Lee Jun Ki este cerut pentru o noua k-drama istorico-fantastica. Aceasta se va numi “Scholar Who Walks the Night” si partea fantastica va consta in vampiri. Da, vampiri.
Lee Jun Ki nu este strain de genul “sageuk” (termenul coreean care reprezinta dramele istorice coreene) dupa marele hit “The King and the Clown” din 2005, serial care practic l-a lansat, “Iljimae” din 2008 sau “Arang and the Magistrate” alaturi de Shim Min-a.
Producatorii serialului “Scholar Who Walks the Night” au mai cautat si incercat distribuirea rolului principal si altor actori celebri, insa nu au avut succes, nimeni nu a spus clar ca accepta rolul ci doar ca vor lua oferta in considerare. Atat Kim Soo Hyun cat si Park Hae Jin au fost doua nume vehiculate, insa acestia nu au acceptat. Nici Lee Jun Ki nu este sigur, reprezentantii acestuia declarand ca actorul se gandeste la oferta, insa nu au trecut de faza discutiilor despre rol. Sa speram ca totusi va accepta.
O manhwa (benzi desenate) celebra a stat la baza scenariului serialului. Actiunea se petrece in perioada Joseon si personajul feminin, care deocamdata este oferit lui Han Groo, provine dintr-o familie aristocrata decazuta, personaj care se deghizeaza cu ajutorul unor haine barbatesti pentru a vinde carti; aceasta se indragosteste de un discipol vampir (hmm, un hibrid intre “Twilight” si “Sungkyunkwan Scandal”?).
Dupa “Blood” si “Orange Marmalade”, “Scholar Who Walk the Night” este al treilea serial cu vampiri din acest an, asa ca avem un nou trend in industria serialelor din Coreea de Sud.
“Scholar Who Walks the Night” va avea premiera in iulie, la MBC.
(Sursa: Dramabeans)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Blue Swallow (2005) – povestea senzaţionalã a primei femei pilot civil coreene
Exista putine filme, indiferent de ce cinematografie vorbim, care sa aiba puterea sa te impresioneze atat de mult incat sa le numesti cel putin memorabile. Capodoperele sunt nivelul cel mai de sus, atins doar de genii ale cinematografiei, iar in ziua de azi ne e destul e greu sa gasim astfel de productii la nivel mondial, insa productiile memorabile se realizeaza an de an, de artisti debutanti, in devenire sau consacrati, ce au parte fie de talent, fie de scenarii bune, fie de bugete memorabile sau actori talentati in distributie. Cand toate acestea se combina, rezulta perfectiunea, capodopera. “Blue Swallow” nu e o capodopera, insa un film memorabil e fara discutie. Si inca unul superb, realizat de coreeni in silul lor aparte, sensibil. Regizorul si scenaristul Yoon Jong-chan a debutat in 2001 cu “Sorum”, un horror cu Jang Jin-young, pe care a convins-o sa accepte rolul principal si in productia cu buget ridicat “Blue Swallow”, in 2005. Trei ani mai tarziu regiza “I Am Happy”, o poveste emotionanta cu Hyun Bin in rolul principal, iar in 2013 dadea din nou lovitura cu un film sensibil, “My Paparotti”. Revenind la “Blue Swallow”, in rolul principal feminin o revedem pe Jang Jin-young, regretata actrita ce s-a stins in 2009, ce a impresionat cu rolurile din “Over the Rainbow” si “Scent of Chrysanthemums”, si care se afla, probabil, in fata celui mai bun rol al carierei. De altfel, aceasta a si fost premiata de Asociatia Coreeana a Criticilor de Film cu premiul pentru Cea mai buna actrita in 2006. In rolul principal masculin il vedem pe Kim Ju-hyeok, pe care ni-l amintim din serialul “Lovers in Prague” si, mai ales, din recentul serial “God of War”. Surprizele nu se opresc aici: Han Ji-min, de nerecunoscut in rolul Jung-hee, debuta pe marele ecran in acest film, din a carui distributie fac parte si japoneza Yuko Fueki (daca vi se pare cunoscuta figura ei, e din cauza aparitiei in cele doua seriale coreene de succes IRIS si IRIS 2), dar si cunoscutul actor japonez Toru Nakamura (K20, I Give My First Love to You, Love Never to End). Filmul, ce a avut incasari de 3 milioane de dolari, este inspirat din povestea reala a lui Park Kyung-won, una din primele femei pilot ale Coreei.
Nascuta in 1901, Park Kyung-won a avut o viata scurta, stingandu-se in mod tragic la doar 32 de ani intr-un accident aviatic. De mica a fost pasionata de zbor si avioane, la 16 ani parasind orasul natal Daegu si plecand in Japonia pentru a-si implini visul. Frecventand biserica coreeana din Yokohama, s-a convertit la crestinism, un an mai tarziu revenind in Daegu pentru a se inscrie la Scoala de surori medicale din oras. Desi visul ei era sa devina pilot, intai avea nevoie de bani pentru studii.In 1925 se intoarce in Japonia, unde in cele din urma se inroleaza la scoala de aviatie din Kamata, asta dupa ce initial a sperat ca se va putea inrola la aceeasi scoala de aviatie unde a fost format si primul pilot coreean de avioane, An Chnag-nam (scoala care insa arsese din temelii in 1923). Diu ani mai tarziu a terminat cu bine studiile, obtinand licenta de pilot de gradul trei, iar un an mai tarziu pe cea de pilot de gradul doi. In 1933 a fost aleasa sa piloteze pentru prima data pe un traseu nou, intre Japonia si Manciuria, traversand Coreea in zbor. In fatidica zi de 7 august 1933, a urcat la bordul “Randunicii Albastre”, luandu-si zborul de pe aeroportul Haneda din Tokyo spre Manciuria, insa 42 de minute mai tarziu s-a prabusit in apropiere de Hakone, pierzandu-si viata la numai 32 de ani impliniti cu doar 2 saptamani in urma. O interesanta carte despre viata acestei curajoase femei coreene a scris Kano Makiyo in 1994, intitulata “Stramtori de netrecut: viata femeii pilot Park Kyung-won”.
Coreea, 1910. In urma tratatului de anexare japonezo-coreean, Imperiul coreean e anexat la Japonia. Daca pentru cei maturi, momentul a fost unul dureros, dand nastere unui sentiment national anti-japonez, pentru micuta Kyung-won, la cei 9 ani, japonezii erau vazuti ca niste luptatori ninja cu puteri supranaturale. Copiii nu vorbeau decat despre ninja, despre faptul ca acestia zburau asemeni unor pasari, iar in ziua in care vede pentru prima data un avion brazdand cerul campiilor manoase ale Daegu-ului, in sufletul micutei Kyung-won se cuibareste un vis: acela ca intr-o zi sa zboare. Anii trec, si in ciuda povetelor parintilor, fuge de acasa tocmai in Japonia, unde cocheteaza cu scoala de aviatie. Pentru a-si continua studiile are insa nevoie de bani, astfel ca se angajeaza ca sofer la o companie de taxiuri. Si asa il cunoaste pe d-l Isida, un client atragator ce ofera tot timpul bacsisuri consistente, dar care mai tot timpul se afla sub influenta licorii bahice. Afland ca de fapt acesta era un coreean, cu numele real Han Ji-hyuk, tanara Kyung-won se indragosteste de acesta… Insa idila lor e franta brusc de aparitia in scena a tatalui lui Ji-hyuk, care ii face ordine in viata si il trimite sa se inroleze. Cu banii castigati, Kyung-won se inscrie la academia de aviatie, unde devine unul din cei mai buni piloti, iar destinul face sa il revada pe Ji-hyuk, ce a devenit ofiter de meteorologie. Povestea de dragoste dintre cei doi continua, el sustinand-o din plin pe Kyung-won in implinirea visurilor. Dar o competitie cruciala se arata la orizont pentru academia unde s-a format Kyung-won, iar aceasta e chemata sa salveze onoarea academiei, infruntand o rivala de calibru, nimeni alta decat amanta Ministrului de Externe japonez, Gibe, ce devine rivala ei. Competitia va avea urmari care vor schimba crucial destine.
Impreuna cu Kwon Ki-ok, Park Kyung-won a fost una din primele femei coreene din aviatie. Desi in general e recunoscut ca Kwon Ki-ok a fost prima femeie coreeana pilot, aceasta a activat in afara teritoriului Coreei, fiind inrolata in Forta Militara Aeriana a Republicii China. In consecinta, istoricii o considera pe Park Kyung-won prima femeie pilot civil din istoria Coreei. Aceasta se inscrie in galeria femeilor celebre din intreaga lume care au uimit prin curajul si pasiunea lor pentru zbor in niste vremuri in care aviatia era la inceputuirle sale. In Europa, prima femeie pilot a fost baroana Raymonde de la Roche, ce a obtinut brevetul in 1910. In Statele Unite, Harriet Quimby a devenit prima femeie pilot de pe continentul nord-american in 1911, in timp ce in Romania, Elena Caragiani din Tecuci obtine brevetul de pilot la Paris, in 1914. In scurt timp, aceste femei au devenit subiecte de presa, „vedete” in competitie cu barbatii piloti. Una din cele mai celebre astfel de „vedete” a fost Amelia Earhart, ce a realizat in 1932 primul zbor solo transatlantic, in timp ce englezoaica Victor Bruce (cunoscuta sub numele The Hon Mrs Victor Bruce), dupa ce a stabilit mai multe recorduri pe uscat si pe apa, s-a alaturat in 1928 unui club de zbor, si 2 ani mai tarziu a pornit intr-un tur al lumii cu avionul ei „Bluebird”, pornind din Londra, oprindu-se in Germania, Austria, Iugoslavia, Tucia, Siria si Irak. Mai apoi a zburat spre India, Birmania, Siam si Vietnam (Indochina), a aterizat din cauza musonului in jungla Mekong-ului unde a contactat malaria, insa nici acest obstacol nu au impiedicat-o sa-si duca mai departe calatoria, ajungand la Hanoi, Hong Kong, Shanghai si Seul, fiind prima femeie ce a traversat in zbor Marea Galbena. Dupa ce a acoperit 16.625 km in 25 de zile de zbor, aceasta a ajuns la Tokyo, moment istoric suprins si de filmul „Blue Swallow”.
