara nadragi in fata intregii scoli. Cu demnitatea terfelita, baiatul vrea sa se arunce de pe acoperisul scolii, dar noul prieten si fata eminenta il consoleaza suficient cat sa-i salveze viata. Asa afla Mong-Ryong ce fata deosebita e Choon-Hyang si-si face primul adevarat prieten. Seara, un alt incident il baga in gura lupului (tatal sau) cand e pedepsit pentru o fapta buna. Si lucrurile evolueaza in stil “commedia dell’arte”. Mong-Ryong, nu se stie de ce, vrea neaparat s-o vada pe Choon-Hyung asa ca afla unde are o noua slujba si mergand s-o necajeasca, reuseste sa-i dea motiv pentru o raceala. Pentru ca se simte vinovat, o viziteaza impreuna cu Ji-Hyuk si Dan-Hyee in timp ce mama fetei pleaca spre un interviu pentru o noua slujba. Plictisit, in cautare de racoritoare gaseste o sticla cu un suc ciudat, dar gustos, si incet-incet, il termina. Doar ca sucul buclucas era suc… de struguri (vin) care-i vine de hac. Infrigurat, se taraste in singurul asternut din casa, cel al bolnavei, in timp ce motocicleta lui, furata din razbunare de derbedeii batuti cu o zi in urma, participa la un furt de mare anvergura, pentru care va fi suspectat.
Victima jafului comis cu motocicleta lui Mong-Ryong este faimosul director al firmei de impresariat Do-Do, Byun Hak-Do, persoana insistent vanata si agasata de toate artistele doritoare a deveni “stele”, mai ales in timpul casting-ului pentru viitoarea capodopera filmografica. Dupa atacul senzual al unei actrite in devenire, Hak-Do se vede atacat mult mai violent de o necunoscuta deloc ispititoare dar foarte insistenta; e Choon-Hyang, care se straduie sa obtina dovada inocentei lui Mong-Ryong. Asa face cunostinta cu al doilea barbat gol din viata ei. Nu-i va fi usor sa-l scape pe Mong-Ryong de acuzatie, si-si pune cinstea zalog. Cu toate precautiile, zvonul se imprastie si dandanaua-i gata. Parca abia asteptand, seful politiei gaseste solutia salvatoare: casatoria. In felul asta Mong-Ryong va avea langa el pe cineva responsabil si serios, care sa-l poata struni si sa faca om din el. Dar copiii?
In orasul Namwon din provincia Jeolla de Nord, exista o liceana, in anul 2, premiata de colegiul de desing, care are mai multe slujbe din care-si asigura traiul ei si-al mamei. Ba e-n hanbok, facand poze turstilor de la monumentul istoric al orasului, ba distribuie ziarele dimineata, inainte de cursuri, ba e innebunita dupa studiul obiectelor de podoaba vechi, deseneaza bijuterii si uneori mai sare cate un gard ca sa nu plateasca taxa de intrare in muzeu sau gradina publica. Se numeste Song Choon-Hyang.
In Seul, Lee Mong-Ryong, fiul lui Lee Han-Reem seful Politiei Metropolitane, este prea bun la arte martiale si e mereu provocat la bataie de te miri cine, asa ca e vesnic transferat de la un liceu la altul, pentru acte de violenta. Mai nou, tatal, decorat de Presedintele Republicii pentru eficienta la datorie, trebuie sa-si ceara transferul in Namwon ca sa-si poata spala obrazul de necazurile create de fecior. Baiatul e silit sa plece cu familia fara a avea curajul sa-si marturiseasca dragostea pentru frumoasa Chae-Rin care oricum nu-l ia in seama. La Namwon, ghinionul se tine scai de el. Intai, fara intentie, face o poza compromitatoare unei fete in plin salt, peste un gard. Apoi, ii este distrus telefonul si nu se lasa fraierit asa c-o sterge cu telefonul vinovatei si de acum… nu vor mai putea fi despartiti. Apelurile ei vin la el si e nevoit sa le transmita si invers.
