Tara: Hong Kong
An: 2009
Gen: Drama
Regia: Ann Hui
Cu: Simon Yam, Zhang Zingchun
Data lansarii: 14 mai 2009
Author: admin
Stephen Chow va produce o versiune animată a filmului „CJ7”
In 2010, cainele robot CJ-7 din filmul „CJ-7” va reaparea pe marele ecran. Dar de aceasta data va fi animat. Stephen Chow a anuntat, pe 8 iunie, ca va filma o versiune animata a lui „CJ-7”. Imaginea cainelui CJ-7 e deja cunoscuta in intreaga lume. Din acest motiv, compania de productie e foarte increzatoare in existenta, deja, a unei piete formate pentru acest film animat. Varianta animata a lui CJ-7 e inca in lucru, mai multi fani ai filmului original desenand idealul lor de CJ-7 animat si trimitandu-l lui Stephen Chow.
Stephen este producator-executiv al acestui film. Acesta a dezvaluit ca vocile personajelor din animatie vor fi cele ale distributiei originale a filmului. Cat priveste participarea lui la acest proiect prin imprumutarea vocii sale, acesta a spus ca totul va depinde de programul sau din acel moment: „Am avut in vedere realizarea unei animatii acum 3 ani. Acum am gasit un regizor potrivit si simt ca e momentul potrivit pentru asta. Intotdeauna mi-a placut sa ma uit la desene animate. Am crescut cu ele. Acum pot sa produc eu insumi asa ceva si sunt foarte multumit de asta”.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
The Great King (2007) – episodul 11
Episodul 11 incepe intr-o maniera inversunata, plina de venin din cauza sefilor de clan care l-au gasit pe Dam-Duk la locul uciderii fiilor lor, si il acuza pe acesta de moartea lor, dar si de moartea regelui Ji-Ji. La dezbateri sunt prezenti toti cei ce implicati in evenimete, prezicatoarea fiind singura aliata a printului fugar. Ho-Gae, in haine de gala, decis sa termine cu Dam-Duk o data pentru totdeauna, daca acesta va indrazni sa se prezinte la catafalcul oficial al regelui defunct, asteapta plin de tensiune sa isi duca la bun sfarsit amenintatrea: aceea ca va cere judecarea lui Dam-Duk cu Sabia Judecatii. Kiha, care, ca gardiana a Inimii Fenixului a obtinut dreptul de a fi prezenta, asteapta si ea langa catafalc, cu inima stransa. Pana si seful Hwachun e ascuns dupa coloane, neincrezator ca printul va avea curajul de a veni.
Dam-Duk apare insa, spre surpriza tututor, insotit de maestrul Hyun-Go si Sujini, pentru a raspunde la acuzatii. Cand Ho-Gae cere judecarea cu Sabia Judecatii, accepta calm, fara ezitare. De ce o face ? Din disperare, in scop autodestructiv, cum crede Hyun-Go ? Pentru a se razvrati impotriva Cerurilor si a destinului ce i l-au sortit ? Judecata Sabiei se executa pe loc, in prezenta tuturor, prin infigerea Sabiei Sfinte in inima ce bate a acuzatului…
Actriţa veteran Do Kum-bong a trecut în nefiinţă la 78 de ani
Stirea despre moartea actritei s-a aflat tarziu, actrita insistand in testament ca lumea sa nu afle despre disparitia sa. Nascuta in Incheon in 1930, Do si-a inceput cariera actoriceasca intr-un atelier teatral numit „Changgong”, si a debutat intr-un film in 1957, cand regizorul Jo Keung-ha i-a acordat rolul principal in filmul „Hwang Jin-i”. Do a avut o prestatie care a intiparit-o in memoria coreenilor pentru rolurile de femeie fatala interpretat magistral, devenind cea mai barfita si invidiata actrita a timpurilor ei si castigandu-si porecla de „ispita secolului”.
Ulterior a aparut in primul film horror din Coreea, „A Bloodthirsty Killer”, in 1965. A fost o adevarata piatra de temelie pusa la un gen de film care astazi este unul din punctele de rezistenta ale cinematografiei coreene. Regizorul Lee Yong-min a distribuit-o in rolul negativ, actrita demonstrand o data in plus talentul urias pe care il poseda. Datorita succesului din acest film, Do a continuat sa joace pe mai departe in filme horror, precum „A Neckless Beauty”, „A Public Cemetery of Wol-ha” (1967) si „The Magical Sword of Skeletal Spirit”(1969). In ciuda reputatiei de a fi interpretat personaje negative sau sexy, Do a reusit, totusi, sa interpreteze si cateva roluri mai serioase, precum cel din filmul „Yu Gwan-sun” (1959), unde a impresionat prin rolul unei tinere luptatoare pentru independenta in timpul colonialismului japonez.
Popularitatea lui Do a atins cote maxime in anii ’60-’70, castigand premiul pentru Cea mai buna actrita la festivalul de film Daejong pentru rolul din „New Wife”, in 1963, si pentru Cel mai bun rol secundar pentru „When a Little Dream Blooms”, in 1972, si pentru „The Earth” in 1974. A continuat sa lucreze la mai mult de 280 de filme, pana in 1997, cand si-a incheiat cariera prin rolul din filmul lui Park Chan-wook, „Threesome”.
Ca si cum cariera de succes in lumea filmului nu ar fi fost de ajuns, fermecatoarea Do a tinut si prima pagina a revistelor de scandal ale timpului ei sub aspectul vietii sale amoroase. Mereu a avut, insa, incredere in ea insasi si era mai mult decat nerabdatoare sa-si exprime parerea despre stirile senzationale ale acestor publicatii si despre privirea atenta a fanilor ei.
