Filmarile la Ip Man the Prequel au inceput in Hong Kong in noiembrie 2009. La invitatia autoritatilor locale din Foshan, doua treimi din filmari au fost realizate in celebra localitate, inclusiv in satul in care Ip Man a trait. Acest lucru aduce o nota de originalitate unei productii care si-a propus sa insiste asupra anilor copilariei lui Ip Man, cand copiil fiind, acesta a revenit de la studii din Hong Kong inapoi in Foshan. Aici deprinde arta Wing Chun si o cunoaste pe viitoarea lui sotie. Regia filmului a fost sennata de Herman Yau, in conditiile in care Wilson Yip, regizorul lui „Ip Man” din 2008, a preferat sa se concentreze pe sequel-ul dupa acest film. In plus, mergand pe principiul „bate fierul cat e cald”, Sin Kwok Lam, producatorul filmului, nu a mai putut astepta ca Wilson Yip sa termine sequel-ul. Astfel, in aprilie 2010 va fi lansat „Ip Man: The Legend is Born”, iar in iunie 2010 „Ip Man 2”.
Sin Kwok Lam, fiind discipol al lui Yip Chun (fiul mai mare al lui Yip Man) si practicant al Wing Chun, nu are nimic impotriva unei competitii cu viitorul film al lui Wong Kar Wai. Acesta a declarat ca raspandirea spiritului Maestrului e mult mai importanta decat o competitive intre regizori si scenarii: „In timp ce produceam „Ip Man”, Wong Kar Wai s-a apropiat si el de d-l Yip Chun. Am simtit ca e o competitie absurda. Iar Wong Kar Wai e un regizor international, astfel ca speram ca munca lui va fi una onorabila, cata vreme scopurile noastre sunt diferite”.
Yip Man va fi portretizat de To Yu Hang (foto), practicant Wing Chun si cel mai tanar medaliat cu aur la Campinatul Mondial de Wushu din istoria Hong Kong-ului. Acesta a fost asistent in artele martiale la precedentul film, in care a si aparut, de altfel, ca subordonat al lui Fan Siu Wong. In „Ip Man 2” el il va interpreta pe unul din discipolii lui Sammo Hung, invatand o multime de lucruri de la acesta. Sin Kwok Lam a spus ca exista o penurie de tinere vedete care sa stapaneasca bine artele martiale, in industria de film din Hong Kong, si ca e obligatoriu sa se acorde mai multe sanse noilor intrati in domeniu, pentru a-i creste si a-i transforma in vedete.
Betty Huang Yi o interpreteaza pe prietena lui Yip Man. Alegerea nu a fost intamplatoare, iar insasi Betty Huang realizeaza complexitatea rolului ei, personajul trebuind sa aiba caracter, sa stie sa-si exteriorizeze sentimentele si emotiile intr-o epoca conservatoare. Actrita a trebuit sa invete si ea Wing Chun, si a primit promisiunea de la Sin Kwok Lam ca va fi distribuita intr-un film viitor, in care o va interpreta pe fondatoarea stilului de arte martiale Wing Chun, Yan Yong Chun. Legat de acest film, Sin Kwok Lam spera sa reuseasca sa aduca mai multi maestri adevarati Wing Chun pe ecran, preconizandu-se un proiect de succes.
In „Ip Man the Prequel” apare si Fan Sin Wong, actorul care in „Ip Man” il interpretase pe maestrul din Nord cu care Donnie Yen s-a luptat. In „Ip Man 2” personajul lui Fan Sin Wong e unul mai retinut, acesta declarand ca „nu mai sunt raufacatorul sau figura luptatorului crud din Nord. Sunt primul discipol al lui Yip Man, o persoana rafinata.” Pentru rolul din Prequel, acesta a trebuit sa slabeasca intr-o luna suficient cat sa poata intra in pielea unui tanar zvelt care sa aminteasca de viitorul rival al Maestrului. Yuen Biao, unul din starurile Kung Fu, va da un recital Wing Chun pe ecran, in rolul unuia din mentorii lui Ip Man. Xu Jiao si Rose Chan ii vor interpreta pe Meu Hui – copil si adolescent – prietenul din copilarie al lui Yip Man, in timp ce Suet Lam il va interpreta pe seful satului.