Oaspetele de la “Safir” trece la atac. Nu e deloc timid si stie exact ce-si doreste punand-o in mare incurcatura pe Jin-Yeong, ce se trezeste deodata, curtata, scaldata si salvata, agatata de gatul galantului Dong-Hyuk ce pare foarte satisfacut de turnura pe care au luat-o lucrurile. Aflam si misterul celor nici mai mult nici mai putin de 300 de roze si mai ales, aflam ca Dong-Hyuk mai are un obiectiv pentru vizita in Coreea. Unul personal, acela de a-si gasi parintii care l-au dat spre adoptie in SUA. Afaceristul rece si calculat are un suflet, in care se ascunde frustrarea. Vrea sa afle de ce a fost abandonat, ce n-a fost bine la viata unor copii ca sa poata fi aruncati in bratele reci ale strainilor, fiindca mai este o fetita, sora lui, in aceeasi situatie, si vrea sa o gaseasca. Oripilat de saracia in care-si gaseste tatal, incearca sa-si calmeze furia si ranchinua lasand mintea sa hoinareasca intre suflarea marii si femeia draga.
La Hotel, din cauza unui client mult prea vesel, se creeaza un incident care-i implica pe Young-Jae, presedinta Yoon, Jin-Yeong si din nou are treaba directorul general Han care de data asta, nu e suficient. Pentru o bucatica de orgoliu tineresc si pentru a proteja renumele hotelului, presedinta Yoon decide sa suporte umilinta suprema, ingenunchiata in fata tanarului oaspete, ea, femeia varstnica. Afacerile-s afaceri. Nici un zvon nu trebuie sa prejudicieze imaginea deja cetoasa a Hotelului Seul.
Toata lumea invata: Jenny sa curete legume, Yoon-Hee sa serveasca masa unui oaspete, Young-Jae sa fie parte a echipei si sa-si stapaneasca nervii, Han Tae-Jun sa faca fata marturisirilor prea directe si indraznete ale tinerei sale protejate si Suh Jin-Yeong sa primeasca mostrele de incredere devotata administrate cu delicatete si tenacitate de oaspetele usor ametit de la “Safir”. Pare ca toata lumea are parte de experiente noi: chiar si maestrii au momente in care devin invatacei.
Dupa ce Ui Ja i-o “sufla” pe Tae Yeon, fiica negustorului erudit Yeon Mun Jin, fratelui sau vitreg Gyo Gi, dejucand astfel planul de intarire al clanului Sa Taek, Gyo Gi asteapta momentul prielnic pentru a se razbuna. Si ce ocazie mai buna decat cucerirea unei cetati ce apartine regatului Silla, strategic asezata, poate exista pentru a-si lua revansa ? Drept urmare, in fata Regelui si a ministrilor, Gyo Gi vine cu propunerea ca el si Ui Ja sa se afle in prima linie, in fruntea trupelor ce urmeaza a ataca cetatea Gachang. Desi pretextul este sporirea moralului trupelor, scopul real este uciderea lui Ui Ja prin orice mijloace. Pus in fata faptului implinit si neconsultat, Ui Ja nu poate da inapoi.
In cetatea Gachang, trupele Silla sunt conduse de guvernatorul provinciei si de generalul Kim Yu Shin. Lupul Salbatic se napusteste asupra solului care aduce vestea apropierii inamicului, in momentul in care pe buzele lui apare un nume care ii trezeste amintiri dureroase: Ui Ja. Adevartul sau tel este, de fapt, uciderea celui care i-a omorat tatal, iar pentru asta e dispus sa faca orice. Pepedsit pentru gestul de a se fi napustit asupra mesagerului, Gye Baek ajunge in temnita, unde cunoaste un general din Silla, mare strateg, ajuns sa sape puturi pentru gasirea unui izvor de apa. Deocamdata nu este clar ce influenta va avea acesta asupra lui Gye Baek, insa datorita atragerii lui in echipa da sapatori in cautare de apa, reuseste sa afle diverse zvonuri despre inamic si despre Printul Ui Ja. Unul dintre acestea spune ca Printul a fost grav ranit si ca sansele de supravietuire sunt foarte mici. Gye Baek simte ca cerul se prabuseste pe el, in special ca singurul tel pentru care a ramas atatia ani in viata in captivitate a fost sa gaseasca prilejul de a-l ucide pe asasinul tatalui sau. Destinul ii va aduce pe cei doi din nou fata in fata, dupa o multime de ani.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Princess’s Man (2011) – episodul 17 subtitrare romana
Viata la periferia capitalei pare a-si urma cursul normal al unei zile obisnuite pana in momentul in care monotonia este alungata de o furtuna care se abate pe neasteptate asupra asezarii Ma Po. Gong Chil Goo, odata mana dreapta a lui Jo Seok Ju (cel care il salvase pe Seung Yu), a ales calea razbunarii dupa ce a muscat mana care l-a hranit. Parasit de oamenii sai, care il cauta pe Seok Ju pentru a-i cere iertare si a-l reprimi in banda, dar si pentru a-si hrani iluzia ca intr-o zi va putea controla de unul singur toate afacerile din zona portului si chiar din intreaga capitala, Gong Chil Goo se intalneste cu Myeon si il conduce pe acesta la casa placerilor Bing Og Gwan. Vardistii dau navala in cuibusorul ce constituia adapostul fugarului exilat Seok Ju si al cautatului Seung Yu. Acesta din urma nu se afla la fata locului, astfel ca unul din baieti e trimis sa-l avertizeze de pericol. La un pas sa fie zarit de Myeon, Seung Yu e salvat – a cata oara ? – de aceeasi Se Ryeong.