Dupa ce s-a retras din cariera actoriceasca, Do era cunoscuta pentru restaurantul ei din Samcheong-dong, de care se ocupa impreuna cu cei doi fii ai ei, insa a disparut din atentia presei in momentul in care a pus punct acestei afaceri, acum 10 ani. Ulterior, s-a aflat despre ea faptul ca a fost trimisa intr-un stabiliment de asistenta sociala si, dupa spusele fiului ei, a fost spitalizata cu 10 zile inainte sa treaca in nefiinta. „A vrut ca moartea ei sa nu fie facuta publica, astfel ca am incercat sa-i indeplinim dorinta pe cat a fost posibil„, a adaugat acesta.
Do a fost incinerata, iar ramasitele i-au fost depuse intr-o cripta speciala in Heukseok-dong, in Seul. „A fost o femeie curajoasa, careia i s-au incredintat o multime de roluri negative, insa a reusit, cu toate acestea, sa interpreteze multe personaje pozitive si caractere puternice. Cu alte cuvinte, a fost o actrita minunata, de o mare complexitate. Mi-o amintesc dintr-un rol secundar memorabil, carisma ei fiind de departe mai impresionanta decat cea a actritei din rolul principal„, a spus profesorul Jung Jae-hyung din cadrul departamentului de film al Universitatii Dongguk. Istoria filmului coreean a pierdut inca o legenda. La vremea ei, Do Kum-bong i-a oferit, prin talentul ei, stralucire. Poate ca multi din tinerii actori de astazi din Coreea ar trebui sa priveasca spre legendele care inca mai sunt printre ei si care nu doar prin talent, ci si printr-o viata dusa chiar pe primele pagini ale ziarelor, au stiut sa ramana niste modele de moralitate si corectitudine pentru generatiile lor. Nu e mai frumoasa o viata traita la maxim si un sfarsit undeva departe de lumea dezlantuita a zilelor noastre, in uitare, decat un sfarsit tragic prin sinucidere la o varsta la care inca nu ai apucat sa spui nimic, cum se intampla des in lumea filmului coreean de astazi ? In zilele noastre este usor sa devii vedeta, masinaria serialelor de televiziune si succesul lor in intreaga lume te propulseaza repede in varf. Do Kum-bong nu a avut sansa de a trai vremurile prezente; tot ce a realizat s-a intamplat datorita muncii sale continue, preseverentei si tariei de caracter de care a dat dovada in fata obstacolelor timpurilor ei. Pe 3 iunie 2009, inca o stea s-a stins, pe pamant, pentru a urca acolo unde ii este locul. Amintirea ei va lumina de acum inainte doar sufletele celor care nu o vor uita, admirand-o in numeroasele filme pe care le-a lasat in urma. Ea va trai mereu prin filmele sale, chiar daca timpul va asterne uitarea asemeni unei panze de paianjen asupra trecutului.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Goemon (2009)
Tara: Japonia
An: 2009
Gen: Actiune/Drama-Aventura
Regia: Kazuaki Kiriya
Cu: Takao Osawa, Yosuke Eguchi
Data lansarii: 1 mai 2009
Lee Byung-hun – cel mai dorit star masculin din lumea filmului, în Japonia
Lee Byung-hun a fost votat cel mai ravnit iubit in Japonia, aflandu-se in fruntea unei liste ce include vedete din mai multe tari din lume. Actorul coreean este binecunoscut in intreaga Asie in special pentru prestatiile din Joint Security Area si A Bittersweet Life. Revista lunara CREA din Japonia l-a desemnat actorul numarul 1 dorit pentru o intalnire de catre femeile japoneze, dintre toti actorii de la Hollywood si din Asia. Dintre actorii de la Hollywood, cel mai bine plasat in acest top a fost Zac Efron din „Hairspray” si „High School Musical: Graduation”. Revista a prezentat cartea de vizita a acestuia in lumea filmului, participarea lui in cadrul UNICEF ca delegate special, educatia sa si limbile straine vorbite fluent (coreeana, engleza, franceza si mandarina). In plus, revista anunta ca Lee a castigat pentru albumul muzical pe care l-a lansat in Japonia premiul pentru „Cel mai bun artist asiatic” la cea de-a 23-a editie a „Golden Disk Awards”.
Publicatia remarca faptul ca cele mai multe roluri pe ecran ale lui Lee au fost principale si necesitau calitati fizice exceptionale. La Cannes, Lee a fost miscat pana la lacrimi cand a primit „standing ovation” pentru filmul in care a jucat, „The Good, the Bad and the Weird”. CREA a mentionat acest moment, dezvaluind latura sensibila a actorului.
In aceasta vara, „The Good, the Bad and the Weird”, impreuna cu alte doua filme ale lui Lee, „G.I Joe: The Rise of Cobra” si „I Come with the Rain” vor avea premiera in Japonia. Lee va fi prezent pe insula pentru a-si promova aceste filme.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Bong Joon-ho, „Mother” şi viaţa de cineast
O mama, Hye-ja (interpretata de Kim Hye-ja), ii da medicamentele obisnuite fiului ei, Do-jun (interpretat de Won Bi), care se usureaza pe strada. In momentul in care Do-jun fuge fara a-si fi terminat de luat toate medicamentele prescrise de medic, mama lui ii spune: „Vino repede acasa, sa nu intarzii”. Pentru fiul rautacios, cuvintele”Vino repede acasa” sunt asemeni unui latrat lipsit de sens, in timp ce „sa nu intarzii” pare o bolborosire neinteligibila. Conform indicatiilor regizorului Bong Joon-ho, prima parte a frazei a fost spusa intr-un mod in care o mama i se adreseaza in mod obisnuit fiului ei, in timp ce partea a doua a fost spusa in modul in care o sotie i se adreseaza sotului sau iubitului ei. Bong a adaugat: „Doamna Kim Hye-ja a gasit asta foarte interesant. Pentru Hye-ja, Do-jun reprezinta tot ceea ce un barbat poate fi in viata unei femei: un fiu, un frate mai mic, un iubit, un prieten si un sot„.