Dar poate ca cea mai mare senzatie a peliculei „Ip Man – The Legend is Born” este aparitia in film a fiului mai mare al lui Yip Man, Yip Chun, in rolul celui de-al doilea mentor al tanarului Yip Man, Leung Bik. Este primul si singurul rol pe care fiul lui Yip Man l-a avut vreodata intr-un film, iar ironia sortii face ca acest film sa fie inchinat vietii tatalui sau. Yip Chun are cateva scene de actiune in film, producatorul Sin Kwok Lam laudandu-l pe maestre. Yip Chun i-a replicat: „A fost de-a dreptul plictisitor. Ma bucur mult ca s-a terminat. Nu ma voi mai implica vreodata ca actor in realizarea niciunui alt film.”
Fanii filmelor de arte martiale mai au putin de asteptat. Momentul marii premiere se apropie. Vara lui 2010 va fi cu adevarat una fierbinte…
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Tara: Coreea de Sud
Gil… Gil Dong! Un vis care devine realitate. Momentul reintalnirii este unul extraordinar si este insotit de o melodie sensibila si frumoasa, interpretata de Tae Yeon. Dorind sa afle motivul disparitiei, Yi Nok afla cu amaraciune ca a fost singura care nu cunostea adevarul. Lee Chang devine mai uman; descatusarea si lepadarea interiorizarii este rezultatul unei singure persoane: Yi Nok. Cum a reusit? Simplu. Cu rabdare si sinceritate. O vorba buna spusa intrun moment potrivit, face cat o mie de statuete de aur. O grimasa reusita iti poate lumina ziua si iti va indulci
EP.6 „Noaptea cand m-a muscat”
Renumitul actor de comedie, regizor si producator chinez Stephen Chow va incepe in curand filmarile la noul sau film, „Tai Chi”. Din distributia acestui film fac parte figuri proeminente de la Hollywood, precum Jack Black si Anne Hathaway. De la lansarea pe piata a succesului „CJ7”, in 2008, Stephen Chow a fost foarte retinut, retragandu-se, chiar, din super-productia „The Green Hornet” din motive nespecificate. In ciuda acestei aparente, „Tai Chi” se anunta un mare succes la Hollywood, astfel ca perioada de mai bine de un an in care Chow a stat in umbra va trece neobservata. Va fi filmul de debut al acestuia atat ca regizor cat si ca actor la Hollywood.
Chow, un mare fan al legendei kung-fu-ului, Bruce Lee, a declarat ca i-a luat mult pana sa accepte scenariul, asigurandu-se ca acesta este perfect. In repetate randuri a adus corecturi la acesta, timp de 2 ani de zile, amanand de fiecare data premiera. Columbia Pictures s-a retras, in cele din urma, din uriasul proiect, saturandu-se sa astepte, fortandu-l pe Chow sa-si gaseasca un nou partener la Hollywood. La randul lui, Chow si-a exprimat starea de neliniste si nervozitate data de faptul ca filmul este vorbit in totalitate in limba engleza, iar in el joaca actori vedeta la Hollywood. Cu toate ca a progresat in stapanirea limbii engleza, Chow a declarat ca si-a luat un profesor care sa-l ajute in studierea limbii engleze.
Serialul coreean de succes „Shining Inheritance,” cu Lee Seung-gi si Han Hyo-joo va fi difuzat la postul public de televiziune din Japonia. Anuntul a fost facut de reprezentantii postului coreean de televiziune SBS, care a produs acest serial, specificand ca Fuji TV va difuza acest serial incepand cu luna martie 2010. „Shining Inheritance” a fost popular in timpul difuzarii la televiziunea coreeana in prima jumatate a lui 2009, devenind cel mai urmarit serial de televiziune din Coreea, cu un rating ce a atins si 46% ! Serialul a fost vandut mai multor tari din Asia, inclusive in Taiwan, unde acesta a atins ratinguri uriase de la inceputul difuzarii sale in luna noiembrie 2009. Serialul a obtinut 8 premii la SBS Drama Awards in 2009, inclusiv pentru Cel mai bun cuplu si cea mai buna actrita.