Seok Ju este capturat de Myeon si dus la interogatoriu, insa rezista cu mult calm acuzelor banuitorului Myeon. In afara Biroului Magistraturii, Seung Yu pune la cale intrarea in Birou in miez de noapte si eliberarea salvatorului sau. Insa inainte de toate, acest episod este unul in care Seung Yu e pus in fata unei alegeri: sa continue planul sau de a-i ucide pe toti cei vinovati, asemeni unui justitiar din umbra cu numele “Marele Tigru”, sau sa aleaga calea complotului si a razbunarii organizate. Reintalnirea cu nepoata sa, vorbele lui Se Ryeong si faptul ca afla de la cumnata sa de faptele lui Se Ryeong, dar si intalnirea cu profesorul sau si cu Jeong ii schimba viziunea despre razbunare. Si astfel, dupa foarte mult timp, toti reusesc sa vada pe chipul lui Seung Yu… un zambet. Un zambet ce va anunta o adevarata furtuna !
Odata cu trimiterea in temnita a Marelui Print Geum Sung si a Printului Consort, Majestatea Sa Printul Mostenitor ramane izolat complet la Palat. Regentul Su Yang, prim sfetnicul sau, intentioneaza sa puna si mai mare presiune pe neexperimentatul si slabul monarh, spunand ca urmeaza sa-i omoare pe cei doi intemnitati. In fata acestei situatii, pentru a le salva viata, Hong Wi decide sa abdice in favoarea unciului sau Su Yang. Si asta in ciuda strigatelor disperate ale supusilor ingenunchiati in fata Palatului. Targul fiind odata facut, Printul Consort e eliberat din temnita, in timp pe Geum Sung e trimis in exil. Si astfel, visul lui Su Yang este aproape de implinire. Intr-o atmosfera trista, Hong Wi ii cedeaza noului rege pecetea regala. Cu pasi sovaitori, in Sala Tronului, imbracat in straie regesti, Su Yang se apropie de tron si il priveste indelung, dupa care isi pune o intrebare mai mult retorica, pe care a repetat-o pana atunci de sute de ori: “Ce are acest tron de ma face sa-mi fiarba sangele ?”
Seung Yu isi urmeaza cu tenacitate planul de razbunare, si lipseste de tot mai multe ori de la casa placerilor unde trebuia sa vegheze la bunul mers al lucrurilor. Absenta lui e remarcata de toti, insa doar Jo Seok Ju, cel care l-a salvat de pe insula exilatilor, stie cu adevarat de planul lui. Prima lui victima este Printul On Yeong. Dupa o noapte de distractie alaturi de complotisti si de Su Yang, acesta se intoarce acasa, iar un asasin mascat iese din intunericul cu care pana atunci se confunda. Stalucirea sabiei e urmata de intrebarea fireasca “Cine esti si ce cauti aici ?”, iar ultimele cuvinte murmurate de Print inainte de a se prabusi fara suflare sunt: “Gim Seung Yu…”. Inamicul invizibil a inceput sa-si faca simtita prezenta, iar de acum are si un nume: “Marele Tigru”.