Intors cu mainile goale de la Cannes, Bong Joon-ho, regizorul filmului „Mother”, a acceptat sa vorbeasca despre productia sa. Astfel, acesta a recunoscut ca a fost inspirat, in producerea acestui film, de actrita Kim Hye-ja. Actrita este bine cunoscuta pentru dificultatea cu care accepta roluri, astfel ca nici lui Bong nu i-a fost mai usor sa o convinga. „D-na Kim e o mama a fiecarui coreean in parte. Insa mi-am asumat acest risc, povara acestui titlu putand pune o mare presiune pe ea, chiar putand-o epuiza. Asa ca m-am gandit ca poate i-ar placea acest rol„. In timpul proiectarii filmului la festivalul de la Cannes, Bong a prezentat rolul mamei interpretat pe Kim ca fiind unul „demn, insa salbatic”. Acesta a spus: „Cand instinctele unei mame explodeaza in momentul in care aceasta doreste sa-si protejeze fiul, asemeni unui animal salbatic care musca si ataca dusmanul pentru a-si salva puiul, ea a inceput sa uite moralitatea, pierzandu-si capacitatea de a distinge intre bine si rau. Dragostea unei mame este un lucru demn, impunator, insa la un moment dat poate deveni un viciu, o alienare. Cred ca putem gasi multe exemple ale acestui fapt in viata reala„.
Pana acum, Kim a jucat mai mult roluri de mama ingrijorata si iubitoare, care se sacrifica pe sine pentru binele copiilor ei. Unde a descoperit Bong „alienarea si partea sensibila” a acesteia ca mama ? Bong a spus: „Copil fiind, ma uitam mult la televizor. O vedeam des la televizor pe d-na Kim. Unul din serialele in care a aparut se numea „Yeo”. Avea un rating mic, dar mie mi-a placut foarte mult. A fost ceva inaintat la vremea sa si era deosebit de alte productii contemporane difuzate la televiziune. Din copilarie am avut o inclinatie spre lucrurile intunecate, cum ar fi crima si povestile cu detectivi. D-na Kim a interpretat un personaj isteric si intunecat in acel serial – o femeie care rapeste un copil deoarece nu poate avea unul pe cale naturala. Mai tarziu am vazut-o intr-o emisiune, si am ramas uimit de ceea ce azi numim „personalitate in 4 dimensiuni” Ma intrebam de ce nu si-a aratat niciodata aceasta latura in seriale.”
Regizorul a spus ca nu a incercat, pur si simplu, sa o transforme pe d-na Kim intr-o actrita functionala: „In Coreea, Kim Hye-ja e simbolul unei mame. A o prezenta intr-o lumina complet diferita, inedita, insemna automat o abordare a subiectului „mama” dintr-un unghi de vedere complet diferit. Astfel ca am plasat o mama obisnuita intr-o situatie extrema, mai exact intr-un caz de crima, sa vad cum va functiona. A fost ceva similar rolului de tata din „Host„.” „Mother” incepe cu o scena in care Hye-ja danseaza, absenta, pe un camp larg. Bong isi descrie personajul care interpreteaza acest dans ca „alienat”: „Astfel a fost proiectat personajul inca de la inceput. Am dorit ca filmul sa inceapa intr-un mod neasteptat si bizar. Am vrut sa ofer spectatorilor mai multe indicii asupra acestui personaj”.
Bong, care a primit numeroase elogii la Cannes, a recunoscut ca era foarte agitat la conferinta de presa tinuta in 20 mai. Era epuizat de programul strict si aparea dezinteresat de ceea ce spuneau ceilalti despre filmul sau. Dar cum a ajuns inapoi acasa, a aruncat o privire asupra articolele din presa legate de filmul sau. A spus: „Toti regizorii fac asta. Plang cand lumea le critica productiile si se bucura cand primesc recenzii pline de entuziasm. Am aruncat o privire asupra catorva recenzii postate in primele pagini ale unor ziare si, din fericire, erau pozitive„. Tanarul regizor a mai adaugat: „Acord o mare atentie subtitrarilor, insa uneori sensul original nu e transmis in totalitate in limba straina. De exemplu, in timp ce spectatorul coreean rade la ceea ce simpaticul detectiv spune in timpul unei scene din film, spectatorii straini nu pot simti asta. De asta spectatorii coreeni se pot bucura de toata splendoarea unei productii autohtone. E ceva ce numai noi, coreenii, intelegem„.
Urmatorul film al lui Bong este „Le Transperceneige”, un intens SF inspirat dintr-o animatie franceza. Raspunzand unei intrebari legate de cum ar arata o melodrama produsa de Bong, acesta a spus: „Imi plac lucrurile sexy, insa le urasc pe cele „satisfacatoare”. A fi „satisfacator” inseamna sa stai cu un pas in urma. Iar mie imi place sa fac lucruri clare ca cristalul. Cred ca ar trebui sa aman realizarea unei melodrame deoarece inca nu sunt suficient de matur pentru ele.”
