Nunta lui Jung-jae cu Hae-won a fost deja stabilita, si nimic nu mai poate fi schimbat. Despartirea lui Min-woo de Hae-won are loc printr-o privire de la distanta pe care cei doi si-o arunca in locul care le-a adus atatea si atatea amintiri frumoase, Bosung. Ea, in autobuzul care o duce inapoi spre civilizatie, el, de pe unul din drumurile de tara, dupa ce nu reusise sa ajunga in statie la timp. Hae-won il observa intr-un final, si tot ce poate face este sa planga. Dar aceasta despartire trista si pripita pare sa nu fi fost de ajuns. Inainte sa plece in Italia, Min-woo nu se poate abtine si il roaga pe prietenul sau Dae-poong sa-l duca la locul unde urma a avea loc nunta. Fie si pentru a o vedea de la distanta pe Hae-won, pentru ultima oara, doar pentru o clipa. Visul i se indeplineste, iar marturisirea pe care si-o face in gand are putere de legamant: “Sunt fericit ca te-am putut zari chiar si asa. Voi iubi imaginea ta de acum, in alb, cu surasul acesta… Hae-won, iti urez o viata fericita !” Cand nimic nu parea a mai schimba ceva, din nou inima e cea care pare a fi nestapanita. Inima lui Hae-won sau a lui Un-hae ? “Nu conteaza daca Un-hae e aceea care il recunoaste pe Min-woo. Daca l-as putea vedea pe Min-woo pentru ultima oara… Un-hae, te rog gaseste-l pe Min-woo !” Acesta e glasul inimii firavei Hae-won, care-l simte pe Min-woo aproape. O dorinta a inimii care, din pacate, se va dovedi fatala.
Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com
Hae-won a decis sa se desparta de Min-woo, afland adevarul despre inima ei, de una singura. In mod paradoxal, soarta se intoarce impotriva lui Min-woo, care datorita tainuirilor lui Jung-jae si a lui Hae-won ajunge sa fie singurul care sa nu stie ca Hae-won aflase adevarul. Si ca si cum nu ar fi de ajuns, acesta e condamnat iremediabil de Hae-won la exilul despartirii, lasandu-l pe cel de care credea ca o iubeste sincer in dilema propriilor framantari: “oare o iubesc pe Hae-won sau pe Un-hae” ? In aceasta situatie, Min-woo se decide sa-si accepte soarta si, pentru a uita totul stabileste sa plece in Italia. Isi anuleaza biletul dublu pe care il rezervase din timp, pe cand visa la “luna de miere” cu Hae-won din Italia si-si rezerva unul exact in ziua in care pentru Hae-won urmeaza sa se produca un eveniment fericit: nunta cu Jung-jae. De acum, Hae-won nu mai are de ales; este convinsa ca Min-woo a iubit-o, de fapt, pe Un-hae, nu pe ea, si oricate regrete ar avea nu poate sa se gandeasca la cat a suferit Jung-jae.
Nimic nu merge bine…. Hae-Won vrea sa renunte la dragostea asa-zis indusa, Jung-Jae e suparat pe propria-i josnicie, Jung-Ah isi vede iubitul gata sa-i accepte proiectul… dar cu alta femeie…. Debandada totala, tristete si deprimare…dar, Min-Woo mai are putere sa planuiasca….un nou inceput cu Hae-Won, fara umbre sau fantasme.