Dupa ce Kenzo, noua mana dreapta a Lordului Dae Ju, umileste garzile Printului Yi San intr-o competitie publica, o noua intrecere urmeaza a avea loc peste doua zile. Lordul Dae Ju vede in aceasta prilejul ideal de a incerca mai mult: asasinarea cuiva important de la Curte. Planul este bine pus la punct, si nimeni nu pare a fi in stare sa-l mai opreasca. Si totusi, Dong Su afla ca ziua intrecerii ar fi “ziua cea mare”, astfel ca aparent planul lui Dae Ju – despre care intre timp aflase ca e cel din cauza caruia a murit tatal sau – este dejucat. Si totusi, inainte ca intrecerea sa inceapa, Kenzo ii cere acordul Majestatii Sale sa incerce arcul pe care urmeaza a-l primi ca dar castigatorul intrecerii. E momentul in care Kenzo brusc indreapta arcul catre podiumul unde se aflau oficialitatile si elibereaza sageata… Abilul Dong Su e luat prin surprindere… iar sageata ii scapa printre maini.
In timp ce la Palat toata lumea era adunata in curtea unde urma a avea loc intrecerea, la sediul Hoksa Chorong Un discuta cu Ji Seon trimiterea acesteia in siguranta la grupul ei de negot. Se teme pentru siguranta ei, de aceea il viziteaza pe Lordul Dae Ju pentru a-i reaminti de vechea intelegere. Intr-un final, acesta consimte sa o lase pe Ji Seon in pace cu conditia ca Un sa se manjeasca din nou pe maini cu o crima la comanda. Tot in acest episod, Sfantul Sabiei afla si cauza durerilor sale din ultimul timp, insa incearca sa ascunda de toata lumea acest lucru; nu se cade ca cel mai bun spadasin din Joseon sa fie considerat o persoana vulnerabila. In schimb, incidentul din timpul intrecerii de la Curte are consecinte grave, iar lucrurile iau din nou o turnura cu totul neasteptata. Sfantul Sabiei sau Dae Ju ? Cine sa fie mai abil de aceasta data ?
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Korean Peninsula (Hanbando) (2006) – blockbuster-ul ce a aruncat în aer Peninsula Coreeanã !
“Hanbando” a fost unul din marile succese ale verii lui 2006 la box-office in Coreea, aducand in cinematografe nu mai putin de 4 milioane de spectatori. Succesul sau se datoreaza in primul rand subiectului extrem de controversat al filmului – problema unificarii Peninsulei Coreene – si semnificatiei acestuia in mentalul colectiv. Filmul in sine este o fictiune, insa ideea lui porneste de la fapte reale consemnate in istorie. “Hanbando” reprezinta atat o incursiune in istoria Coreei cat si o dramatizare a unei posibile situatii care lamureste un spectator neutru precum cel non-coreean despre amploarea notiunii de unificare a Peninsulei. Titlul filmului in sine – Hanbando – este denumirea in coreeana a Peninsulei Coreene; pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Coreea a fost o singura entitate politica al carei teritoriu corespundea intregii Peninsule. Dupa acordul de armistitiu de la sfarsitul Razboiului Coreean din 1953, jumatatea de nord a ramas in posesia Republicii Populare Democratice Coreea, in timp ce sudul a revenit Republicii Coreea. Frontierele nordice ale Peninsulei coincid in mod comun si tacit cu cele ale actualelor frontiere politice dintre Coreea de Nord si vecinii sai nordici, China comunista si Rusia (o granita comuna de doar 19 km). Raurile Amnok (Yalu in chineza) si Tumen despart natural Peninsula Coreeana de cei doi vecini nordici. In acest teritoriu lung de 8460 km, cu 70% din teritoriu ocupat de munti si 3579 de insule si insulate a convietuit de-a lungul secolelor natiunea coreeana pe care atat de frumos o portretizeaza numeroasele seriale de televiziune ale ultimilor ani. In acelasi spatiu au convietuit mai multe regate istorice si s-au stins, mai apoi s-au unificat si au format maretul Joseon atat de frumos descris de cronicarii calatori europeni ajunsi in acele indepartate tinuturi. Fara a intelege aceasta istorie comuna, e greu sa intelegi rana poporului coreean pe care ultima jumatate de secol a lasat-o in sufletele acestora, destramand familii si sperante. Din aceasta perspectiva, filmul exprima dorinta comuna a celor doua Coree ca intr-o zi acest vis- unificarea – sa devina realitate.