Jackie Chan a spus, despre cel mai nou film de limba chineza al sau, ca acesta e in lucru de 2 decenii, creditand un regizor necunoscut pentru a-l ajuta sa transpuna pe ecran povestea prieteniei dintre un soldat si un general in China antica. Veteranul filmelor de actiune a declarat, cu ocazia premierei filmului „Little Big Soldier” in orasul sau natal, ca mai intai a dorit sa faca un film de razboi in urma cu 2 decenii, insa proiectul s-a oprit din cauza… lipsei de inspiratie a scenaristului ! Scenaristul era nimeni altul decat… el. „Nu am reusit sa scriu un scenariu care sa tina o ora si 30 de minute. Am scris material pentru o jumatate de ora, dar nu am putut continua, orice as fi facut. Asa ca am facut „Police Story” si „Project A”, a spus Chan reporterilor, referindu-se la cele 2 filme ale sale din anii ’80. Proiectul a fost pastrat in asteptare pana cand l-a intalnit pe regizorul Ding Sheng in urma cu cativa ani. Sheng este un regizor foarte putin cunoscut in China, intreaga lui cariera rezumandu-se la filmarea de reclame pentru televiziune.
Slujitoarele de la Curtea regala, in Coreea medievala, purtau numele generic „Gungnyeo”, care in traducere inseamna „femei care il asteapta pe rege” (sau pe orice fata regala). Termenul se referea, in afara Palatului, la orice femeie de conditie umila, fara un rang in societate. Prima consemnare in documente istorice a existentei acestei categorii se produce in 1392, sub regele Taejo, in timp ce sub nepotul acestuia, regele Sejong cel Mare, sistemul Gungnyeo este reglementat si riguros organizat. Mai mult decat atat, la 1428 acesta a institutionalizat acest sistem, care apare mentinat in „Codul complet al Legilor”. La inceput, Gungnyeo se referea la toate femeile aflate in serviciul regelui, la Curte. Sub aspectul statutului social, femeile Gungnyeo erau persoane obisnuite, umile, ca de exemplu fiicele sclavelor, concubinele sau asa-numitele „dispretuite” („cheonmin”). In timp, clasificarea acestor slujitoare s-a facut in functie de ocupatia si responsabilitatea lor la Curtea regala, unele ocupandu-se cu aranjarea asternuturilor sau cu ordinea in Palat, altele cu pregatirea mancarurilor sau cu cusutul. Si femeile care stiau sa cante la un instrument faceau parte din aceasta categorie. In timpul dinastiei Joseon, odata cu riguroasa organizare a Curtii, Gungnyeo au ajuns sa se ocupe de anumite odai ale Palatului, fiind impartite dupa odaile printului mostenitor, ale reginei , ale regelui sau ale concubinei acestuia.
Gungnyeo erau alese, se pare, in principal din randul sclavelor detinute de clasa conducatoare. La inceput, si fiicele oamenilor de rand puteau aspira sa devina Gungnyeo, insa cele care ajung sa-l slujeasca pe rege si sunt la origine fiice de sclave se opun, iar in cele din urma regele impune selectarea doar din randul fiicelor sclavelor clasei conducatoare a slujitoarelor sale. In timp, s-a nascut o concurenta acerba pentru un statut mai bun in cadrul acestui sistem, iar cele care ajungeau sa serveasca la Palat erau cel mai bine privite, astfel ca deseori incercau sa isi aduca la Palat apropiatii sau alte rude, pentru a urca mai rapid in ierarhie. Spre exemplu, femeile care ajungeau Gungnyeo in departamentul de cusut sau cel de brodat au ajuns sa provina din clasa de mijloc, in timp ce in alte domenii provenienta era clasa de jos. Varsta la care se intra in acest serviciu difera in functie de domeniu, insa in general era cuprinsa intre 4 si 13 ani. In felul acestea, viitoarele Gungnyeo primeau o educatie necesara pentru a face fata, cum ar fi cititul in limbajul Curtii sau scrierea cu caractere specifice Palatului. Astfel a inflorit si asa numita „literatura de palat”.