Revenind la film, mai trebuie spus ca acesta a starnit o puternica polemica inaintea premierei. Si aceasta datorita faptului ca, fiind studiata biografia femeii pilot Park Kyung-won, s-ar fi sustinut faptul ca aceasta ar fi intrerpins niste actiuni pro-japoneze in perioada cat a fost pilot. Nu trebuie uitat faptul ca in 1910 Coreea devine colonie japoneza, in anii urmatori luand nastere diverse organizatii nationaliste sau comuniste anti-japoneze ce au subminat autoritatea imperiala prin atentate sangeroase. Or, faptul ca Park Kyung-won a studiat zborul in Japonia, dar si contextul in care a fost nevoita sa realizeze ultimul ei zbor, care i-a si adus sfarsitul, in numele Imperiului Japonez, au dus la aceste suspiciuni de colaborare cu japonezii, care nici azi nu au fost pe deplin lamurite. „Blue Swallow” incearca sa prezinte povestea lui Park Kyung-won din perspectiva umana, a unei femei ce e dispusa pentru pasiunea sa sa faca inclusiv compromisul de a fi considerata de conationali drept tradatoare de tara, cu toate ca lucrurile nu au stat deloc asa. E adevarat ca avem in fata o dramatizare a unei povesti reale, ca unele personaje, fapte si intamplari au fost partial modificate, insa totul a fost facut in pur scop artistic, iar rezultatul a meritat tot acest efort, dand o lectie de viata impresionanta tuturor contestatarilor, ce au cerut chiar anularea premierei productiei.
S-ar putea spune multe alte lucruri despre acest film deosebit. Interpretarea tuturor actorilor e de clasa (chiar daca distributia nu are nume extraordinare), imaginile sunt senzationale, scenariul e captivant, desi putin cam lent, filmul fiind bine structurat pe durata celor 2 ore si 11 minute ale sale. Coloana sonora e un alt plus al productiei, dandu-i un aer grandios, chiar eroic, iar melodia de la final e deosebita. E un film caruia nu-i lipseste nimic, o dovada ca atunci cand vine vorba de a-si omagia eroii, coreenii sunt adevarati maestri. Un film, cum spuneam la inceput, de neuitat, ce nu trebuie scapat de nici un iubitor al cinematografiei si istoriei coreene.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Elenas(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Fated to Love You (You Are My Destiny) (2014) – un remake reuşit dupã un serial taiwanez, cu polivalentul Jang Hyuk în rolul principal
Serialul “Fated to Love You” (cunoscut si ca “You Are My Destiny”) a pornit la drum cu mari asteptari, din cel putin doua motive. In primul rand pentru ca era un remake al unui serial taiwanez din anul 2008, premiat la “Golden Bell” cu premiul de Cel mai bun serial al anului (plus inca 4 nominalizari), foarte popular in Taiwan, si in al doilea rand datorita distributiei solide, in care capul de afis e tinut de trio-ul Jang Hyuk, Jang Na-ra si Choi Jin-hyuk. Jang Hyung si Jang Na Ra joaca impreuna dupa 12 ani (prima oara au jucat impreuna intr-un serial modest de la inceputurile carierei, “Bright Girl’s Success”), iar prestatia din serial le aduce cateva premii la MBC Drama Awards 2014, printre care si premiul pentru Cel mai bun cuplu dintr-un serial MBC. Cele 20 de episoade au avut un rating mediu de 10,9%, avandu-i ca regizori pe Lee Dong-yoon (Feast of the Gods) si Kim Hee-Won. Scenariul scris de Joo Chan-ok (Lobbyst) si Jo Jin-kook (Soulmate). Ost-ul de exceptie al acestui serial insoteste si subliniaza momentele importante ale povestii, beneficiind de vocile exceptionale ale unor artisti consacrati ai muzicii coreene: Jung Dong-ha cu “Destiny Sonata”, Ailee cu “Goodbye my love”, si o intreaga suita de melodii de care sigur va veti bucura.
In multe seriale coreene intalnim situatii asemanatoare definite ca fiind clisee: barbat bogat, frumos, cult, educat etc. intalneste absolut intamplator o fata care este saraca, fara scoala, nu stie sa se imbrace, etc. si se indragosteste de ea datorita caracterului ei de fata buna, pura si naiva, dar si din cauza prospetimii si noutatii pe care le aduce in cercul restrans si impenetrabil al fiilor de chaebol. Si, bineinteles, apare inca un barbat, de cele mai multe ori la fel de bogat, frumos, scolit in strainatate, care se indragosteste de aceasi fata, formand clasicul triunghi amoros. Si acest serial incepe in aceiasi nota, dar pe parcurs se distanteaza de elementele comune, deruland o poveste care incepe cu accente comice, ce se transforma in scene dramatice cu emotii si trairi intense.
Mi-young e o functionara marunta intr-o firma de avocatura. Este cunoscuta insa pentru ca nu poate refuza pe nimeni si asfel este mereu solicitata sa faca tot felul de comisioane pentru colegii ei. Printr-o intamplare, castiga o excursie in Macao, unde este cazata la un hotel. Cateva intamplari o fac sa bea de una singura mai mult decat trebuia, intorcandu-se destul de ametita in camera de hotel pe care o gaseste deschisa si, obosita, se cuibareste in pat, adormind pe loc. Dimineata, surpriza, in pat cu ea se afla un barbat total necunoscut si, dupa aparente, nu doar dormisera impreuna. Dupa groaza si stupoarea pe care o traiesc amandoi, incearca sa se replieze si sa accepte ceea ce s-a intamplat, iar dupa ce isi spun tot ce era de spus, o ia fiecare pe drumul sau, hotarati sa nu se mai vada niciodata. Dar surpriza cea mare vine cand Mi-young afla ca barbatul cu care avusese o aventura este Lee-gun, presedintele unui concern de chimicale, si ca este (cum se poate altfel)… insarcinata. Ca urmare, familiile celor doi convin ca impricinatii sa se casatoreasca rapid, si Mi-young se muta in casa sotului ei. De bun-venit, acesta o pune sa semneze un contract prin care ea se obliga ca dupa zece luni sa-si paraseasca de bunavoie sotul, copilul si casa in schimbul unei sume de bani, desigur. Cum ea nu poate spune “nu” la nimeni, refuza banii si accepta restul conditiilor impuse. Impartind acelasi spatiu dar mai ales grija pentru copilul nenascut ii apropie pe cei doi soti aflati inca intr-o expectativa prudenta. Dar destinul le va lua inapoi ceea ce i-a unit, aruncandu-i intr-un lung si dureros cosmar din care se vor zbate sa iasa ascunzandu-si ranile unul de celalalt dar si faptul ca s-au indragostit unul de altul.
Sa aruncam o privire si asupra personajelor acestui serial. Kim Mi-young (Jang Na Ra) este numita la locul de munca biletel sau “fata post-it”, deoarece i se cereau diferite si multe comisioane, mai mult sau mai putin personale, fara ca nimeni sa-i spuna vreodata “multumesc”, folosita ca si un biletel pe care, dupa ce isi face treaba, il arunci la gunoi. Este incapabila sa refuze pe cineva gandindu-se mai mult la disconfortul persoanei refuzate decat la ea, si niciodata nu se simte umilita. Indragostita de un coleg avocat, grobian si profitor, pe care il invita cu ea in Macao, este umilita si jignita in cel mai josnic mod, si acest lucru ii deschide ochii asupra caracterului infect al omului. Constienta ca nu straluceste prin nimic, dar respirand bunatate prin toti porii, il cunoaste pe Lee-gun, omul care are totul si de care se va indragosti, adanc si dureros. Dupa ce viata o loveste crunt, se va ridica si va renaste ca o femeie care stie ce vrea, descoperindu-si o pasiune pe care o o ridica la rang de meserie si care o va face renumita.
Lee-gun (Jang Hyuk) este singurul mostenitor a 22 de generatii, si familia il vrea casatorit si cu copil. Asa ca in momentul in care familia aude de casatoria lui pripita, se gandeste la o casatorie numai pe hartie pentru a avea un copil, ceea ce contravine regulilor. Ramas fara parinti care mor intr-un accident pe cand el era mic, are grija ca afacerea familiei sa mearga bine, are grija de energica lui bunica dar si de fosta concubina a tatalui lui si fiul ei, viitor candidat la presedintia firmei. Aflat sub amenintarea declansarii iminente a unei boli ereditare care secerase toti barbatii din familie, isi da seama ca trebuie ca cei apropiati sa fie pusi la adapost in eventualitatea imbolnavirii lui, luand masuri de neinteles pentru cei din jur, dar mai ales pentru Mi-young care, ranita si indurerata, le accepta fara a pune intrebari. Singur si ranit, ascunde de ceilalti suferinta care il insoteste, vizibil fiind doar un comportament putin bizar dar si un ras nebunesc prin care mascheaza durerea unei iubiri pierdute pe care nu o va mai gasi niciodata.
Daniel Pitt (Choi Jin-hyuk) este confundat cu un preot de catre Mi-young, el fiind de fapt un designer de succes, si care printr-un concurs de imprejurari va deveni umarul pe care se va sprijini in clipe de deznadejde. Un barbat frumos, talentat, prieten si sfatuitor de nadejde, este in cautarea surorii lui de care se pierduse pe cand erau copii, si este implicat in relatia Mi-young-Lee-gun, fiind martor la multe intamplari. Acesta incearca sa o ajute si sa o protejeze pe Mi-young, o impulsioneaza si o sprijina pentru a deveni o femeie mai puternica.