Regizorul filmului, Kang Woo Suk, are experienta in tratarea subiectelor ce au in centrul lor coruptia – seria de filme Public Enemy trateaza chiar coruptia din cadrul politiei coreene -, iar de aceasta data readuce in prim plan coruptia la nivel inalt si tradarea nationala, pe care a subliniat-o si intr-un alt film regizat, la fel de controversat, Silmido. Kang Woo Suk reuseste sa imbine spectaculosul unui blockbuster cu nationalismul coreean, predand o veritabila lectie de istorie prin intermediul unei distributii senzationale. Ahn Sung-kee – cunoscut ca “actorul national coreean” – il interpreteaza pe Presedintele Coreei de Sud, intr-un rol memorabil. Nu exista un actor care sa fi interpretat vreodata mai bine rolul de presedinte al Coreei. Alte roluri importante ii au actorii Cha In-Pyo (din “Crossing” si din recentul serial Gye Baek, unde l-a interpretat pe generalul Moo Jin) in rolul unui agent secret pus sa aleaga intre sentimentul national si interesul politic al partidului pentru care lucreaza in secret, si actorul Jo Jae-hyeon, nimeni altul decat interpretul printului Ui Ja din acelasi serial “Gye Baek”, ce joaca rolul unui istoric in cautarea adevarului.
Intr-un scenariu ipotetic, Coreea de Nord si Coreea de Sud sunt in continuare o singura natiune divizata de frontiera fragila stabilita de puterile internationale la incheierea Razboiului Coreean. Pentru a realize visul de generatii a milioane de coreeni, dictatorul nord-coreean si presedintele sud-coreean se gandesc sa faca primul pas spre unificarea Peninsulei Coreene prin inaugurarea caii ferate Kyungui ce leaga cele doua tari. Intr-un context geo-politic delicat, cele doua Coree isi dau mainile pentru a face fata presiunilor externe: China sustine ca limba coreeana ar fi fost influentata de limba chineza, Japonia pretinde controlul asupra insulei coreene Dok-do, iar George Bush include Coreea de Nord in “Axa Raului”. In aceasta situatia, Nordul si Sudul decid sa se apropie, pentru a riposta in fata distorsionarii istoriei comune. Sudul trimite ajutoare umanitare in Nord, circulatia intre Nord si Sud este deschisa, se organizeaza fstivaluri culturale si sportive comune, se fac schimburi de mana de lucru, familiile coreene separate o jumatate de secol se reintregesc… La inaugurarea caii ferate Kyungui, cei doi sefi de stat stau unul langa celalalt si asteapta momentul istoric ce va marca practic inceputul unificarii Peninsulei Coreene. Nici un presedinte al vreunui alt stat nu este prezent la eveniment, declinand prezenta. In ultima clipa, inaugurarea caii ferate este stopata de un mesaj sosit direct de la Tokyo: Japonia interzice inaugurarea caii ferate deoarece ea este adevarata proprietara a acesteia. Iar de aici incepe o veritabila incursiune in istorie. Japonia sustine ca detine un document pecetluit de regele Gojong in momentul dureros al anexarii Joseonului la Imperiul japonez, document prin care Coreea cedeaza in 1907 orice drept de folosinta al cailor ferate de pe teritoriul coreean “maretului” Imperiului Japonez. In fata acestui document plasmuit al japonezilor, presedintele sud-coreean infiinteaza o Comisie careare ca sarcina gasirea adevaratei Peceti Nationale pe care regele Gojong ar fi ascuns-o in momentul semnarii actului de anexare la Japonia. In momentul in care aceasta pecete este intamplator descoperita de un istoric patriot, istoria urmeaza a se rescrie. Dar Japonia si serviciile secrete ale sale, dar si opozitia interna pun la cale un plan de sustragere a sigiliului original.