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Oppai Volleyball (2009)
Tara: Japonia
An: 2009
Gen: Sport/Actiune/Drama
Regia: Eiichiro Hasumi
Cu: Haruka Ayase, Toru Nakamura
Data lansarii: 18 aprilie 2009
Actriţa Mai Goto arestată ca „accesoriu al infracţiunii”
Actrita Mai Goto (36 de ani) a fost arestata, alaturi de Masanori Fujiyama (40 de ani), fostul presedinte al companiei de productie si distributie Kingdom. Fujiyama a fost pus sub acuzare pentru faptul ca a vandut materiale video care incalcau prevederile in privinta obscenitatii, in timp ce Goto e acuzata a fi fost un „accesoriu al infractiunii”. Este vorba de o inregistrare video ce apartine lui Mai Goto, filmata in Emiratele Arabe Unite in martie 2008. Aceasta a fost calificata drept „o imagine video”, termen care se refera, in general, la o inregistrare video in care un model pozeaza in costum de baie. In ultimii ani, aceste „imagini video” au devenit tot mai „picante”, disparand din ele elementele de cenzura. Politia spune ca din cele 50 de minute din aceasta inregistrare video, 25% din timp imaginile nu sunt cenzurate, ceea ce duce cu gandul la „obscenitate”. Toate cele 5.000 de copii ale inregistrarii au fost vandute de producator pana la sfarsitul anului trecut, obtinandu-se venituri de 9,68 milioane yeni. Politia japoneza a dat de acest caz dupa ce a gasit o reclama intr-un magazine (doar reclama e sufletul comertului, nu ?) Fujiyama a recunoscut acuzatiile ce i se aduc, in timp ce Goto a declarat ca nu stia in ce s-a transformat aceasta inregistrare.
Mai Goto activeaza in show-biz de la inceputul anilor ’90. A participat la mai multe emisiuni de varietati si cu tenta erotica, iar in jurul anilor 2000 a jucat in mai multe filme de mana a doua, rolul cel mai important fiind al unei prostituate („Sailor”) in filmul lui Takashi Miike, Ichi the Killer. In Japonia si Coreea, scenele fierbinti din filme care nu reprezinta strict un act artistic sunt cenzurate prin niste buline, in timp ce in China, Comisia de cenzura taie efectiv respectivele scene din filme, iar actorii implicati in ele intra in atentia autoritatilor, existand riscul sa fie interzisi pe micul ecran si in cinematografele din tar ape o perioada nedeterminata.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
„Rookies” s-a lansat în Japonia şi se aşteaptă să devină marea lovitură a acestei veri
Filmul „Rookies” a avut premiera pe 30 mai, toate asteptarile de la aceasta productie indicand un film care urma a fi o lovitura la box-office. Estimarile se bazau pe rezervarile de bilete dinaintea premierei si pe sondarea fanilor. Intitulat oficial „Rookies – Sotsugyo”, filmul continua popularul serial de televiziune japonez difuzat de TBS anul trecut. Promovarea unui film in Asia Extrema presupune, dupa cum se stie, in special in cazul unor continuari pe carele ecran a povestii unor seriale de pe micul ecran, o implicare totala a actorilor in actiunea de promovare propriu-zisa. De aceea si rezultatul este unul pe masura, vedetele de pana mai ieri de pe micul ecran reusind sa mobilizeze fanii si sa asigure succesul financiar al filmului. La fel s-a intamplat cu „Rookies”. Actorii Ryuta Sato si Hayato Ichihara au reusit sa stranga la Yoyogi National Gymnasium, in ceea ce presa a numit „cea mai mare mobilizare a fanilor unui serial”, foarte multi tineri, toate cele 12.000 de bilete disponibile pentru ziua premierei fiind vandute in doar 2 minute !
Estimarile arata ca peste 240.000 de bilete au fost rezervate in avans in toata Japonia, depasind recordul de anul trecut al filmului inspirat dintr-un alt serial de succes, „Hana Yori Dango Final”. Cum era de asteptat, „Rookies” a fost un succes important la box-office in primul weekend de la lansare. Filmul a rulat in 428 de cinematografe din intreaga Japonie (cu 7% mai multe decat „Hana Yori Dango Final”), a strans 1,2 bilioane yeni in doar 2 zile, avand cu 21,7% incasari mai mari ca „Hana Yoru Dango Final”, si a fost vizionat, in 48 de ore, de aproape 1 milion de japonezi. Toho, compania care a produs filmul, spera ca „Rookies” va trece de bariera celor 10 bilioane de yeni la capitolul incasari, ceea ce ar face din el unul din filmele cu cele mai mari incasari din istoria Japoniei.
Articol realizat de cris99 © www.asiacinefil.com
The Great King (2007) – episodul 10
Vestea luminii uimitoare ce a izbucnit sub zidurile cetatii Dae Ja ajuge la Gungnae, aducand neintelegeri intre seniorul Yon si vrajitor. Acesta ii spune limpede seniorului Yon ca Dam-Duk pare a fi de fapt Regele cautat de el, si ca nu isi poate permite, dupa 2.000 de ani, sa piarda timpul cu un Rege gresit. Ho-Gae are si el o discutie clarificatoare cu Kiha, dar aceasta, absorbita de gandul mortii lui Dam-Duk, nu ia in seama cuvintele lui, cum ca Dam-Duk ar putea fi Regele indicat de Sarpele Testos.
O a treia discutie dura are loc si in satul Guh-Mool, unde regasim un Dam-Duk abatut, impovarat, incapabil sa accepte „minunea”, si mai ales incapabil sa accepte ideea ca femeia iubita i-a ucis tatal, si o Sujini tot mai matura si mai devotata camaradului ei cu sange regal.
In plenul sfatului tarii, guvernatorul cetatii Dae Ja incearca sa explice, in a patra discutie dura a episodului, evenimentele si lumina izbucnita sub zidurile cetatii, intr-o maniera care sa il implice pe Dam-Duk ca autor moral al uciderii tatalui sau. Sub presiunea evenimentelor, prezicatoarea de la Templu emite in final un edict, prin care cere printului Da-Duk sa vina si sa explice adevarul.