Bunica lui Lee-gun (Park Won-sook) vrea ca acesta sa fie fericit alaturi de o femeie si un copil si atunci cand afla ca Mi-young este insarcinata o primeste cu toata dragostea si cu bratele deschise fiindca, desi plina de avant si energie, este totusi in varsta si vrea sa-si vada nepotul bine consolidat in functia de presedinte, pentru ca… dusmanii nu dorm.
Kang Se Ra (Wang Ji-won) logodnica lui Lee-gun, este balerina si desi plina de iubire nu ezita sa puna profesia inaintea iubirii, de aceea nu vine in Macao unde Lee-gun o astepta pentru a o cere in casatorie. Cand isi da seama ca nu poate trai fara el, se intoarce pentru a-l revendica, devine o scorpie cu Mi-young si va intreprinde unele actiuni care o vor rani profund pe aceasta.
Un serial peste media multor k-drame de duzina care inunda canalele coreene de televiziune in ultimul timp, un remake reusit si mult mai cu sarm decat varianta taiwaneza (depinde si de gusturi), pe care cu siguranta fanii k-dramelor il vor aprecia.
Dupa stirea conform careia Kim Woo Bin a refuzat pana la urma rolul in drama “Warm and Cozy” al carei nume a fost initial “Jeju Island Gatsby” din cauza programului incarcat, se pare ca nici Kang So Ra nu si-a dat acceptul inca in mod oficial si inca se gandeste la oferta.
Noua drama produsa de cei de la MBC ii aduce impreuna pe producatorul Park Hong Kyun din “Best Love” si pe scenaristele Hong Jung Eun si Hong Mi Ran.
Si actorul Eom Ki Joon este in discutii cu producatorii pentru un rol in serial, dar nu s-a aflat inca nimic despre rolul oferit. Dupa rolul din thriller-ul “Golden Cross” sper sa-l vedem in acest serial intr-un rol amuzant; cine isi aduce aminte de el in “Dream High” sau “Scent of a Woman”? Acesta a mai jucat in “Phantom” si “The Virus” si este un foarte bun actor de musical.
Actorul Lee Sung Jae care a mai jucat si in “King’s Face” are un rol secundar. Sa speram insa ca nu va fi un alt rol de erou negativ, ar fi bine o schimbare din acest punct de vedere.
Producatorii sunt inca secretosi cand vine vorba de scenariu sau intriga. Momentan se stie ca este vorba despre o comedie romantica ce are loc pe insula Jeju, despre niste tineri care se muta pe insula pentru a scapa de viata sufocanta din oras. Serialul este descris ca o comedie romantica ce “vindeca”, insa eticheta asta se pune mai nou tuturor comediilor romantice. Ce ne trebuie insa nu sunt etichete ci mai degraba o distributie confirmata in mod oficial, atat de catre actori cat si de agentiile lor.
“Warm and Cozy” urmeaza sa fie difuzat dupa terminarea “Angry Mom” in fiecare miercuri si joi la MBC, incepand din mai.
Desi serialul “Orange Marmalade” care va fi difuzat la KBS se axeaza in principal pe o distributie mai tanara, printre care si Yeo Jin Gu care a jucat in “Potato Star 2013QR3”, Jonghyun din trupa CN Blue si Seolhyun din trupa AOA, recent a fost adaugat distributiei si Song Jong Ho (“Mandate of Heaven”, “Answer Me 1997”). Si va juca, ghiciti in ce rol? Rolul unui profesor cordial si bland. Am mentionat ca este si vampir?
Scenariul serialului “Orange Marmalade” este facut dupa un webtoon fantastico-romantic (scris de Seon Woo si publicat cu mare succes din 5 februarie 2011 pana in 4 ianuarie 2014 pe site-ul coreean Naver, Seon Woo preferendu-l in detrimentul site-ului Daum) ce descrie o lume in care vampirii au fost vanati de catre oameni pana aproape de disparitie, asta cu toate ca in ultimii 200 de ani ar fi existat un tratat de pace intre oameni si vampiri. Acum, vampirii traiesc printre oameni, ascunzandu-si adevarata identitate si hranindu-se numai cu sangele animalelor. Dar vampirii sunt, totusi, pradatori si jinduiesc dupa sange uman. Povestea se concentreaza pe iubirea dintre doi adolescenti, un vampir si o fiinta umana (Seolhyun si Jin Gu), dar si pe o liceana care, din greseala, il musca pe cel mai popular baiat din scoala, in timp ce acesta dormea.
Desi pare a fi perfect pentru a juca rolul unui vampir dur si rece, dar plin de sex-appeal in acelasi timp, personajul interpretat de Song Jong Ho este unul afectuos si bun. Personajul isi ascunde adevarata identitate de restul lumii si va juca un rol important in viata personajelor principale.
Song Jong Ho este genul de actor pe care iti face placere sa-l vezi chiar si in roluri care nu-ti plac in mod deosebit, datorita sarmului si naturaletii cu care joaca. Desi, din pacate, inca nu a avut un rol principal, rolurile sale secundare dau amploare si valoare scenariilor si serialelor in care joaca.
Se vor axa scenaristii pe povesti cu vampiri? Acesta pare sa fie noul trend; in trecut am avut ca tema comuna calatoria in timp (vezi “Doctor Jin”, “Faith”, “Rooftop Prince”, “Operation Proposal” sau “Queen In Hyun’s Man”) si chiar anul acesta am vazut lupta dintre “Hyde, Jekyll, Me” si “Kill Me, Heal Me”. Deocamdata, in Coreea se difuzeaza “Blood”, pentru care s-a filmat si la Sibiu si Bucuresti.
“Orange Marmalade” va avea premiera in mai, la KBS.
(Sursa: Dramabeans)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
My Love, My Bride (2014) – un remake ce face radiografia unei cãsnicii la început de drum
“My Love, My Bride” e inca o poveste romantica inspirata din momentul inceputului casniciei unui cuplu de tineri. In ultimii ani a plouat cu filme coreene pe aceasta tematica, speculandu-se un curent venit dinspre Hollywood, unde astfel de comedii romantice usoare au prins bine acum un deceniu si care in zilele noastre au devenit total neatragatoare inclusiv pentru tinerele cupluri, segmentului de varsta de pana in 35 de ani caruia i se adreseaza. E suficient sa ne amintim de “Very Ordinary Couple”, productia din 2013 cu Lee Min-ki si Kim Min-hee, pentru a concluziona ca acest film (aproape plictisitor) a spus absolut totul despre aceasta tema a cuplului aflat la inceput de drum. Mai mult, aceasta prodctie (ce s-a ales si cu doua premii) a fost scrisa si regizata de aceeasi persoana, lucru care nu se intampla la “My Love, My Bride”, regizat de Lim Chang-sang, ce revine ca regizor dupa un deceniu de absenta de la debut, al carui scenariu e scris de Kim Ji-hye (Indian Summer, Au Revoir, UFO, dramatizare Architecture 101, Hope) si Lee Myung-se (Duellist, Nowhere to Hide, M). In fapt, implicarea lui Lee Myung-se, cunoscut si ca regizor al amintitelor productii, vine doar in masura in care “My Love, My Bride” e un remake dupa scenariul lui ce a stat la baza filmului original omonim din 1990. Filmat in mai putin de 3 luni (probabil un Kim Ki-duk il termina in cateva zile, la cat de putin sofisticata este productia), filmul ii are in rolurile principale pe Shin Min-a (The Beast and the Beauty, The Naked Kitchen, Madeleine) si Cho Jung-seok (cunoscut in special din rolul din k-drama “You are the best !”).
Dupa o relatie plina de momente frumoase, Mi-young (Shin Min-a) si Young-min (Cho Jung-seok) decid sa se casatoreasca. O noua viata ii asteapta pe cei doi, si nu pare a fi una in care sa curga mereu lapte si miere: viata de proaspat casatoriti. Sub atenta supraveghere a proprietarei imobilului unde locuiesc, cei doi isi traiesc primele clipe impreuna ca sot si sotie… zgomotos, starnind curiozitatea singuraticei proprietare. Mi-young lucreaza la institutul de arta, predand pictura tinerilor elevi, si asta doar pentru ca a renuntat cu ani in urma sa mai picteze, dedicandu-se implinirii personale, ca, deh, la un moment dat vin in viata momente in care trebuie sa renunti la anumite pasiuni, sacrificandu-le pentru o cariera in alt domeniu (in functie de oportunitati) sau pentru implinirea personala. Sotul ei, Young-min, lucreaza la Centrul de asistenta sociala, insa incearca sa tina in viata pasiunea din anii studentiei, aceea de a scrie poezii, dedicand acesteia ore intregi noaptea, cu intelegerea evidenta a sotiei. Daca la o prima vedere cei doi formeaza cuplul perfect, in scurt timp aparentele sunt desfiintate de intamplarile sortii. Aparitia prietenilor fiecarui membru al cuplului si ideea de libertate de miscare in cadrul cuplului, aparitia primei iubiri a fiecaruia, a certurilor obisnuite, toate culminand cu tentatia unei aventuri extraconjugale, toate acestea vor constitui tot atatea incercari ale trainiciei casniciei celor doi tineri. Le vor depasi, oare ?