“Hanbando” are un scenariu bine construit, care imbina jocurile politice de culise la cel mai inalt nivel cu actiunea si istoria. Practic exista doua planuri temporale: cel al zilelor noastre, unde o echipa de istorici si specialisti e numita de Presedinte pentru a gasi Pecetea Nationala si a demonstra plasmuirea istoriei, si momentele tensionate de la sfarsitul secolului XIX/inceputul secolului XX, ce surprind tragica asasinare a Imparatesei Myeonseong (episod portretizat si cu ajutorul fanteziei in “Sword with no name”). Cele doua planuri se intrepatrund in vederea reconstituirii adevarului istoric. Regizorul Kang isi atacapersonajele fara menajamente, fiind o adevarata raritate sa vezi intr-un film cu tenta politica un atac atat de clar la adresa Japoniei si a falsificarii de catre aceasta a istoriei. De aici si controversele pe care le-a stranit “Hanbando”. Filmul prezinta o Japonie care in prezent domina economic nu doar continentul asiatic ci intreaga lume si, in paralel, cu un secol in urma reprezenta o mare putere militara. Practic Japonia este prezentata din perspective unei duble agresiuni: economice (din prezent) si militare (din trecut, soldata cu anexarea Joseonului si pierderea identitatii nationale a coreenilor). Pentru multi care nu cunosc istoria zbuciumata a Coreei ultimului secol si jumatate, evenimentele din scenariul acestui film ar putea parea socante, insa pornesc de la lucruri cat se poate de reale. Astfel, dupa abdicarea lui Gojong, fiul acestuia Sunjong a refuzat semnarea tratatului de anexare a Joseonului la Imperiul japonez. Fara pecetea regelui, nici un act nu avea valabilitate, conform legislatiei coreene a acelor timpuri. In cele din urma tratatul a fost semnat de primul ministru si de un general japonez. Pana in 1965, acest moment a starnit numeroase controverse in raporturile dintre Japonia si Coreea. In 1965, Tratatul Relatiilor de baza dintre cele doua tari stipula: “Toate tratatele sau acordurile incheiate intre Imperiul japonez si Imperiul coreean pana si inainte de 22 august 1910 sunt deja nule si neavenite”. Aceasxta afirmatie a starnit noi controverse, analistii politici ale celor doua tari interpretand diferit textul datorita ambiguitatii lui. Astfel, daca Coreea considera ca aceste tratate incheiate inainte de 1910 au incetat in momentul capitularii Japoniei, in 1945, Japonia consiera aceste tratate in vigoare pana in momentul tratatului din 1965.
Un film care spune lucrurilor pe nume, care trebuie neaparat vazut pentru a e puta intelege situatia geo-politica delicata a Peninsulei Coreene. Nu trebuie uitat faptul ca o parte din teritoriul peninsulei, mai exact din partea Nordica a acesteia, e revendicata ca apartinand trecutului istoric al Imperiului chinez. Visul unificarii peninsulei poate starni, in aceasta situatie, oricand o furtuna diplomatica pe plan international mult mai mare decat cea a dezvoltarii armelor nucleare de catre Coreea de Nord. Cata vreme in Nord nu va exista speranta unei democratizari si rasturnari a regimului dictatorial, unificarea, raportata la realitatile de azi nu va fi posibila. Nu trebuie uitat faptul ca in momentul de fata, China reprezinta singurul aliat politic si ideologic al Coreei de Nord. O rasturnare a regimului nord-coreean ar insemna automat o stricare a echilibrului politic din zona, iar indepartarea de China a Coreei de Nord nu ar fi privita cu ochi buni de aceasta. Si totusi, asa cum se va vedea din acest film, cand vine vorba de sentimentul national si de apartanenta la acelasi spatiu geografic, cultural si istoric, coreenii din Nord accepta apropierea de fratii lor din Sud, in ciuda ideologiei comune cu China. Principalul argument pentru care acest film trebuie neaparat vazut este ca nu s-a mai facut niciodata un astfel de film despre Coreea si istoria ei.“Handando” ofera o adevarata lectie de istorie si de patriotism construita pe un scenariu imaginar, cu o interpretare de exceptie. Vizionare placuta !
Trasnetul nu putea fi mai neasteptat decat grozavia vestii. Mama Kyunh-Ha lesina, dar capata si puterea de a se impotrivi sotului, care, lucid, cauta iesirea cea mai convenabila din acesta situatie. Joon-Suh nu trebuie sa afle. Trebuie sa plece repede in SUA. Pentru supravietuirea familiei, cel mai bine e sa nu se afle.
Tae-Suhk se intoarce cu trei surprize…care-l vor da la o parte din camera lui Eun-Suh. Mamele nu prididesc cu dadaceala, stanjenite de situatia ambigua si de ele insele… care din ele are dreptul sa stea langa fata? Pana si fratele Jang-Chul e miscat de ghinionul surorii pe care-o batea pentru bani.
Adapatul soriceilor e principala ocupatie a tuturor, desi se straduie fiecare din rasputeri macar sa n-o faca in fata fetei. Yumi vine si ea sa-si linisteasca constiinta si sa capete aprobarea lui Eun-Suh. Vine si Kang-He, colega de banca si de munca, care o machiaza, sa fie frumoasa cand vin mama si tata.