Nu doar originea conta pentru ascensiunea in sistem, ci si experienta. Imbracamintea viu colorata transmitea un cod nescris, doar cele din sistem reusind sa-si identifice colegele de la un alt departament, care aveau pana si o alta coafura. „Gaksimi” era termenul generic pentru cameriste, bucatarese, cusatorese, ce lucrau pentru odaile regelui. Ele erau platite din banii statului. „Sonnim” erau servitoarele care faceau curatenie la resedinta concubinei regelui si erau platite de familia concubinei.”Uinyeo” erau asa numitele doctorite, care moseau concubinele cand acestea nasteau si faceau tratamente cu acupunctura si plante medicinale. Insa cand avea loc un banchet, acestea se transformau in gisaeng (un fel de curtezane care trebuiau sa intretina atmosfera). Se pare ca predecesoarele „uinyeo” erau de fapt gisaeng; acestea au disparut odata cu patrunderea la Curte a medicilor occidentali.
Viata de gungnyeo era una plina de privatiuni, dedicata unui singur tel: slujirea regelui si a familiei regale. Toate gungnyeo odata intrate in Palat erau, practic, legate pe viata de acesta. Trebuiau sa-si traiasca intreaga viata in interiorul zidurilor Palatului regal, cu exceptia unor situatii speciale. Dar la Palat exista o regula de aur: nimeni in afara de rege si de servitorul lui apropiat, nici macar concubina acestuia, nu puteau muri pe teritoriul Palatului. Astfel, cand o gungnyeo devenea batrana sau se imbolnavea, aceasta trebuia sa paraseasca Palatul. Existau si sitiatii extraordinare cand acesteia i se permitea sa iasa din Palat (calamitati naturale, cand superiorul sau stapanul lor era bolnav etc) Dar in astfel de situatii exceptionale, libertatea de miscare a lor era limitata: nu aveau voie sa se marite si urmau a fi aspru pedepsite daca incalcau regulile.
Tara: Hong Kong, China
„Shadows in the Palace” este filmul de debut al scenaristei Kim Mee-jeung, care a facut parte din echipa de productie a unor filme ca „King and the Clown” sau „Once Upon a Time in a Battlefield”. De altfel, filmarile (care nu au avut la dispozitie un buget prea mare) s-au realizat in aceeasi locatie unde s-a filmat si „King and the Clown”. Filmul poate fi considerat o impletire de genuri: partial drama de epoca, partial film de mister, si partial film de groaza. E vorba de fapt de o fictiune despre asa-numitele „gungnyeo”, in fapt servitoare de la palatul regal care trebuiau sa-l slujeasca pe rege in societatea traditionala coreeana.
Filmul incearca reconstituirea unei franturi dintr-o pagina de istorie nescrisa. Este greu sa intelegi viata slujitoarelor de la Palat din trecut in lipsa inregistrarilor in arhive despre ele. Pentru cinefilul contemporan, obisnuit cu regulile unei altfel de societati, acest lucru va fi cu atat mai greu de inteles, ca urmare a vidului cultural intre acele vremuri si vremurile de astazi. In general, filmele a caror actiune este plasata in trecut sfarsesc prin a ne spune mai multe despre societatea in care traim in present decat despre epoca prezentata pe ecran. Sa fie acesta un lucru condamnabil ? Filmul este, in definitiv, un act de imaginative, iar faptele istorice, atunci cand sunt putin cunoscute, nu fac decat sa permita imaginatiei sa se exprime. „Shadows in the Palace” este un exercitiu de imaginatie despre o lume care chiar daca a existat intr-o cu totul alta forma, reuseste sa ofere cinefilului o experienta inedita si terifianta, fara a-i curma apetitul pentru arta cinematografica.
