Misterul petecului de hartie si al brustei afectiuni a Hae-won-ei se dezvaluie mai intai lui Jung-Jae. Informatia surorii sale spune ca donatorul este fosta logodnica a arhitectului. Fisa medicala a donatorului confirma identitatea, iar parintele venit sa caute beneficiarul inimii copilei sale este cu adevarat cel confirmat de fisa donatorului. Medicii l-au prevenit ca primitorul inimii ar putea capata, cu timpul, caractere identice cu ale donatorului. Si da, recunoaste fata fetei intalnite la complexul «Cala» si care l-a vizitat si acasa. Pentru Jung-Jae devine din ce in ce mai clar c-a pierdut-o pe Hae-won. Trebuie sa lupte s-o recastige.
La casa inconjurata de campuri cu flori, in miezul noptii de vara, in cantecul greierilor si sub licarirea stelelor, Min-Woo aproape se ingrozeste de repetarea unor fraze ale lui Un-hae iesite de pe buzele Hae-won-ei. Parca-ar fi aceeasi fiinta, dar mai generoasa. Pe Hae-won n-o deranjeaza sa fie mereu comparata cu cea disparuta. E chiar flatata. Va fi iubita cat pentru doua ! Idila inflorita pare a fi scurta. Un telefon dat Jang-Mi-ei ii arata calea lui Jung-Jae.
Ceea ce este cunoastere pentru Jung-Jae, pentru ceilalti este numai intuitie si coincidenta. Ziua renasterii Hae-won-ei coincide cu cea a mortii lui Un-hae. Preferintele Hae-won-ei seamana din ce in ce mai mult cu cele ale lui Un-hae. Aniverarea renasterii Hae-won-ei devine tortura, indurata cu mare greutate iar vizita la mormantul celui caruia-i datoreaza viata, o face mai suportabila. Asa o aniversare trista si singuratica n-a mai avut nicicand. Mereu cineva a sustinut-o si a avcut o familie iubitoare. Acum ea i-a ranit pe toti. Sarbatorirea are totusi loc, datorita Jang-Mi-ei si lui Dae-Poong dar Min-Woo este de negsit… Si pe langa lipsa lui, mai sunt de indurat si reprosurile, bineintemeiate, ale mamei fratilor Jung.
Noaptea trecuta a fost noapte alba si pentru Min-Woo…noapte greu de trecut…nopate a clarificarilor si a deciziilor…

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com