Amatorii genului cunosc stilul acestor filme: un joc in mare parte in doi al protagonistilor, in care scenariul se axeaza pe analiza aprofundata a anumitor etape din viata de inceput a unui cuplu de casatoriti. Povestea e prezentata cand din unghiul de vedere al sotului, cand din cel al sotiei, cele doua perspective alternand. Comedia lipseste aproape cu desavarsire, filmul fiind unul cu precadere romantic, chiar dramatic spre final. In schimb, filmul abordeaza pe rand cam principalele provocari ce pot iesi in calea unui cuplu aflat la inceput de drum. O prima chestiune abordata de film e cea a independentei partenerilor dintr-un cuplu casatorit. La o iesire cu prietenii, sotul incearca sa para mai altfel decat prietenii deja casatoriti ce sunt tinuti sub papuc de sotiile lor. Iar in acest sens face bravada, declarandu-se o persoana independenta ce respecta independenta sotiei sale, care la randu-i i-o respecta pe a lui. Insa nu ezita in clipa imediat urmatoare sa ii telefoneze sotiei si sa-i ceara sa joace rolul inchipuit de el, cel al sotiei ce nu e tiran, ce permite o oarecare libertate de miscare sotului, mai ales cand vine vorba de o iesire cu prietenii. Iar piesa pusa in scena trebuie jucata impecabil cand ii vine ideea unei petreceri de casa noua cu prietenii, ce urmeaza sa le faca o vizita… In fapt, fiecare membru al cuplului e o individualitate, iar respectul fata de ceea ce are unic celalalt e principiul ce poate asigura succesul unei casnicii de durata. Si asta cu atat mai mult cu cat e vorba inclusiv de aparetele in fata celor straini cuplului. Daca aceasta faza este depasita, urmeaza cea a cicalelile obisnuite, micile imperfectiuni din cadrul comportamentului fiecaruia in cadrul cuplului. El are niste pasiuni, la fel si ea; el are niste prieteni ce cred una, ea are niste prietene ce cred alta. Atunci cand esti influentat de anturaj si mai putin de parerea partenerului, in mod firesc apar cicalelile, ce se rasfrang asupra proastelor obiceiuri de dinaintea casatoriei pe care fiecare partener le are. Odata depasita si aceasta etapa, urmeaza intrebarile firesti ce se nasc in urma provocarii reintalnirii primei iubiri… Apar temeri firesti de genul “oare el a ramas acelasi ?”, “oare ea e la fel ?”, “oare eu sunt acelasi/aceeasi” ? Iar de aici pana la tentatia unei aventuri extraconjugale e doar un pas, atunci cand plictiseala se instaleaza in cadrul cuplului. Pe langa acest tablou complet si amanuntit despre provocarile pe care viata le aduce tinerilor casatoriti, “My Love, My Bride” ne ofera si o pretioasa lectie de viata pornind de la pasiunea fiecaruia, care in nici un caz nu ar trebui data la o parte, ea facand parte din personalitatea acelorasi persoane care intr-o zi s-au placut si traiau numai pentru ea. Fiecare din cei doi soti are o pasiune (el poezia, ea pictura), dar o neglijeaza sau unul acorda o importanta minora pasiunii celuilalt, deseori aceasta cazand in derizoriu. Si din nou filmul ne trimite la respectarea celuilalt ca individualitate, la neinterventia in ceea ce pentru celalalt reprezinta un spatiu sacru.
Un film placut de vizionat, chiar daca foarte static si, ca mai toate filmele de gen, realist, insa nu se ridica la nivelul analitic al lui “Very Ordinary Couple”, nici chimia dintre protagonisti nefiind una extraordinara. Una peste alta, un film simpatic, de vazut o data, si… cam atat.
Traducerea a fost efectuata in premiera de uruma (Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
“Când zeii greci devin… bunici” sau “Întoarcerea bunicilor, la televizor” ?
Cu o cariera ce se intinde peste o jumatate de secol, Lee Soon Jae este unul din cei mai longevivi actori ai Coreei la acest moment. Primul sau rol intr-un serial de televiziune a fost in 1962, si in cinematografie in 1966, in “Terminal”.
Shin Goo este un alt actor veteral al Coreei care a jucat in “Going by the Book”, “Heaven’s Postman” alaturi de Kim Jaejoong si Han Hyo Joo, “The Con Artists”, “Sang Doo! Let’s Go to School!”, “The King and I”, “Queen Seondeok”, “New Tales of Gisaeng”, “Heartstrings” si multe alte seriale de succes.
Pe actorul Park Geun Hyung il cunoasteti din “Phoenix”, “Jumong”, “East of Eden”, “The Return of Iljimae”, “Daemul”, “The Chaser” si recentul “Angry Mom”.
Actorul de film si seriale Baek Il Sub a devenit o sursa de stire dupa ce in 2007 a denuntat public un candidat la alegerile prezidentiale. Acesta a jucat in “Ojakgyo Brothers”, “My Two Perfect Sons” si multe filme.
Vom vedea acum ce au in comun toate aceste nume atat de respectate in Coreea. Si pentru ca nu m-am putut decide la un singur titlu le-am lasat pe amandoua. Vorbim despre emisiunea de divertisment de care se ocupa faimosul producator Na, numita “Grandpas Over Flowers” si care isi va incepe noua editie in… Grecia. Alaturi de cativa actori cu varste venerabile, o vom avea si pe Choi Ji Woo care a jucat in “Temptation”, aceasta incercand sa mai inmoaie inimile moracanosilor “halbaes” (bunic/i, in limba coreeana) dupa glumele si sarcasmul lui Lee Seo Jin. Da, ati citit corect, Lee Seo Jin se alatura si el acestei productii ce se anunta grandioasa! Ce ocazie extraordinara pentru a-i putea vedea pe toti acesti actori veterani care apar rar in emisiunile de divertisment!
Cei care se ocupa cu reclama emisiunii au avut o idee geniala si au parodiat afisele filmului “Immortals”: Seo Genius este eroul, Ji Woo-phrodite (imi plac jocurile lor de cuvinte) in rolul de zeita sau de posibila idila- de ce nu, iubirea nu are varsta, nu?
Lee Soon Jae este Soon Zeus, Shin Goo este Goo-seidon, Park Geun Hyung este Geun-pollo si Baek Il Sub este Heracle-sub. Desi au statutul de zei, se pare ca bunicii vor fi mereu pusi pe joaca insa de zambit vor zambi cu siguranta si datorita actritei Choi Ji Woo, vesela si pusa mereu pe glume, razand mereu pana in punctul in care recunoaste cu inocenta ca “Habar n-am ce ai zis!”
Reclama emisiunii ne aminteste sa nu uitam de baiatul care cara bagajele, Seo Jinnie; camera il surprinde uitandu-se la priveliste si ai crede ca va ramane impresionat de ceea ce vede daca nu si-ar sopti in barba (destul de tare, insa, pentru a fi auzit) “Ce vom manca la pranz?”. Alergand de colo colo cu bagajele, ocupandu-se de gatit, stresandu-se din orice, Seo Jin nu va scapa de cicaleala lui Ji Woo si a celorlalti, spre deliciul telespectatorilor.
Cand Ji Woo incearca sa cheltuie banii dati ca buget de calatorie Seo Jin o cicaleste precum un sot speriat de risipa sotiei, iar aceasta se amuza de teama lui (nefondata) ca vor ramane fara bani si tace malc cand e intrebata daca au mai ramas bani, ca razbunare pentru sacaiala lui. Parca ar fi casatoriti, nu?
Vom avea ocazia sa-l vedem mai des si pe producatorul Na, cel ce s-a ocupat de peste 150 de episoade din longeviva emisiune “1 Night 2 Days” care i-a adus o multime de satisfactii profesionale si experienta. PD Na si Lee Seo Jin in aceeasi emisune? Astept acest eveniment de cativa ani buni! Cine a urmarit emisunea “1 Night 2 Days” stie la ce ma refer. Si avem un producator genial care nu se poate abtine sa nu rada cand vede distributia bine aleasa, mai ales ca majoritatea actorilor au mai lucrat impreuna in diferite seriale sau filme.
Emisiunea care va porni la drum in primul episod in Grecia va fi difuzata pe 27 martie.
(Sursa: Dramabeans)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Kim Soo Hyun, Park Yoochun, Yoo Ah In şi Lee Seung Gi se vor înrola în armatã în acest an
Pe parcursul acestui an vom avea parte de mai multe anunturi de inrolare in armata ale unor actori si cantareti. Dupa ce zilele trecute anuntam stirea conform careia Kim Jaejoong isi va incepe serviciul militar pe 31 martie, se pare ca si Kim Soo Hyun, Park Yoochun, Yoo An In si Lee Seung Gi se vor inrola cat de curand. Sa pregatim batistele…
Kim Soo Hyun filmeaza in momentul de fata pentru “Producers”, serial ce va fi difuzat incepand din aprilie. Actorul va filma pentru serial cam doua, maxim trei luni, apoi va incheia filmarile pentru un film si este foarte posibil sa se inroleze dupa aceea. Kim Soo Hyun ia in considerare un rol in filmul “City of Violence”, incercand sa umple golul pe care il va lasa in timpul absentei sale, asa ca actorul impreuna cu echipa de management incearca sa faca cea mai adecvata alegere pentru cariera actorului.
Yoo Ah In iese in acest an pe piata de film cu doua productii. “Veteran” va fi lansat pe 14 mai, si Yoo Ah In a mai jucat intr-un film istoric numit “The Throne”. Actorul planuieste sa ramana in atentia publicului cu aceste productii mult timp dupa retragere.
Starurile cele mai cautate la ora actuala si pe care “patria ii cheama la datorie” sunt Park Yoochun si Lee Seung Gi, iar absenta lor va influenta industria de divertisment din Coreea de Sud pentru ca sunt printre cei mai cautati actori pentru filme sau seriale. De urmarit miscarile facute de producatorii din industrie in acest sens.
Competitia producatorilor pentru a face pe acesti actori sa accepte ofertele lor este acerba si starurile trateaza cu mare seriozitate fiecare din oferte deoarece ar putea fi ultima pentru o lunga perioada de timp. De accea ei incearca sa joace in cat mai multe productii inainte de inceperea serviciului militar sau lansarile de film sunt planificate in timp ei ce isi satisfac stagiul militar astfel incat golul lasat sa nu fie asa de evident.
Pe de alta parte exista actori care vor avea de castigat de pe urma absentei celor mentionati. Yoo Seung Ho si-a incheiat stagiul in decembrie anul trecut, si Song Joong Ki va iesi din armata in mai, anul acesta. Companiile de productie se lupta pentru a avea intaietate in ceea ce priveste alegerile actorilor. Song Joong Ki a confirmat deja revenirea cu k-drama “The Descendant of the Sun”, productie a celor de la KBS 2TV, in timp ce Yoo Seung Ho filmeaza la “The Joseon Magician”.