Va veni Dam-Duk in fata celor decisi sa scape de el pentru totdeauna ?
Nunta anului în lumea filmului coreean s-a consumat
Actorii Seol Kyeong-gu (41 de ani) si Song Yoon-ah s-au casatorit in Bangbae-dong, o suburbie din sudul Seulului. Actrita de 36 de ani a pasit pe culoarul ce conducea spre ofiterul starii civile purtand o rochie conceputa de Oscar de la Renta. Cuplul s-a intalnit prima oara in 2002, pe platourile de filmare de la „Jail Breakers – No.815”. In urma cu o luna de zile cei doi au surprins pe toata lumea in momentul in care si-au anuntat intentia de a se casatori. Zvonurile despre relatia lor au inceput sa circule in 2006, pe cand acestia participau la filmarile filmului „Lost in Love”, insa amandoi au negat ca ar exista ceva intre ei.
Nunta a avut loc pe 28 mai, intr-un cadru select. Martorii la eveniment au spus ca au fost varsate lacrimi de bucurie de-a lungul intregii ceremonii, in special din partea mirilor. Cuplul a fost felicitat de o multime de vedete autohtone. Buchetul miresei a fost prins de prietena apropiata a miresei, actrita Eom Ji-won, pe care publicul din Romania a avut ocazia sa o vada in „Running Wild”. La nunta au participat aproximativ 500 de invitati, fiind prezente multe vedete din lumea filmului si a show-biz-ului coreean. Se pare ca proaspat-casatoritii nu vor avea timp pentru luna de miere datorita programului extrem de incarcat, in aceasta luna debutand filmarile la un nou film.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
TIFF 2009 şi plăcuta surpriză a prezenţelor asiatice
In intervalul 29 mai – 7 iunie 2009, la Cluj-Napoca se desfasoara cea de-a 8-a editie a Festivalului International de Film Transilvania. Lume multa si buna a fost prezenta la deschiderea festivalului, a carei invitata speciala este, in acest an, actrita Claudia Cardinale. Dincolo de frumusetea acestor zile de sarbatoare pentru Cluj, cand un adevarat regal de filme de calitate (peste 100 de proiectii) delecteaza adevaratii cinefili, nu putea trece neobservata prezenta, cu acest prilej, si a catorva productii asiatice de succes, mai mult sau mai putin comerciale, in cadrul proiectiilor zilnice. In fapt, cam tot ceea ce Romania a cumparat la targurile internationale de film cu ocazia festivalurilor de la Berlin sau Cannes, de pe piata asiatica, a fost prezentat la TIFF.
Singurul film asiatic aflat in competitie este o coproductie Sri Lanka /Italia /Germania regizata de Uberto Pasolini (nu are nici o legatura cu renumitul Pier Paolo Pasolini, insa e nepotul lui Luchino Visconti). „Machan”, caci despre acest film este vorba, a fost premiat cu „Label Europa Cinemas” le Festivalul de film de la Venetia de anul trecut si este inspirat dintr-un caz real petrecut in 2004, cand cei 23 de jucatori ai echipei nationale de handbal a statului asiatic Sri Lanka vin in Germania si se fac nevazuti, devenind emigranti clandestini. In realitate, in Sri Lanka nici nu exista federatie de handbal, unde acest sport este o mare necunoscuta. „Machan” este o comedie de situatii cu accente dramatice, care a facut deliciul publicului, care a izbucnit in aplauze prelungite chiar in timpul proiectiei. Astazi, cu o zi inainte de incheierea festivalului, „Machan” a fost votat de spectatori drept filmul cel mai bun prezentat la TIFF. Pana acum, insa, optiunea juriului este clara: „Politist, adjectiv” recent premiat la Cannes ramane favorit la marele premiu al festivalului.
In afara festivalului au mai fost prezentate si alte productii asiatice. 2 productii thailandeze care au facut senzatie in lumea intreaga au ajuns si in cinematografele din Romania, chiar si cu aceasta ocazie, a unui festival. Este vorba de „Chocolat”, „o capodopera exploziva intr-ale artelor martiale” a carei protagonista e „Jija”Yanin, in rolul unei tinere autiste care creste cu o dieta bazata exclusiv pe ciocolata si filme cu Bruce Lee, si „Queens of Langkasuka” (imagine), unul din cele mai costisitoare filme istorice thailandeze facute vreodata, cosiderat de organizatorii festivalului „o spectaculoasa replica la Piratii din Caraibe”.
Asia a mai fost reprezentata de filmul „The Damned Rain”, o productie indiana inspirata din evenimente reale petrecute in India anilor ’90, care a fost zguduita de o serie de cazuri de sinucideri comise de fermieri, in diverse provincii indiene. Filmul iranian „About Elly”, premiat cu Ursul de Argint pentru Cea mai buna regie la Festivalul International de Film de la Berlin a fost una din peliculele a carei proiectie a fost foarte asteptata de fanii sectiunii Supernova a festivalului, care aduce an de an cele mai premiate filme in programul TIFF. „About Elly” spune povestea unui tanar recent intors din Germania care e luat pe sus de amicii lui, fosti colegi de facultate, intr-o excursie de cateva zile la Marea Caspica, pentru a-i face „lipeala” cu Elly. Dar in ziua urmatoare, in urma unui incident, Elly dispare.
Un alt film iranian propus spre vizionare publicului roman a fost „Shirin”, al reputatului Abbas Kiarostami. Este vorba de o pasionanta poveste de iubire spusa de un poet iranian din secolul al XII-lea, Nezami, si de insasi Shirin, eroina lui Nezami, a carei poveste a devenit un adevarat mit in Persia (se spune ca eroina s-ar fi indragostit de Khoshrau, „regele regilor”, vazandu-l pe acesta doar in portrete desenate). Filmul lui Kiarostami e un inedit experiment cinematografic, in care publicul este atat subiect cat si obiect, fiind departe de o productie comerciala.