Superstarul Hallyu Bae Yong-Joon a depus mari eforturi, in ultimii 2 ani, sa promoveze turismul in Coreea de Sud. Odata cu anul 2010, acesta a anuntat faptul ca intentionaeaza sa revina in prim plan cu un proiect cinematografic. Producatorul Park Jin-Young s-a alaturat la Bae si companiei acestuia si in curand vor incepe filmarile la productia „Dream High”. Se asteapta ca formatia muzicala de fete „Wondergirls” sa participe la acest proiect. Bae Yong-Joon s-a retras din lumina reflectoarelor industriei de film pentru o perioada destul de lunga de timp, ocupandu-se de scrierea unei carti destinate promovarii turismului in Coreea, intitulata „Calatoria in cautarea frumusetii Coreei”. Compania lui de impresariere si productie, celebra BOF si Keyeast (unde e actionar majoritar), se pare ca au ca principala prioritate in acest an producerea unui serial de televiziune. In afara anuntatului „Waterdrops of God” („One Drop”), care temporar stagneaza ca urmare a unor probleme legate de productie, se afla in discutie achizitionarea si a altor adaptari.
Este de laudat talentul regizorului, care reuseste fara dialog, fara coloana sonora, fara efecte speciale si fara tehnici moderne si unghiuri intortochiate de filmare sa acumuleze tensiune, care mai apoi atinge apogeul si decide soarta personajelor. Desi filmul prezinta drama a doua destine care se intersecteaza la un moment dat pe drumul vietii, regizorul nu insist ape accentuarea unor trasaturi anume ale personajelor. Cu toate acestea, el permite spectatorului sa-si formeze o opinie proprie despre povestea celor 2, fara a se plictisi din cauza ca nu primesc toate detaliile dintr-o data, pe calea traditionala a dialogului. O poveste emotionanta despre doua suflete abandonate si abuzate de minunata lume a zilelor noastre, pe care circumstante neobisnuite ii aduc impreuna si care invata sa aiba incredere in nou unul prin celalalt. Una peste alta, „Life Track” ramane unul din cele mai bune filme independente asiatice ale ultimilor ani, aproape o capodopera a genului. Cunoscatorii il vor gusta !
EP.5. „Sa stii ce-i disciplina”
Scena de inceput al acestui episod are valoare de simbol. In special intrebarea rostita de catre Yi Nok. Mai pe romaneste ar suna cam asa: „Pe unde sa merg? Care este calea cea mai buna? Dar, cea mai potrivita? Unde este Hong Gil Dong? Acolo? Acolo?” Fumul care a inecat scena confruntarii dintre banditi si fortele de ordine poate reprezenta perioada tulbure in care se petrece
Renzil D’Silva este nimeni altul decat scenaristul recentului “Luck” si mai ales al succesului “Rang de Basanti” din 2006. Anul trecut acesta s-a decis sa regizeze si primul sau film din cariera, “Kurbaan”. Lansat in noiembrie 2009, acesta ii are in rolurile principale pe Kareena Kapoor si Saif Ali Khan, care sunt cuplu si in viata reala. Filmarile au fost efectuate in Philadelphia si Brooklyn, iar filmul a avut toate atuurile pentru a fi un mare succes: experienta producatorului Karan Johar, popularitatea ajunsa la o culme a actorului Saif Ali Khan dupa “Love Aaj Kal”, popularitatea cuplului Kareena Kapoor-Saif Ali Khan, care luni de zile a tinut primele pagini ale ziarelor. La acestea se adauga o intensa promovare a filmului de compania UTV, si controversa legata de 2 melodii de pe coloana sonora, considerate obscene pentru India, dar care in final au fost acceptate de Curtea din Bombay ca fiind permise.
Yi Nok a ales sa fie momeala pentru ca Chungyi si tatal ei sa poata scapa teferi de nemilosii urmaritori. Acest lucru este descoperit intamplator de catre Hong Gil Dong. Oare cine este mai rapid decat o sageata? Cine este atat de curajos incat sa prinda (sa vaneze) un tigru? Alintata Doe Eyes. Yi Nok! O fata cu sufletul mare. Cine… esti? De ce ma ajuti? Doua intrebari care vor deveni leit motivul urmatoarelor episoade. Cautarea, oarecum disperata, dar atat de nevinovata, pare sa se materializeze. Ei sunt atat de aproape, se ating. Dar, Hong Gil Dong se transforma fara voia lui intr-un domn Moonlight Black Hat, un barbat care pare a face lucruri secrete si periculoase. El emana un parfum atat de familiar, de ametitor, incat Yi Nok va ramane impresionata. Mirosea a „I love you”! O esenta rara si unica.