Sa le uram succes in armata si sa se intoarca cu bine.
(Sursa: sports.donga.com)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Kim Woo Bin refuzã oferta de a juca în serialul surorilor Hong
Actorul Kim Woo Bin a refuzat oferta de a juca in noua drama produsa de MBC numita “Warm and Cozy” (titlul nu este inca final) scenariste fiind prolificele surori Hong, Hong Jung Eun si Hong Mi Ran. Titlul serialului s-a schimbat, acesta fiind prezentat la inceput ca “Jejudo Gatsby”; acum se pare ca se va numi “Menrodong Tto” (care inseamna a te simti bine si comfortabil). Povestea serialului are loc in superba insula Jeju din sudul Coreei de Sud. La inceput, lui Kim Woo Bin i s-a oferit rolul personajului Baek Gun Woo, un CEO de restaurant. Pe 18 martie s-a confirmat insa ca actorul a refuzat aceasta oferta.
Actrita Kang So Ra a confirmat acceptarea rolului, aceasta urmand sa joace rolul principal feminin.
Surorile Hong sunt foarte cunoscute in lumea serialelor de televiziune din Coreea de Sud acestea scriind scenariile multor seriale care au avut mare succes la public. Voi aminti doar cateva: “My Girl”, “Hong Gil Dong”, “You’re Beautiful”, “My Girlfriend is a Nine-Tailed Fox” si “The Greatest Love”.
“Warm and Cozy” va fi difuzat dupa incheierea “Angry Mom”, in fiecare zi de miercuri si joi, la MBC. Premiera va avea loc in luna mai.
(Sursa: Koreaboo)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Oh ! Brothers (2003) – o comedie de succes cu Lee Jung-jae şi Lee Beom-soo în formã maximã
Anul 2003 a fost, pentru cinematografia coreeana, unul prolific si mai ales unul plin de succese ce aveau sa devina celebre si la nivel international. E suficient sa amintim titluri precum Old Boy, Memories of Murder sau A Tale of Two Sisters. Anul 2003 a fost insa si un teren fertil pentru un numar important de comedii. Desi niciuna dintre acestea nu a devenit un succes la nivel international, totusi, cateva comedii au reusit sa-si faca loc in topul 10 al filmelor domestice ale anului. „Oh ! Brothers”, filmul de debut al apreciatului Kim Yong-hwa („200 Pounds Beauty”) a fost cea de-a doua cea mai de succes comedie a anului dupa cunoscutul „My Tutor Friend”, avand undeva la aproape 3 milioane de bilete vandute in cinematografe. Filmul este o comedie spumoasa despre doi frati care nu stiau de existenta celuilalt pana cand moartea tatalui lor comun ii aduce impreuna. Iar aceasta linie populara a unei comedii a continuat cu „200 Pounds Beauty”, ce a urmat 3 ani mai tarziu, Kim Yong-hwa reusind sa cucereasca definitiv sufletele iubitorilor de comedii din Coreea cu stilul sau simplist si accesibil. „Oh ! Brothers” ii aduce pentru a doua oara impreuna pe marele ecran pe doi actori ce erau deja vedete in momentul exploziei Hallyu, Lee Jung-jae si Lee Beom-soo, doar ca daca prima data acestia au aparut impreuna intr-o drama cu gangsteri, de aceasta data fac deliciul spectatorilor in roluri comice ce le vin ca o manusa. In special Lee Beom-soo e stralucitor. In roluri secundare nu pot scapa atentiei spectatorilor un Lee Moon-sik nostim dar intr-un rol atipic, sau un Lee Won-jong in rolul unui gangster datornic altui… gangster, la fel de amuzant, interpretat de Park Young-gyu.
Sung-woo (Lee Jung-jae) isi castiga existenta din arta fotografica. Nu trebuie sa va ganditi, insa, ca ar fi un artist. Mai degraba face din fotografie o arta pusa in slujba banului. Iar cand fotografiile sale deconspira adultere in baza unor ponturi primite de la un politist corupt, capitanul Jung (Lee Moon-sik), arta se transforma brusc in… santaj ! Dar Sang-woo e dator vandut sursei sale, poate si pentru ca solicita prea putin in schimbul pozelor compromitatoare ce le face adulterilor. Asa e cand isi subapreciezi propriile capacitati artistice… Iar cum toate aceste necazuri nu sunt suficiente, inca unul se abate asupra lui, aducand alte si alte probleme: primeste tragica veste a decesului tatalui sau. Plecat de un deceniu de acasa, Sung-woo a rupt si legaturile cu acesta, insa se pare ca disparitia lui il transforma pe el in principala sursa de plata a datoriilor acumulate de tatal sau. Si asa, peste noapte, se trezeste cu contul blocat de Fisc pentru niste datorii pe care nu el le facuse. Mai grav e ca a doua zi trebuia sa ii vireze sursei sale o cantitate insemnata de bani, asta daca tinea la viata sa. Toate sperantele se leaga de o informatie aflata de la agentii de la Fisc, care ii spun ca defunctul sau tata a mai avut o sotie, care in mod legal ar fi trebuit sa devina si cea care sa preia datoriile raposatului sot. Doar ca aceasta e de negasit. Totusi, mai ramane o ultima speranta: in urma acestei casnicii a rezultat un baiat cu deficiente mintale, Oh Bong-ku (Lee Beom-soo), in varsta de 12 ani (ce arata, insa, ca un barbat in toata firea, suferind de progerie), ce se afla intr-o institutie cu copii cu deficiente mintale. Si astfel, Sang-woo ajunge sa joace rolul fratelui mai mare iubitor, care pentru a obtine de la Bong-ku informatia cu locul unde se afla mama lui, e dispus sa faca orice compromis…
Desi filmul porneste de la niste premise destul de tragice (moartea tatalui personajului principal, boala crunta de care sufera fratele, progerie, ca si datoriile ce le are Sang-woo catre politistul corupt ce e mai rau ca un gangster neplatit), sa nu aveti impresia ca vom asista la inca o drama axata pe descrierea consecintelor bolii lui Bong-ku. Filmul e o comedie comerciala, si nu tinteste prea mult partea serioasa a problemelor, decat in masura in care acestea fiind deja parte a vietii de zi cu zi a personajelor, au rol moralizator. Exista o gama larga de personaje secundare ce se insinueaza in povestea principala a filmului, destul de putin conturate si parca putin ambigue, uneori (a se vedea rolul sefului lui Sang-woo, un personaj simpatic ce se pretinde camatar dar care e incapabil sa-si colecteze singur datoriile, al carui simplu rol e de a-i da un imbold lui Sang-woo si a-i complica existenta). Un lucru este insa sigur: fiecare actor secundar a fost distribuit perfect in rolul sau, iar rezultatul e zambete si iar zambete. Deci spectatorul iese pe plus, singurul lucru ce conteaza la o comedie. Intre cei doi protagonisti, Lee Jung-jae si Lee Beom-soo, exista o chimie perfecta, fiecare interpretandu-si partiturile comice cu mult talent si intruchipandu-si personajele exact cum si-a dorit regizorul: Sang-woo uneori detestabil, dar caruia repede ii vine zambetul pe buze, chiar si atunci cand e doar unul ironic; Bong-ku – exagerat de nostim si plin de viata pentru un bolnav de progerie si de diabet, cu o mimica de neuitat. Datorita acestui cuplu de aur, filmul a avut succesul neasteptat de care s-a bucurat. Una peste alta, o productie care binedispune, captiveaza prin interpretarea actorilor si mangaie si coarda sensibila a spectatorului spre final, cand o usoara umbra de dramatism, ca un nor trecator, face filmul agreabil, oferindu-I si o nota de realism.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Vic (Asia Team) pentru asiacinefil.
Unii primesc cateva milioane pe episod in timp ce altii primesc zeci de milioane. Alegerea scenariului potrivit este esentiala. Un proiect poate schimba viitorul cuiva si decide cat valoreaza un actor. Onorariul este in functie de alegerile facute si acelasi lucru se intampla si cu contractele de publicitate. Actorii de top trebuie sa fie fideli alegerilor facute pentru a-si putea mentine statutul.
Vorbim despre Ji Sung si Hyun Bin, si competitia dintre ei. Ambii au jucat in doua seriale, “Kill Me, Heal Me” de la MBC si “Hyde, Jekyll, Me” de la SBS. Rezultatele arata ca Ji Sung conduce detasat, in special ca deja „Kill Me, Heal Me” s-a terminat. Procentele vizualizarilor se dubleaza si comentariile cu privire la jocul actoricesc difera foarte mult.
Si totusi, nu multi sperau ca Ji Sung sa castige. Hyun Bin a fost initial ales pentru rolul din “Kill Me, Heal Me”. Pen Entertainment a incercat sa-l determine pe actor sa semneze, insa a esuat. Hyun Bin a ales “Hyde, Jeckyll, Me”. Aceasta drama este prima dupa ce actorul si-a incheiat serviciul militar si multi au crezut ca rating-ul va fi unul bun tinand cont de acest aspect.
Productia pentru “Kill Me, Heal Me” nu a reusit sa-l distribuie pe Hyun Bin si apoi producatorii au oferit scenariul si altor actori, printre care si Lee Seung Gi; acesta a refuzat. Producatorii s-au inderptat apoi spre Ji Sung si Hwang Jung Eum, care au mai lucrat impreuna in “Secret” produs de KBS2. Probabil ca nu a fost prea usor pentru Ji Sung sa accepte un rol refuzat de multi altii. Totusi, nu a lasat ca mandria sa-l opreasca si acest lucru s-a vazut din plin in jocul actoricesc. La conferinta de presa a declarat ca “Am vrut sa joc rolul asta din momentul in care am auzit de problemele pe care le au cu distribuirea rolului. Si apoi mi s-a oferit rolul mie.”