Extremul Orient a fost reprezentat la TIFF de 3 productii care spun aproape totul despre cinematografia contemporana din aceasta zona a lumii. Inflorirea filmului coreean este reflectata de o productie comerciala care anul trecut a starnit admiratia criticilor si tuturor oamenilor de film din Coreea si nu numai, „The Chaser”, un film care cu un buget modest a reusit sa dea lovitura la box-office-ul de anul trecut. A doua prezenta coreeana la TIFF, de aceasta data o alegere inspirata a organizatorilor, a fost productia „Treeless Mountain”, castigatoare la Pusan, anul trecut, si a premiului juriului de la Berlin din acest an. Este vorba de o poveste simpla a unei fetite de 6 ani si a calatoriei sale catre o maturizare prematura. In sfarsit, poate cea mai inspirata alegere in materie de film asiatic adus in fata spectatorilor romani a fost productia japoneza „Tokyo Sonata” a cunoscutului Kiyoshi Kurosawa. Este vorba de un excelent tablou al familiei obisnuite dintr-o societate capitalista contemporana, rasplatit cu Marele Premiu al Juriului sectiunii „Un Certain Regard” la Festivalul de la Cannes din 2008 si cu trofeele pentru Cel mai bun film si Cel mai bun scenariu la Premiile Academiei Asiatice de Film din 2008.
Cu bune si cu rele, cu plusuri si cu minusuri, cochetul festival de film international organizat in inima Transilvaniei se incheie maine. In materie de filme asiatice, selectia a fost destul de buna, insa se vede treaba ca Romania ramane undeva la capatul listei festivalurilor de film internationale sub aspectul alegerii celor mai reprezentative filme asiatice ale momentului. Daca filmul lui Corneliu Porumboiu a ajuns direct de la Cannes, cu tot cu premiu, si a putut fi prezentat fanilor filmului de la noi, sub aspectul filmelor prezentate in afara concursului multe productii sunt din 2008 sau chiar mai vechi. Filme asiatice asteptate cu sufletul la gura in intrega lume, precum „Thirst”, „Mother”, „Departures” sau „Love Exposure” nici macar nu au intrat in atentia distribuitorilor romani, pentru care TIFF reprezenta ocazia ideala de a le promova. Probabil le vom vedea anul viitor, la editia a 9-a a Festivalului. Asta daca nu cumva recesiunea se va prelungi, iar unul dintre cinematografele simbol ale Clujului, „Republica”, nu se va inchide (asta apropo de una din temele care au insotit promovarea imaginii festivalului pe pagina web a TIFF2009, https://www.tiff.ro). Probabil maine vom vedea la stiri un interviu cu deja cunoscutul castigator al festivalului, si ne vom mandri ce frumos este sa fii roman. Pacat ca nu exista oameni potenti financiar care sa transforme TIFF sau orice alt festival organizat in Romania intr-unul de top 30 in lume; concurenta reala sau filmele de ultima ora le poti vedea doar in strainatate sau descarcandu-le de pe internet. A cui este vina pentru aceasta situatie ? Poate a noastra, pentru ca suntem romani. Oricum, felicitari organizatorilor TIFF 2009 si sa speram ca la anul festivalul macar va mai exista, pentru ca si alte productii asiatice (si nu numai) sa ajunga la publicul din Romania.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Treeless Mountain (2008)
Tara: Coreea de Sud
An: 2008
Gen: Drama
Regia: So Yong Kim
Cu: Kim Hee-yeon, Kim Mi-hyang
Data lansarii: 22 aprilie 2009
The Great King (2007) – episodul 9
In palatul atacat de dinauntru de fortele Hwachun, iar pe dinafara de soldatii sefilor de clan, regele se retrage in cripta regala. El este insotit de Kiha, care, pentru a-si respecta promisiunea facuta lui Dam-Duk de a-i elibera tatal, se foloseste de fortele sale de gardiana a Fenixului si fuge din captivitatea Hwachunului.
Regele Ji-Ji refuza insa sa fuga cu ea in Julno, dimpotriva. Inchis cu Kiha in cripta regala, regele Ji-Ji face totul ca aparentele sa o invinovateasca pe aceasta atunci cand se sinucide pentru a nu ajunge povara pe umerii fiului sau si pentru a-l face rege prin moartea sa. Capitanul regimentului 3, ce trebuia sa il apere, priveste cu neputinta cum moare regele dat in grija sa cu Sabia Paradisului împlantata in piept, dar ii mai poate auzi ultimele cuvinte: „Du Sabia Sfanta a regelui Jumong fiului meu. Spune-i ca daca vrea sa imi razbune moarte, sa fie rege”. Si capitanul regimentului 3 porneste sa duca aceste ultime cuvinte si Sabia Paradisului destinatarului ajuns fugar in propria sa tara…
Jeon Ji-hyeon şi Koyuki au prefaţat „Blood: The last Vampire” în Japonia
Jeon Ji-hyeon a vizitat Japonia pentru prima oara in ultimii 3 ani pentru a asista la o campanie de promovare a celui mai nou film al ei, „Blood: The Last Vampire”. A fost, de asemenea, prima aparitie oficiala in public a actritei din ultimul an, de la precedenta aparitie la premiera filmului „A Man Who Was Superman” din ianuarie 2008. Luna trecuta, actrita si-a prelungit contractul cu agentia ei, Sidus HQ, dupa ce au existat speculatii ca actrita ar dori sa renunte la colaborarea cu acestia.