EP.4. „Infectia – microbul – iubirii”
Sin Kwok Lam (foto, antrenand-o pe celebra Gillian Cheung) este un jucator important din sectorul financiar din Hong Kong; mai mult, acesta a scris chiar o carte controversata despre marile corporatii care in ultimul an au inghitit micile firme. Sin Kwok Lam este, insa, si un vechi practicant de arte martiale. De mult timp acesta avea un vis: sa aduca povestea marelui maestru Yip Man pe ecrane. Dar nu a reusit sa gaseasca nici un cineast suficient de dornic sa-si asume acest risc, din moment ce Yip Man era putin cunoscut. Zburand odata spre China continentala, in avion, Sin a discutat cu producatorul Raymond Wong, si a profitat de ocazie pentru a-i propune si acestuia ideea realizarii unui film despre marele maestru al artelor martiale. Principalul argument cu care a incercat sa-l convinga pe cunoscutul producator a fost faptul ca exista milioane de discipoli si practicanti ai wing chun in intreaga lume, care ar sustine un astfel de film, deci nu ar fi un dezastru financiar producerea lui. La o luna de la aceasta discutie, Wilson Yip a fost numit regizorul viitorului film, iar Donnie Yen a fost distribuit ca actor principal in proiectul preconizat. Sin Kwok Lam s-a oferit sa-l antreneze pe Donnie Yen wing chun, supervizandu-l pe Sammo Hung si oferindu-i sfaturi si demonstratii de wing chun.
In momentul in care a aflat de acest proiect, Wong Kar Wai, care lucra de ani de zile la un film despre viata lui Yip Man si care avea contract de exclusivitate cu fiul lui Yip Man, Yip Chun, a fost contrariat, crezand ca este vorba de o incalcare a drepturilor de autor. A avut loc chiar o intalnire intre reprezentantul lui Wing Kar Wai, marele regizor, Yip Chun, fiul lui Yip Man si Sin Kwok Lam. Perspicacele si experimentatul om de afaceri a ramas implacabil si a concluzionat: „Viata unei persoane nu poate fi protejata de nici un copyright. In plus, daca continuati sa taraganati acest proiect, cum maestrul Yip Chun nu e in cea mai buna stare de sanatate, cand ar putea avea sansa de a-l vedea pe Marele Maestru pe ecran ?” In cele din urma s-a ajuns la un „armistitiu” si s-a convenit ca fiecare parte va lucra individual la propriul film si nu se va vorbi de rau filmul concurent. In consecinta, calcand pe urmele succesului filmului „Ip Man” din 2008, Sin Kwok Lam a profitat de ocazie si a fortat realizarea unui sequel si a unui prequel.
Sin Kwok Lam, care a invatat wing chun de la Yip Chun timp de 7 ani, a marturisit ca numar persoanelor care invata wing chun s-a dublat de la lansarea pe piata a filmului „Ip Man”. „Ca practicant de wing chun, sper ca vor fi mai multe filme despre wing chun, astfel incat si mai multa lume sa inteleaga acest stil de arte martial, sa invete wing chun, sa ajute la raspandirea lui. Din moment ce eu nu mai predau wing chun, discipolii mei pot sa-l predea, si am incredere ca tot mai multa lume se va implica in raspandirea lui”.
Asadar, in acest an, fanii filmelor de arte martiale, cu precadere ai acestui stil de lupta care a renascut odata cu Yip Man, se vor bucura de 2, poate 3 filme dedicate vietii Marelui Maestru. Este vorba de sequel-ul si prequel-ul la „Ip Man”, dar posibil si filmul biografic al lui Wong Kar Wai. „Ip Man – The Legend is Born” este prequelul la „Ip Man”, relatand evenimente petrecute inaintea celor din filmul din 2008. Ip Man apare in acest film facand parte din miscarea de rezistenta impotriva ocupantului japonez, instruindu-se sub tutela a 3 maetri wing chun, interpretati de Yuen Biao, Sammo Hung si Yip Chung. Filmul va avea premiera in China si Hong Kong la sfarsitul lunii aprilie 2010.
Tara: Coreea de Sud