Regulile jocului intr-o campanie electorala sunt dure si stricte. Doctorul Suh a avut ocazia sa le simta pe propria piele in momentul in care contracandidatul sau intern, vicepresedintele Kim Won Ho, i-a pus o piedica. Momentul a fost depasit, si datorita retelelor de socializare doctorul Suh si turnelul acestuia prin Coreea incepe sa devina cunoscut. Prin locurile pe unde trece lumea incepe sa-l intampine cu “copaci ai dorintei”, niste copaci impodobiti cu steagul Coreei unificate si cu dorinte scrise de oamenii da rand. Lumea il primeste cu caldura, si datorita popularitatii crescande, si televiziunile inceps a fie interesate de campania lui. La un popas, in fata reporterilor, reportera Park il intreaba pe unul din membrii staffului cata lume intentioneaza sa stranga stafful de campanie al lui Suh la festivalul care va marca sfarsitul turneului, iar cifra inaintata surprinde pe toata lumea: 100.000 de oameni ! Limitele au fost impuse, ramane de vazut daca acest obictiv indraznet va fi atins. Cert este ca atat Kim Won Ho, vice-presedintele si contracandidatul doctorului Suh, cat si Oh Chang Il, incep sa-si faca griji. Conform regulilor electorale din Coreea, in urma alegerilor preliminare din partid, castigatorul merge in cursa prezidentiala; cel care se claseaza pe locul doi, urmeaza a face echipa cu candidatul la presedintie al partidului, in cazul in care devine presedinte, locului doi revenindu-i functia de vice-presedinte. In fata cresterii popularitatii lui Suh, stafful lui Oh Chang Il incepe sa-si faca planuri in vederea stoparii ascensiunii contracandidatului de la Partidul Pacii. Prima masura e schimbarea contracandidatului intern, pe motiv ca e prea in varsta si nu e deloc inovativ, cu o femeie frumoasa si tanara, pe cat posibil. Cea de-a doua masura… ei bine, doctorul Suh trebuie impiedicat astfel incat sa nu mai urce in sondaje. Cu cateva zile in urma, cineva din NIS se oferise sa furnizeze niste informatii interesante despre marea iubire a doctorului Suh… In politica, totul este permis, daca aduce voturi.
Pare ca Universul n-are alta treaba decat sa conspire pentru despartirea a doi oameni. Fostii cuscri se intalnesc char in floraria Hae-Won-ei, manati unul de Jung-Ah si celalalt de Jung-Jae, cu misiuni contrare unul celuilalt. Prudenta invinge si – rau sau bine ?- secretul ramane inca secret, dar mama baitului pledeaza pentru binele fiului ei si invocand fericirea lui, cere fetei sa-l lase sa plece. Desi pare sa aiba logica, de ce oare INIMA doare asa de tare ? Oricat de rau se simte, mereu are putere sa ajunga la o anume destinatie: Min-woo. Asa e si de data acesta. In puterea noptii, slabita si singura, reuseste sa ajunga la Min-Woo si, amandoi stanjeniti, nu pot vorbi despre ce-i doare cu adevarat. Pauza de ceai, menita sa usureze lucrurile, le chiar clarifica, pentru ca, Hae-Won, curioasa, descopera mitul colierului indragostitilor. Cata dreptate avea mama lui Min-Woo! Ea este legatura lui cu decedata. Ca sa-si confirme presupunerea, incearca sa afle de la Jung-Ah, care din vorbareata, devine brusc retinuta caci se teme ca Min-Woo sa n-o considere responsabila de consecintele asupra sanatatii Hae-Won-ei, asa cum a avetizat-o.
Aflata in bratele lui Song-Joo, proaspata sotie ii marturiste c-a avut un vis in care ii putea zari din nou chipul. Oare sa fie un semn ? Iubirea lui Tae-Hwa pentru Jung-Suh il impinge la un gest extrem. Trebuie gasit urgent un donator de cornee pentru Jung-Suh. In sfarsit, telefonul suna si de la capatul celalalt al firului cineva anunta gasirea unui donator.Plini de speranta, Jung-Suh alaturi de sotul ei se indreapta spre spital.In timp ce-si astepta sotia sa iasa din operatie, Song-Joo primeste o scrisoare de ramas bune de la bunul sau prieten Han Tae-Hwa, plecat la Paris.