Operatia e programata, dar chiar atunci, o intamplare nefericita o face pe Eun-Suh sa decida pentru mai putine si dureroase zile decat o moarte imediata pe masa de operatie. Panica pune stapanire pe ea si toate eforturile depuse de Tae-Suhk devin zadarnice. Numai un gand nu s-a schimbat…Joon-Suh nu trebuie sa afle. Cu nici un pret. Pentru rabdarea lui, Tae-Suhk primeste cel mai mare cadou; e trecut pe lista motivelor pentru care Eun-Suh trebuie sa traiasaca… Numai ca puterile fetei s-au terminat. Spaimele si durerea au scufundat-o in somnul tenebros al comei. Acum, Yumi decide sa-i spuna lui Joon-Suh ca Eun-Suh e pe moarte. Disperarea urlata pa holuri cateva minute inainte se transforma in raceala calculata. Lui Joon-Suh nu-i pasa de nimic. Pleaca ferm, fara ezitari… la viata normala de la atelier. Pare pregatit sa astepte. La infinit. Mancare, pictura, mancare… tacere, si deodata… “Sa plecam in SUA”.. N-a rupt legatura cu viata, doar ca e prea ciudat… parca e-n viata altcuiva.
Toata lumea ia dorintele drept realitate… dar… nu ajuta nici chemarile mamelor, nici rugamintile lui Tae-Suhk, care ajunge a-si dori s-o stie fugita cu rivalul sau decat zacand nemiscata… Oare…
Micuta Hang Soo-Jin, plictisita, iese din camera si se rataceste in cladire, suparata pe dezinteresul tatalui care o lasa asa de mult timp singura. Parintele disperat, reproseaza lipsa de interes a directoarei Suh si, fireste, e innebunit. Atitudinea calma si sigura a lui Tae-Jun dezamorseaza scandalul si convinge omul sa astepte rabdator, in timp ce porneste cautarile si in acelasi timp cu intuitia lui Jin-Yeong, pe camerele de supraveghere gaseste directia in care a plecat copila si gasind-o, cu delicatete si povestiri moralizatoare o determina sa se intoarca la tatal ei.
A doua oara, “ingerul pazitor” Han salveaza “catelusa” rebela Kim Yoon-Hee culegand-o din ploaie, cazand-o in hotel si purtandu-i de grija. Sanatoasa si odihnita e stanjenitor de directa si indrazneata. Problema se cere definitv rezolvata si fata vrea sa-si asigure un trai decent muncind, desi pentru asta trebuie sa apeleze la… pile. Neasteptata maturitate aparuta instant in comportamentul lui Young-Jae o ajuta sa-si capete slujba, cazare si sa recapete increderea in tanar. Incapatanata Yoon-Hee isi pune abilitatile la treaba si invata sa fie respectuasa si zeloasa, iar Young-Jae descopera ca poate fi disciplinat, punctual, si-si poate cere scuze cand face boacane. Tot personalul nou pare o investitie buna. Seful No e aspru dar ii place harnicia vesela a micutei Jenny.
Pare ca directorul general Han Tae-Jun e un fel de “Superman” al Hotelului Seul care rezolva totul cu calm si rabdare; numai fata de Suh Jin-Yeong pare ca mocneste nemultumirea. Sa fie gelozie sau numai impresia lui Jin-Yeong care incearca sa-si inabuse sentimentul de vinovatie? Oricum, putina tachinare amicala nu-si poate retine, in timp ce-l baga la culcare dupa ingrijirea zgarieturilor. Asa e Jin-Yeong, grijulie si impulsiva…
In biroul personalului, alta repriza de tachinare… directorul O nu pierde nici o ocazie sa insulte dragastos piciorusele de… elefant… hipo… pinguin (scurte dar dragute !)… ale directoarei Lee Soon-Jeong, dornic sa-si asume porecla de “lup” dar se alege numai cu cea de “hyena”. Dimineata, alta surpriza: un imens buchet cu 300 de trandafiri pentru directoarea Suh Jin-Yeong! Expeditorul nu e deloc misterios, numai motivul e necunoscut.