Aparand alaturi de actrita japoneza Koyuki, la conferinta de prezentare a filmului in Japonia, vedeta coreeana a impartasit ganduri despre cum s-a simtit sa interpreteze rolul unei vanatoare de vampiri de 17 ani, Saya, imbracata intr-o uniforma scolareasca japoneza, cu parul impletit: „M-am simtit putin jenata, insa mi-a placut sa interpretez o tanara eleva”. Partenera ei de ecran, actrita japoneza Koyuki, a spus: „Ne-am dat toata silinta pentru a filma scenele intense, de actiune, si era ca si cum Jeon a fost facuta sa o interpreteze pe Saya”. Intrebata de ziaristii japonezi daca nu o deranjeaza ca nu a avut un partener de ecran, in locul unei partenere, Jeon a raspuns: „Am gasit interesant ca o femeie a avut scene de lupta cu o alta femeie, iar Koyuki a fost partenera de ecran perfecta cu care sa lucrez, astfel ca scenele finale au fost foarte reusite. Filmarile au fost o provocare atat fizica cat si mentala, asa ca m-am gandit, la inceput, ca niciodata nu voi mai accepta un rol intr-un film de actiune. Dar vazand rezultatul muncii mele, in final, acesta m-a facut sa ma razgandesc. E cu adevarat fantastic !”
Koyuki nu a incetat cu laudele la adresa starului coreean: „Cu mai mult de 12 ore pe zi petrecute pe platourile de filmare, era imposibil sa filmezi scenele de actiune decat daca trupul si mintea deveneau una. Jeon a fost extraordinara, dand ce-a avut mai bun cand isi interpreta rolul. O respect pentru asta.” Jeon a raspuns complimentelor: „Am devenit o fana a lui Koyuki de cand ma uitam la „Last Samurai”. Sper ca in viitor sa mai putem filma impreuna un film”.
Produs in colaborare cu producatori din Hong Kong si Franta, „Blood: The Last Vampire” este primul film realizat la Hollywood de Jeon Ji-hyeon. Versiunea pentru marele ecran a animatiei omonime japoneze din 2000 a avut premiera pe 29 mai, in Japonia.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Caz surprinzător descoperit de poliţia coreeană în lumea filmului coreean
Care fan adevarat al filmului asiatic nu mai tine minte filme precum „Silmido” sau „Public Enemy” ? Desi au trecut doar cativa ani de la realizarea lor, faima li s-a dus peste mari si tari, astfel ca nu am gresi daca astazi le-am putea considera daca nu clasice, cel putin de referinta pentru cinematografia asiatica in general, si cea coreeana in special. In aceste zile, aceste filme au revenit in prim plan. Nu pentru ca ar avea loc o proiectie a lor in vreun cinematograf sau intr-o anumita locatie, ci datorita unui scandal recent care s-a lasat cu arestari. Despre ce este vorba ? In urma cu cateva zile, 3 persoane au fost retinute de catre politie datorita faptului ca inchiriau arme de foc oamenilor de film coreeni. Conform declaratiilor luate persoanelor retinute, se pare ca aceste arme au fost folosite la realizarea unor filme celebre, precum „Silmido”, „Shiri” sau „Public Enemy”.
Purtatorul de cuvant al politiei metropolitane din Seul a afirmat ca un barbat, identificat sub numele Jung, alaturi de alte 2 persoane, au inchiriat 18 arme de foc, inclusiv pusti M16 si AK-47 mai multor producatori de filme, de nu mai putin de 15 ori, primind pentru fiecare inchiriere suma de 40 milioane woni (aproximativ 32.000 dolari). Legislatia din Coreea de Sud stabileste clar ca singurele persoane care au dreptul sa posede armament asupra lor sunt soldatii, politistii si agentii serviciului secret. Cei care doresc sa detina in proprietate o arma de vanatoare au nevoie de acordul autoritatilor. Jung se pare ca ar fi luat cu imprumut armele in 1996 de la Paramount Pictures pentru a fi folosite intr-un film coreean, insa nu le-a raportat autoritatilor. Politia a mai adaugat ca armele de foc venite de peste ocean ar fi trebuit returnate proprietarilor lor de drept (in speta studiourile americane Paramount) sau ar fi trebuit sa fie distruse.
Un caz surprinzator, care confirma inca o data cat de reala este vorba proverbului: „Ulciorul nu merge de multe ori la apa”.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Jackie Chan (partea a 3-a)
Jackie Chan este unul dintre cei mai populari si mai cunoscuti actori ai lumii, datorita numeroaselor roluri in special in filme de actiune, comedii de actiune si filme de arte martiale. Stilul de lupta acrobatic propriu si inimitabil, nota de umor si improvizatiile care il insotesc in toate filmele sale l-au consacrat definitiv pe simpaticul actor, cascador, producator, scenarist, cantaret si antreprenor. Din anii ’70 pana in prezent a aparut in peste 100 de filme, actorul avand rezervata o stea pe Walk of Fame din Hollywood si pe Avenue of Stars din Hong Kong. Indubitabil Jackie Chan este cel mai cunoscut actor chinez din lume, motiv pentru care vom dedica un serial biografiei amanuntite a acestuia.
EPISODUL 3: Lungul drum al succesului la Hollywood
Dupa succesul lui „Drunken Master”, Jackie Chan avea deja putere. A fost co-regizor si s-a ocupat de coregrafia filmului „Fearless Hyena”, pentru Lo Wei;
a regizat de unul singur „Young Master”, iar apoi a semnat cu Golden Harvest Company. Dar aceasta din urma miscare a precipitat lucrurile. Jackie a fost amenintat atat de Lo Wei, cat si de triade, astfel ca a trebuit sa ia drumul Americii pentru a face „The Big Brawl” alaturi de regizorul si producatorii lui „Enter the Dragon”. Mai apoi s-a alaturat distributiei stelare din filmul lui Burt Reynolds, „Cannonball Run”. Pentru 10 milioane de dolari din Hong Kong, contractul lui Jackie Chan cu Lo Wei a fost rascumparat, astfel ca a putut sa se intoarca pe insula pentru a invata alte tehnici de regie si acrobatii pentru filmele sale viitoare.