Pana la urma, atat Ji Sung cat si Hyun Bin au obtinut ce si-au dorit, dar norocul a fost de partea lui Ji Sung. Recenziile arata ca este cea mai buna alegere facuta. Pe de alta parte, Hyun Bin nu a fost la fel de norocos. Rating-ul serialului a scazut spectaculos chiar de la inceput si criticii au spus ca are nevoie de o schimbare. E dureros sa auzi asta cand vine vorba de un actor de calibrul lui.
Ofertele contractelor de publicitate arata si ele diferenta si alegerea telespectatorilor. Daca la inceput a fost preferat cuplul Hyun Bin si Han Ji Min, la scurt timp situatia s-a inversat.
Cele doua drame au pornit de la bun inceput intr-o competitie acerba din care castigator este Ji Sung. Alegerea sa a schimbat deja in mod pozitiv viitorul sau in industrie.
(Sursa : www.tvreport.co.kr )
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Ghost (Phantom) (2012) – So Ji Sub între lumea virtualã şi cea realã
Prin intermediul serialului „Ghost” (cunoscut si ca „Phantom”), patrundem in lumea complicata a afacerilor – mai mult sau mai putin veroase – realizabile prin intermediul ciberneticii. K-drama a fost difuzata intre lunile mai-august 2012, dupa Rooftop Prince si precedand To The Beautiful You, pe parcursul a 20 de episoade. Regia serialului a fost semnata de regizorul Kim Hyung Sik, care a mai realizat si Sign, I am Legend, Cain and Abel si Lovers in Prague, iar scenariul a fost conceput de Kim Eun Hee care a mai scris si scenariile k-dramelor Sign, Harvest Villa si a filmului Once in a Summer. Coloana sonora dispune de piese care puncteaza cu inteligenta trairile personajelor precum si tensiunea momentului.
Distributia este una fin alcatuita de producatori, din ea facand parte actori de certa valoare, serialul avand un rating bun (o medie de 14%) si fiind recompensat cu premii la gala SBS Drama Awards din 31 decembrie 2012: So Ji premiul pentru excelenta, premiul special pentru interpretare intr-un serial SBS si Premiul Top 10 Stars, Kwan Do Won fiind recompensat si el cu premiul special pentru interpretare. So Ji Sub e starul incontestabil al serialului, revenind intr-unh rol principal pe micul ecran la 2 ani de la Road No 1, in timp ce pe partenera lui feminina, Lee Yeon-hee, o retinem din East of Eden, Gu Family Book, dar si din filmele A Millionare’s First Love, M sau My Way. Un rol secundar pentru Daniel Choi si o prestatie de calitate a „negativului” Uhm Ki-joon completeaza distributia de zile mari a serialului, ce ne prilejuieste reintalnirea unor figuri cunoscute in roluri secundare sau episodice. Pentru a asigura succesul serialului, la crearea scenei exploziei, care a durat un minut, au fost cheltuiti 200 milioane de woni (aproximativ 175 000 dolari); de asemenea, Ssangyoung Motor Company a fost unul din sponsorii principali ai k-dramei, personajele folosind masinile companiei, cei doi actori principali, So Ji Sub si Lee Yeon Hee fiind modele pentru Ssangyoung Motors Company. Pentru a interpreta rolul sau, So Ji Sub a invatat pentru prima data… judo.
„Chiar acum cineva ti-a interceptat informatiile pe care le-ai trimis unui prieten prin smartphone. Informatiile care sunt ilegal colectate prin aceasta metoda pot fi folosite in infractiuni grave precum furtul de identitate. Natura investigatiilor cibernetice nu are limite. Acesta este motivul pentru care facem investigatie cibernetica”.
Daca pana mai ieri un jaf se comitea cu ciorapul tras peste figura si pistolul in mana, incet-incet daca ai o minte ascutita poti sa-ti rotunjesti fondurile stand si chiorandu-te intr-un super PC. De aceea trebuie sa existe si politisti cibernetici. Unul dintre acestia este frumosul Kim Woo Hyun (So Ji Sub), unicul fiu al unui ofiter de rang inalt. Absolvind Academia de Politie pe primul loc, intra in Politia Nationala si incearca mereu sa gaseasca probe acolo unde sansa de reusita se situeaza intre 0 si 1. Acest fapt il propulseaza pe pozitia de conducator al echipei Cyber din cadrul Departamentului de Investigatii al Politiei Nationale. Alaturi de echipa sa, Woo Hyun munceste pentru a descoperi secretele ascunse de lumea cibernetica. Cazul la care lucreaza, in colaborare cu Hong Kong si China, este descoperirea si arestarea unei retele internationale care posta pe un site jocuri ilegale. Echipa Cyber descopera locatia acestui site, dar datele lor sunt distruse de un program numit Hades. Insa Woo Hyun si echipa sa urmaresc cu atentie datele pentru a descoperi cum a fost conceput programul si, mai ales, cine se ascunde in spatele lui.
Lucrurile se complica atunci cand cazurile lui Woo Hyun se intersecteaza cu cele ale detectivului Kwon Hyuk Joo (Kwak Do Won) de la Departamentul Omucideri, un tip excentric, ambitios cu un comportament ciudat, dornic mereu sa reuseasca in ceea ce face. Acest comportament i-a atras supranumele de „Vaca Nebuna”. Detectivului nu-i plac metodele lui Woo Hyun, percepandu-l ca pe un tip infatuat, fiul lui tata, care doreste sa acceada catre o pozitie cat mai inalta. Un astfel de caz este cel al actritei Shin Hyo Jung. Dupa ce apare un zvon pe Twitter legat de implicarea actritei intr-o afacere de acordare de servicii unor potentati, pe pagina de Twitter actrita publica mesajul „vreau sa mor”, apoi se arunca in gol de la fereastra apartamentului sau. Ajunsi la fata locului, Woo Hyun si colega sa, Gang Mi, frumusetea departamentului, colecteaza probe specifice muncii lor si… cum altfel, au o prima confruntare cu detectivul Hyuk Joo. Si, in timp ce toata lumea pleda pentru sinuciderea actritei, sistemul de afisaj electronic al reclamelor orasului este blocat de difuzarea unor imagini care demonstreaza clar ca aceasta a fost ucisa. Deci, ne aflam in fata unei crime care trebuie investigate. De cine, cu ce metode? Pornind de la acest caz, lucrurile se complica odata cu noile indicii descoperite, iar intrigi de culise, lucruri misterioase si elemente specifice lumii cibernetice ne vor delecta pe durata celor 20 de episoade, tinandu-ne cu sufletul la gura de fiecare data.
Multumiri pentru traducerea efectuata de Adela S. pentru asiacinefil, si urumei pentru adaptare si revizuire.
Prezentare realizata de mi – asiacinefil
Va fi Song Hye Gyo distribuitã în “Descendants of the Sun” alãturi de Song Joong Ki?
Reprezentantii actritei Song Hye Gyo poarta discutii cu privire la acceptarea rolului feminin in “Descendants of the Sun”; daca accepta va juca alaturi de Song Joong Ki, la primul sau rol de dupa incheierea stagiului militar.
Cu un scenariu scris de nimeni alta decat prolifica Kim Eun Sook, care este responsabila pentru mai multe scenarii ale unor seriale celebre precum “Secret Garden”, “A Gentleman’s Dignity” si “Heirs”, serialul produs de KBS numit “Descendants of the Sun” a devenit deja unul din cele mai asteptate seriale ale anului alaturi de “Producers” in care joaca Cha Tae Hyun, Gong Hyo Jin, Kim Soo Hyun si IU.
Song Joong Ki a preconfirmat participarea in serial, insa nimic nu este inca stabilit pana cand acesta nu se va intoarce din armata, adica in mai, anul acesta. Deocamdata, Song Hye Gyo s-a intalnit cu producatorii serialului pentru a discuta despre rol, dar inca nu a decis nimic.
Serialul are ca personaj central un mediator sef ce lucreaza pentru Natiunile Unite, interpretat de Song Joong Ki (organizatie internationala cu 193 de state membre, fondata în 1945, dupa al Doilea Razboi Mondial. Intemeierea ei a constat din semnarea, de catre membrii fondatori, a Cartei Organizatiei Natiunilor Unite. Potrivit acestui document, Organizatia Natiunilor Unite are misiunea de a asigura „pacea mondiala”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internationala” si „respectarea dreptului international”) si este construit in jurul relatiei pe care o are cu un medic ce lucreaza pentru organizatia internationala Medici Fara Frontiere (organizatie creata in 1971 dupa secesiunea din Biafra- fost stat secesionist din anii 1967-1970 in S-E Nigeriei. Organizatia a fost creata de un mic grup de medici francezi si jurnalisti care credeau ca toti oamenii au dreptul la ingrijire medicala fara a tine cont de rasa, religie, afiliere politica si ca nevoile acestor oameni depasesc orice granite. Organizatia este prezenta in peste 60 de tari si functioneaza pe baza donatiilor – cam 80% – si pe voluntariat). La inceput, cei doi se displac cu inversunare, dar in timp ce colaboreaza si lucreaza in diferite medii care mai de care mai ostile, ajung sa se apropie unul de altul si sa salveze vieti chiar si in zone de conflict. Mana sus, cine se gandeste la „Lacrimi din soare” al lui Antoine Fuqua din 2003 cu Bruce Willlis si Monica Bellucci?
Se spune ca serialul va fi filmat in general in afara Coreei de Sud (cam 80% din scenariu) si spre deosebire de celelalte seriale va fi produs complet inaintea difuzarii (tot serialul va fi filmat si editat in totalitate inaintea difuzarii).
Daca va exista atractie intre nubilul Joong Ki si “noona” Hye Gyo (34 de ani) vom vedea. Lasand la urma acest aspect, proiectul este unul ambitios, demn de luat in considerare de catre investitori si mai ales un proiect cu o posibila distributie de aur.