Totul in jurul lui Jung-Suh devine intunecat. Ii este imposibil sa zareasca si cea mai mica umbra, iar asta ii provoaca frica: se gandeste ca nu va mai putea zari chipul lui Song-Joo. Dupa discutia avuta cu Chul-Soo, Song-Joo se duce s-o intalneasca pe Jung-Suh. Chiar daca fratele vitreg i-a spus ca in orice moment aceasta isi poate pierde vederea, acesta este socat cand o gaseste pe Jung-Suh pe plaja, in genunchi, strigand cu disperare numele fratelui ei. Pentru un moment, fara sa scoata niciun cuvant, ii da impresia acesteia ca este Chul-Soo. Intrand in acest joc, afla ca ea nu-si doreste ca Song-Joo sa stie de boala ei si incepe sa-i impartaseasca temerile care o cuprind. Chul-Soo se afla in continuare in inchisoare, iar eforturile tatalui sau de a-l elibera se pare ca sunt in zadar. Chiar daca acesta le explica politistilor ca Tae Mi-Ra, fosta lui sotie, e implicata in acest caz, nimeni nu-l poate crede.
Preocuparea Hae-won-ei pentru Un-hae devine obsesiva. Anularea logodnei n-a facut decat sa-i confirme ca Min-Woo nu-si poate uita prima iubire, in ciuda disrugerii tuturor lucrurilor care i-ar putea-o reaminti. Urmarea e inevitabila. Min-Woo rupe legatura de care nu e sigur si inima franta – a cui oare ? – da semne de mare oboseala.
Prezenta lui Suh Myung Joon la ceremonia de comemorare a soldatilor cazuti in batalia de la Marea Galbena e prilejul ideal de clarificare a tuturor lucrurilor. Unul din contestatarii sai este “imblanzit” de interventia batranei care si-a pierdut fiul si careia Suh Myung Joon i-a aratat adevarata sa fata. Drept urmare, aceasta ii ia apararea in fata tuturor, iar in fata presei, doctorul isi apara puternic ideea pacifismului in care a crezut de la inceput. Cu acest moment, chestiunea loialitatii candidatului la presedintie se stinge, intreaga natiune asistand la derularea evenimentelor. Mai mult, acest moment ii aduce lui Suh o crestere cu 10 procente in sondaje. Secretarul Park, om cu state vechi in lupta electorala, a lasat ca lucrurile sa curga de la sine; stia care avea sa fie deznodamantul.
Convins ca dragostea celor doi e falsa, o reflexie a vechii iubiri, de partea amandurora, Jung-Jae incepe negocieri in lupta pentru recuperarea Hae-won-ei. Primii aliati trebuie facuti in tabara adversa, asa ca-i dezvaluie secretul transplantului mamei lui Min-Woo si convingerea lui, rugand-o sa-l ajute sa-si recapte logodnica. Si inca o rugaminte: sa pastreze secretul. O intrebare fugara pusa Jung-Ah-ei, urmata de eschiva fratelui ei, deschide apetitul acesteia pentru investigatii. Nimic mai periculos pe lume decat sa-i ascunzi ceva lui Jung-Ah.
Dupa ce a petrecut ultima aniversare alaturi de cei dragi, Seo Yeon insotita de Ji Hyung se indrepta spre spital. Alaturi de cei doi, la venirea pe lume a copilului se afla matusa si Jae Min. Din pacate nasterea n-a imbunatatit cu absolut nimic starea pacientei Seo Yeon, cu fiecare zi ce trece starea ei depresiva agravandu-se. Ji Hyung hotaraste sa angajeze o asistenta pentru cea mica, insa numai dupa patru luni Seo Yeon o face sa plece pe motiv ca nu-i place sa fie criticata. Vechea Seo Yeon a plecat din acea casa, cea care traieste acum langa sotul si copilul ei, pe zi ce trece semanand tot mai mult cu “cochilia fara suflet” pe care o anticipase chiar ea.Pas cu pas se indeparteaza tot mai mult de Ji Hyung, iar casnicia lor devine stranie. Proaspat intoarsa din strainatate, Hyang Ki se intalneste cu fostul logodnic. Tonul cald si prietenesc fara urma de repros al acesteia il fac pe Ji Hyung sa se simta stanjenit.