Printr-un concurs nefericit de evenimente, Gye Baek ajunge sclav al Silla, in urma unui atac al Silla asupra unui sat de frontiera din Baekje unde era tinut captiv. Viata ii e pusa in nenumarate randuri in pericol, in conditiile in care sclavii erau folositi pe campul de lupta sub forma de “carne de tun”. Doar abilitatile si mai ales amintirea domnitei Eun Gu pastrata intr-un suvenir pe care il poarta cu sfintenie la gat il ajuta sa supravietuiasca asemeni unui lup. Poreclit “Lupul Salbatic” datorita ferocitatii, in lupta, a unui lup, si firii taciturne si salbatice, Gye Baek ajunge sa-l cunoasca pe renumitul general Kim Yu Shin. Chiar are o infruntare cu acesta in momentul in care, incercand sa-l motiveze, Yu Shin ii smulge talismanul norocos de la gat. Si astfel, Gye Baek ramane ani de zile in sclavie in Silla, participand la numeroase campanii ale generalului Yu Shin in Goguryeo.
Anii trec, iar in capitala Sa Bi il regasim pe Ui Ja june curtenitor, Don Juan innascut, prieten cu escaladatul zidurilor si cu concubinele nobililor cu care isi dadea intalnire in odaia lor in miez de noapte. In scena intra un nou personaj, batranul si inteleptul negustor Yeon Mun Jin. Reprezentand un puternic clan, acesta intentioneaza sa-si marite fiica (Tae Yeom) cu printul Gyo Gi, fiul lui Sa Taek Bi cu regele Moo, si fratele vitreg si ingamfat al lui Ui Ja. Aceasta uniune a doua clanuri puternice ar fi periclitat stabilitatea politica si, mai ales, ar fi intarit tabara clanului Sa Taek. In consecinta, Eun Gu, devenita prietena apropiata care il ajuta pe Ui Ja si care in acelasi timp ajunge mana dreapta si confidenta Reginei, ii propune lui Ui Ja sa strice planurile fostei concubine. Solutia: casatoria lui cu fiica negustorului. Pentru aceasta, un abil plan este pus la cale. Va reusi, astfel, Ui Ja sa impiedice intarirea iremediabila a taberei adverse sau soarta este deja pecetluita ? Acest eveniment va influenta evolutia viitoare a lucrurilor, fortand mana destinului si aducandu-l pe Ui Ja mult mai aproape decat putea crede de nimeni altul decat… Gye Baek.
Afacerea cu ginsengul si tentativa de otravire a Reginei l-au pus pe lordul Dae Ju intr-o situatie dificila. Datorita anchetei lui Dong Su si a prietenilor acestuia, adevarul iese la iveala, ba chiar e adus un martor in fata Regelui, care confirma ca scenariul construit cu atata migala de Lordul Dae Ju este ireal. Se evita, astfel, un conflict militar intre Joseon si Japonia, ce era ideal pentru Qing. Tatal Reginei incearca sa profite de situatie si sa-l ingroape pe pana mai ieri colegul lui de uneltiri, Dae Ju. Acesta din urma din ministru ajunge in temnita si e torturat chiar de tatal Reginei, ce ii ia locul in Minister. Dar in scurt timp lucrurile iau o turnura neasteptata: emisarul japonez soseste la Curte si, in acelasi timp cu o actiune a lui Yeo Un, e gasit un tap ispasitor, iar Lordul Dae Ju este disculpat. Fiara a fost eliberata, si multi au de ce sa se teama !
In ascunzatoarea prietenilor lui Dong Su, viata incearca sa reintre in normal dupa moartea tragica a mamei lui Jin Ju, Ga Ok. Jin Ju afla, prin ultimele cuvinte ale mamei sale, ca nu Cheon ci Sfantul Sabiei ii este adevaratul tata. Cheon o reintalneste dupa o vreme si ii promite ca, indiferent cine ii e tatal, o va proteja mereu pentru ca este fiica lui Ga Ok. In schimb, si Jin Ju are sa-i ceara ceva Lordului Cerului: sa evite o infruntare pe viata si pe moarte cu Gwang Taek. Tot acum, Lordul Cerului impus din Qing considera ca a sosit momentul sa-i ia viata lui Cheon, iar intr-o noapte il ataca alaturi de asasinii din Hoksa Chorong. Si daca tot a venit vorba e reglari de conturi, odata cu iesirea din temnita a lui Dae Ju, se va declansa un adevarat “razboi rece” intre acesta si Yeo Un. Victima – inocenta Ji Seon, a carui vina e faptul ca e iubita de Yeo Un. Dar multe alte evenimente se vor intampla in acest episod exploziv, asa ca nu il ratati !