“Descendants of the Sun” va fi difuzat simultan atat in Coreea cat si in China (Hye Gyo este una din putinele actrite coreene cu o imensa baza de fani in China).
Serialul va fi difuzat la KBS in aceasta vara (probabil in iulie daca nu vor surveni intarzieri din cauza stagiului militar al lui Joong Ki) si va fi ultimul scenariu scris de scenarista Kim Eun Sook care a lucrat pentru SBS cam toata cariera sa.
(Surse: Dramafever; Dramabean)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Producãtorii k-dramei “A Warm Word” se reunesc pentru un nou serial: “Chaebol’s Daughter”
Producatorii k-dramei “A Warm Word” (producatorul Choi Young Hoon si scenarista Ha Myung Hee) se reunesc inca o data pentru un nou serial ce va fi difuzat la SBS, numit “Chaebol’s Daughter”.
Scenariul se bazeaza pe o tanara “chaebol” (evident) ce este hotarata sa gaseasca un barbat care sa o iubeasca fara sa tina cont de renumele familiei sau bogatie, si decide sa-si ascunda identitatea. Deoarece aceste personaje, in general, tind sa gaseasca cele mai diferite de ele insele personaje de care sa se indragosteasca, personajul masculin este un tanar care crede ca dragostea este doar ceva de care cei puternici se folosesc pentru a detine mereu controlul. Scenariul se va concentra asupra intrebarii daca este posibil ca o tanara si foarte bogata mostenitoare si un tanar cu foarte putina educatie vor putea sa reziste intr-o relatie bazata pe iubire, cautand intrebari despre sensul banilor, iubire si natura umana, in general. Subiectul este inca destul de vag, dar “A Warm Word” a avut recenzii destul de favorabile cand a fost difuzat (anul trecut), chiar daca a avut un succes mai moderat.
Conform unui reprezentant al departamentului „Seriale” din cadrul SBS, “Chaebol’s Daughter” este luat in considerare (nu confirmat) pentru a fi difuzat dupa incheierea serialului “Heard It Through the Grapevine”, lunea si martea. Este posibil ca serialul sa fie difuzat incepand din luna iunie, la SBS.
“Chaebol” (in coreeana 재벌, din “chae” care inseamna bogatie sau avere si “pol” care inseamna factiune, clan) este un cuvant sud coreean ce vine din zona de afaceri a conglomeratelor. Sunt multinationale ce sunt dezvoltate la nivel global si care detin numeroase companii internationale si controlate de un presedinte care detine puterea asupra tuturor operatiunilor. Termenul este des folosit in acelasi context cu termenul din limba engleza pentru “conglomerate”. A fost folosit pentru prima oara in 1984 si astazi in Coreea de Sud exista mai multe familii mari care controleaza coorporatii diferite. Spre exemplu, din anul 2000, Hyundai a avut un rol in destinderea relatiilor dintre Coreea de Nord si Sud.
(Surse: IS Plus, TV Report)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
El Condor Pasa (2013) – un film despre iertare şi suferinţã în regia remarcabilului Jeon Soo-il
O prezenta obisnuita la Festivalul de Film de la Busan, Jeon Soo-il e un cineast coreean ale carui filme artistice i-au adus mai tot timpul aprecieri din intreaga lume. Nu e la fel de celebru ca alti cineasti coreeni proeminenti de filme artistice, precum Hong Sang-soo, insa e o figura importanta a scenei filmului independent coreean. Nascut in 1959, cu studii despre film facute la Paris, acesta a debutat in 1997, regizand pana in prezent 9 filme (din care 4 le-a si produs din fonduri propii, la 7 din ele scriindu-le si scenariul). De departe cel mai celebru film al sau e “Himalaya, Where the Wind Dwells”, in care a reusit sa obtina colaborarea marelui actor Choi Min-sik. Cea mai noua productie a lui este “El Condor Pasa”, un film in care stilului unic dar maleabil al regizorului i se alatura concretul. Avand acelasi stil de punere in scena ca la “Himalaya…”, “El Condor Pasa” e mai putin detaliat in privinta decorurilor ca in precedentul sau film. Lucrul este logic in conditiile in care avem un subict cu greutate si o distributie redusa la cateva personaje. In rolul principal, al unui preot catolic, il revedem pe actorul de top Cho Jae-hyun (recent distribuit in mai multe filme independente, precum “Moebius” al lui Kim Ki-duk sau “The Weight” al lui Jeon Kyu-hwan), ce ne ofera o noua mostra a talentului actoricesc deosebit intr-un rol aparent simplu, dar incarcat de complexitate, o complexitate exploatata la maxim de regizor.
Parintele Park (Cho Jae-hyun) e respectat si iubit de enoriasii din parohia sa, slujbele sale umpland biserica de credinciosi. In mod special acesta este atasat de Yeon-mi, o tanara adolescenta orfana, al carei singur sprijin mai era sora ei mai mare, Soo-hyun, mai mereu plecata pe teren ca ghid turistic. In aceste conditii, parintele Park o ia sub aripa sa si ii da, ca sa-i ocupe timpul de dupa scoala, sa transcrie fragmente din Biblie. O priveste pe aceasta ca pe propria lui fiica, ii alege haine pe care sa le poarte din cele primite ca ajutoare si chiar vazand ca tinerii de varsta ei obisnuiesc sa faca poze, face o poza cu ea. Totul insa pana intr-o seara, cand parintele Park intarzie sa se intoarca de la spital unde si-a vizitat tatal grav bolnav, seara in care Yeon-mi, intorcandu-se acasa, este ucisa in mod brutal.
Filmul urmareste modul in care un eveniment tragic schimba viata unor oameni simpli, obligandu-i sa iasa din rutina zilnica si sa decida necesitatea unei schimbari. Avem in fata doua personaje interesante: parintele Park si sora mai mare a tinerei ucise, Soo-hyun. Desi intre cei doi nu exista nici o legatura decat Yeon-mi, disparitia acesteia face ca drumurile celor doi sa se intretaie, datorita suferintei. Amandoi sunt devastati de aflarea vestii tragice, lucru absolute firesc in conditiile in care acestia reprezentau singura familie a fetei. Cum parintii ei murisera, sora mai mare s-a substituit mamei, devenind un fel de “tutore maternal”, in timp ce parintele Park s-a metamorfozat intr-un “tata”. Destinul a facut ca cei doi, mama si tatal virtual, sa se intalneasca prima oara in acest context nefericit. iar durerea sa fie cea care sa-i apropie. Interesant e ca parintele Park, ca un mentor spiritual, incearca sa o consoleze pe tanara, insa nu poate trece peste propria mahnire, dovedindu-si neputinta in fata sortii. Aceeasi neputinta i-o subliniaza si tatal sau, ce zace grav bolnav pe un pat de spital, si care ii spune la un moment dat: “Esti preot, ma poti vindeca cumva ?” Din nou parintele Park isi recunoaste conditia umila de simplu om, caruia straiele preotesti nu-i confera puteri magice de vindecare, nici macar sufleteasca, a celor in suferinta. Si poate tocmai convingerea ca e neputincios il va impinge, mai apoi, spre pacat, dar in mod interesant, pacatul e cel care il face sa realizeze ca la randul sau are nevoie sa fie iertat. Tema durerii si a pierderii unei fiinte dragi se suprapune peste cea religioasa, suferinta personajelor devenind ceva de-a dreptul existential. In acest film, un rol important il au gesturile, privirea, miscarile subtile ale corpului, toate exprimand chinurile interioare ale personajelor sau dorintele lor launtrice. Titlul filmului este si el unul metaforic, transpus oarecum la propriu spre final, cand scenele se desfasoara in indepartatul Peru. “El Condor Pasa” este si o melodie celebra din folclorul din zona Anzilor, poate de aici si scenele filmate in Peru, insa titlul in sine face referire la condor, o pasare asemanatoare vulturului, care zboara pe distante uriase, de aici similitudinea cu parintele Park, care face o calatorie purificatoare din Coreea tocmai pana in Anzi, pentru a-si intalni prietenul si a da un sens nou vietii sale.
Un film artistic excelent, realist si plin de simboluri si semnificatii ascunse pe care curiozitatea celor interesati sa-l vizioneze cu siguranta le va decripta.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Kim Woo Bin şi Kang So Ra ofertaţi cu roluri în noua k-drama a surorilor Hong, „Jeju Island Gatsby”
Dupa ce am sarit in sus de bucurie citind de vestea distribuirii lui Cha Tae Hyun intr-un serial, se pare ca mai exista un alt motiv de bucurie: Kim Woo Bin si Kang So Ra intr-un nou serial ! Este vorba de noua k-drama in care surorile Hong se vor ocupa de scenariu, si regizor va fi genialul Park Hong Kyun. Park Hong Kyun s-a ocupat in trecut de magnificul serial “The Great Queen Seondeok” din 2009, “The Greatest Love” din 2011 si de caraghioasa comedie romantica “Best Love” din 2006.
Reprezentantii ambelor staruri au confirmat ca au primit ofertele desi inca nu au fost luate decizii favorabile. Serialul va fi filmat in insula Jeju, unde cele doua personaje principale se muta pentru a incepe vieti noi, departe de orasele agitate. Surorile Hong au planuit initial ca urmatorul scenariu la care vor lucra sa fie unul in care sa aiba loc o calatorie in timp, in perioada ocupatiei, dar s-au razgandit complet luna trecuta si au ales acest concept de comedie romantica din timpurile noastre.
Pentru ca surorile Hong au obiceiul de a lansa carierele unor tineri actori (Lee Da Hee, Han Ye Seul, Kang Ji Hwan) si revitaliza carierele unor actori deja experimentati (Cha Seung Won, So Ji Sub), exista mereu un interes fata de distributie. Kim Woo Bin si Kang So Ra au devenit deja tinere staruri ale generatiilor lor, insa daca avem un scenariu bun, sunt sigura ca vor face fata cu brio. Si…ar arata si bine impreuna, intr-un serial.