Jackie Chan este un adevarat maestru al acrobatiilor, un istoric al lor, explicand cum cascadorii din Hong Kong au folosit mereu lovituri traditionale sau tehnici de a se feri de lovituri specifice. Asta pana cand filmul lui Steve McQueen, „The Sand Pebbles”, a fost filmat in Hong Kong, apelandu-se la multi figuranti autohtoni. Atunci cascadorii profesionisti din Hong Kong au invatat un nou stil de a lovi si de a fi lovit. In scurt timp, datorita unui Jackie Chan sau John Woo, cascadorii din Hong Kong vor ridica nivelul acrobatiilor lor la un nivel nemaiintalnit pana atunci, cu totii dorindu-si sa fie absorbiti de o industrie americana de film care i-a inspirat. Mirajul Americii l-a atras si pe Jackie. Cat a fost prima oara in America, acesta a descoperit stradaniile in ale comediei ale unor actori ai filmului mut: Buster Keaton si Harold Lloyd. Inspirandu-se din munca acestora, Jackie s-a concentrat pe realizarea unei combinatii intre comic si cascadorii. In 1985 a batut din nou la portile consacrarii in State, jucand in filmul „The Protector” (alaturi de Danny Aiello), insa a esuat si de data asta.
In termenii istoriei filmului, acest esec a fost crucial. De ce ? Era mult mai ieftin sa faci filme in Hong Kong si, cum companiile de asigurari erau mult mai putin obsedate si mult mai permisive, exista posibilitatea realizarii mai multor cascadorii periculoase, chiar mortale. „Police Story” cu siguranta a pus la incercare limitele lui Jackie Chan si ale cascadoriilor sale. Filmul a avut niste scene de o spectaculozitate nemaiintalnita in vreun film de actiune de pana atunci, realizate cu mari sacrificii. Succesul acestui film a dus la 3 sequel-uri. A urmat apoi „Armour of God”; cascadoriile l-au bagat pe Jackie in spital, acesta cazand de la inaltime, lovindu-se la cap de o stanca, fracturandu-si craniul si intrand in coma.
Pe masura ce alegea sa realizeze noi proiecte, comediile deveneau din ce in ce mai prostesti, iar cascadoriile tot mai indraznete. La „Drunken Master 2”, din 1994, scena finala de 7 minute in care Jackie lupta in continuu a luat 4 luni de filmare ! A lucrat cu propria lui echipa de cascadori, altfel, spune actorul, ar fi existat mult mai multi raniti in randul membrilor echipei. Cu propria ta echipa, zicea Jackie, totul devine „mai mult ca o arta, ca un dans”. Dupa o drama despre curse de masini ilegale, „Dead Heat”, a sosit si vremea marelui success la Hollywood. Cu „Rumble in the Bronx”, Jackie a ajuns pe prima pozitie in box-office-ul american, devansand la data premierei filmul lui John Woo, cu John Travolta extrem de popular pe atunci, „Broken Arrow”. In „Rumble in the Bronx”, regizat de Stanley Tong, si avand-o ca partenera pe ecran pe starul pop din Hong Kong Anita Mui, Jackie isi vizita unchiul in New York si drumul sau se intersecta cu cel al unor bikeri si cu un element specific filmelor sale, coruptia din politie. Filmul, cu un buget de 7,5 milioane dolari, a obtinut incasari de peste 32 milioane dolari, fiind filmul cu cele mai mari incasari din Hong Kong in 1995.
Acum era clar: Jackie Chan devenise o vedeta populara in insasi cetatea filmului.
VA URMA
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Crows Zero 2 (2009)
Tara: Japonia
An: 2009
Gen: Actiune/Drama
Regia: Takashi Miike
Cu: Shun Oguri, Kyosuke Yabe
Data lansarii: 11 aprilie 2009
Anul Nou Chinezesc – perioadă propice pentru lansarea de filme în Hong Kong
In ultimii ani, a devenit o moda lansarea unor filme de succes in preajma sau in perioada vacantei Anului Nou Chinezesc. Cu toate ca pentru unii aceasta reteta s-a dovedit de succes („Look for a Star” sau „Red Cliff Part 2”), filmele din Hong Kong au pierdut teren, in acest interval, in fata productiilor sosite de peste Ocean. Unele case de productie chiar au luat hotararea radicala de a ocoli aceasta perioada din an pentru lansarea premierelor. In acest an, a existat un film vorbit in mandarina care a reusit sa devina campion al box-office-ului in Hong Kong, cu incasari de peste 3 milioane de dolari: „All’s Well End’s Well 2009”. Acest succes a motivat companiile de productie sa reinceapa sa produca filme care sa fie lansate in aceeasi perioada a anului. La inceputul lui 2010 se pare ca va fi chiar o concurenta acerba, asta dupa ce Mandarin Film a anuntat ca va produce „All’s Well End’s Well 2010” cu aceeasi distributie, adica Louis Koo, Ronald Cheng si Sandra Ng. Media Asia, o companie de productie concurenta, a decis imediat sa-i aduca impreuna in acelasi film pe Johnnie To si Wai Kar Fai, la care se adauga cel putin inca 10 artisti impresariati de casa de inregistrari Amusic, o importanta casa de productie in domeniul muzical din Hong Kong. Daca aceasta concurenta va fi benefica filmului din insula, ramane sa constatam anul viitor.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