Kim Woo Bin nu si-a inceput cariera de mult timp insa o consolideaza pas cu pas, rol dupa rol. Desi a inceput ca model, a jucat un rol secundar in “White Christmas” in 2011, apoi in “Vampire Idol” care din pacate nu a fost un mare succes, insa aici se imprieteneste cu alte tinere sperante cu care va mai colabora. Dupa comedia romantica “A Gentleman’s Dignity” si “To The Beautiful You”, Kim Woo Bin face o alegere geniala si semneaza pentru “School 2013” unde se reintalneste cu cativa din cei cu care a lucrat la “Vampire Idol”. Serialul “Heirs” este o alta alegere inteleapta a actorului si managementului care se ocupa de cariera lui.
Kang So Ra se face remarcata in blockbuster-ul “Sunny” din 2009 dupa ce a jucat tot in 2009 alaturi de adolescentinul Yoo Seung Ho. “Dream High 2” o face una din preferatele adolescentilor si mai tarziu apare in diferite programe de divertisment. In 2014 joaca in “Misaeng”, fenomenul cultural al televiziunilor prin cablu, avand un rating de 8,4%, enorm pentru un serial difuzat la o televiziune prin cablu.
“Jeju Island Gatsby” va fi difuzat dupa incheierea “Angry Mom”, in fiecare zi de miercuri si joi, la MBC. Premiera va avea loc in luna mai.
(Sursa: My Daily)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Bãiatul care nu putea simţi (Park Yoo-chun) şi fata care putea vedea mirosurile (Shin Se-kyung)
Of… coreenii si numele filmelor; uneori iti dau batai de cap, sa recunoastem.
Prima reclama la acest serial produs de SBS a fost deja difuzata. Shin Se Kyung ne prezinta personajul interpretat de nimeni altul decat Park Yoochun, chicotind usor cand este intrebata daca este un tip ”cool”. Dupa un scurt “NU”, personajul feminin ne dezvaluie ca el nu poate simti nimic (timp in care in cateva imagini ni se dezvaluie un pic din personajul lui Yoochun si faptul ca acesta chiar nu simte nimic). Dar dupa ce acestia se intalnesc fata in fata si el o intreaba daca poate “vedea” cu adevarat mirosurile, eroina ne intreaba “de ce zambesc de fiecare data cand il vad?”
Ok, inteleg ca se lucreaza de zor la acest serial, dar se putea face o reclama mai adecvata, nu ceva atat de simplist (uneori mai simplu nu inseamna mai bun ci doar prea putin…).
Desi Yoochun a declarat ca inca nu se simte in largul sau alaturi de Se Kyung (probabil si din cauza grabei cu care au inceput filmarile), inca sper la un serial usor, cu personaje dragute si un scenariu ce duce catre o comedie romantica.
Scenariul se invarte in jurul celor doua personaje principale care sunt legate de cazuistica unei serii de crime, numita “Barcode”, in ciuda faptului ca niciunul din cei doi nu este constient de aceasta legatura.
Moo Gak (personajul lui Yoochun; “moo gak” inseamna „fara sentimente”, in limba coreeana) este un tanar care a lucrat in cadrul unui acvariu, sperand sa se ocupe de flora si fauna acvatica tot restul vietii sale. Moo Gak isi pierde sora mai mica in cazul “Barcode” si ramane traumatizat de acest lucru, dupa ce timp de 20 de zile nu mai mananca si nu mai doarme, fiind gasit lesinat de cineva. Moo Gak intra in coma timp de 6 luni, dupa care se trezeste cu o noua problema: nu mai poate simti niciun gust, miros si nu mai poate simti durerea. Toate acestea il fac sa se indeparteze de propriile sale emotii, desi este inca in stare sa le simta – nu des si nu foarte clar, insa. Trei ani mai tarziu il gasim lucrand ca politist, avand un singur scop – sa-l gaseasca pe ucigasul surorii sale, si traieste cu gresita senzatie ca este foarte curajos si viril pentru ca mananca orice; nu are nevoie de o masca pentru a cerceta scena unei crime oribile si rezista la orice lovitura oricat de dureroasa ar fi. Pare chiar ca se cam bucura de aceste efecte ale comei si traumei prin care a trecut.
Shin Se Kyung joaca rolul unei tinere ce se viseaza actrita de comedie, desi nu reuseste sa treaca de nicio auditie din cauza ca rade la propriile ei glume. Nu isi aminteste nimic inaintea trezirii dintr-o coma ce a durat 6 luni, asa ca nu stie ca a avut un alt nume, ca si-a pierdut parintii intr-o crima infaptuita de “Barcode” si mai ales ca este singura martora la acea crima. Dupa 6 luni de coma personajul se trezeste si realizeaza ca sufera de hiperestezie (hipersensibilitate accentuata), cu o singura exceptie – mirosul; nu poate mirosi nimic. Dar poate sa “vada” mirosurile (nu ma intrebati cum) foarte bine si poate chiar sa depisteze locatia oamenilor datorita mirosului care ramane in urma lor, exact ca o urma vizibila. Da, stiu, ciudat (nu ne-am obisnuit inca cu scenariile coreene? Cine isi aduce aminte de “Secret Garden”?)
Avem deci pe cineva incapabil sa simta si pe cineva care simte prea mult. Slava Domnului ca cei doi se intalnesc, nu? In acest fel poate ni se explica cum de unul si-a pierdut un simt si altul si l-a dezvoltat peste masura (si am avea aici originalitatea scenariului: opozitia simturilor).
Daca va fi un succes sau doar un serial ce trebuia facut din cauza contractelor, vom vedea. Sper doar ca Yoochun sa fi ales bine ultimul proiect inaintea inceperii stagiului militar. Asa ca bucurati-va, timp de 24 de luni (Yoochun nu va fi militar activ din cauza astmului bronsic care ii creeaza mereu probleme) ne vom bucura de el numai in reluare. Timpul insa trece repede.
“Girl Who Sees Smells” va fi difuzat incepand din 1 aprilie.
(Sursa: Dramabean)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Whistle Blower (2014) – Park Hae-il între adevãr şi interes naţional, într-unul din cele mai mari scandaluri din istoria Coreei
Yoon Min-chul (Park Hae-il) e producatorul unei emisiuni de investigatie la un post tv celebru in Coreea. Aflat in cautarea unui subiect senzational, ajunge la un sot vaduv caruia sotia i-a murit recent dupa ce a fost sa doneze ovule la o clinica privata. Intuind ca ar putea fi un subiect de ancheta jurnalistica, Min-chul merge la locul unde se presupune ce era clinica, dar e alungat de un individ ce neaga existenta unei clinici in acea locatie. Si cum un jurnalist de investigatie de calitate ce e dat afara pe usa intra inapoi pe geam, Min-chul continua pe cont propriu urmarirea, si reuseste sa stranga dovezi ce ar putea sta la baza unei emisiuni. Doar ca tot elanul ii este taiat de seful sau (Park Won-sang, politistul din serialul “Shark”), ce ii spune ca laboratorul apartine nimeni altuia decat doctorului Lee Jang-hwan. Acesta era un celebru cercetator, mandria nationala a Coreei, a carui teza despre celulele stem si clonarea acestora l-au transformat intr-un candidat important la Premiul Nobel. Influenta sa in lumea stiintifica si imaginea imaculata au atras simpatia intregii natiuni, Coreea aflandu-se in pragul transformarii in prima tara din lume in care celule stem clonate ar fi putut ajuta la vindecarea unor boli incurabile. Drept urmare, Min-chul e sfatuit sa uite de poveste, daca nu are dovezi. Doar ca in scurt timp primeste un telefon de la un anume Shim Min-ho, cercetator la compania renumitului doctor, care ii ofera niste informatii socante. In baza acestora, una din cea mai de amploare ancheta jurbnalistica din istoria Coreei poate incepe… Insa ancheta odata demarata, nu e lipsita de obstacole neprevazute…
“Whistle Blower” e un film atat e tipic pentru regizoarea Yim Soonrye incat nu ai cum sa treci cu vederea stilul unor filme anterioare regizate de aceasta, precum “Rolling Home with a Bull” sau “Forever the Moment”. Ca e vorba de povestea unui fermier ce fura taurul tatalui sau pentru a-l vinde, traversand o buna parte a Coreei in road-movie-ul “Rolling Home with a Bull” sau ca e vorba de povestea unei foste glorii a handablului coreean ce revine pe terenul de handball in “Forever the Moment”, toate filmele regizoarei au un punct comun: nota de realism si dramatism a povestii protagonistilor. “Whistle Blower” porneste si el de la un fapt real, si anume povestea cercetatorului coreean Hwang woo-suk cazut in dizgratie (desigur, nu e nici un film biografic, nici unul in totalitate fidel realitatii, scenariul fiind unul fictiv, pornind de la fapte reale). Filmul este o drama despre o conspiratie ce are in centrul sau cercetarea genetica, iar subiectul jocului de-a Dumnezeu nu e unul nou nici macar in cinematografia coreeana. Deosebirea e ca de aceasta data productia urmareste subiectul sub forma unei anchete juranlistice condusa de un producator de televiziune, pe masura evolutiei careia ne este infatisata drama unei familii cu un copil grav bolnav pe care cercetarile in domeniul celuleor stem l-ar putea salva. “Whistle Blower” ridica pe langa chestiuni de etica si tematici profund umane, aducand personajelor sale provocari carora doar o constiinta curata le poate face fata. Iar disensiunile ce apar in cadrul unui cuplu sau in plan profesional sunt tot atatea puncte de atractie ale acestei drame captivante, desi foarte lente ca evolutie (actiunea aprope lipseste, elementele de thriller fiind consecinta exploatarii anumitor tensiuni de moment) Personajul central, Min-chul (interpreetat excelent de Park Hae-il) e un producator de emisiuni tv ce a vazut multe la viata lui, insa cand prinde firul unei povesti ce ar putea rani mandria nationala a Coreei, ce se vede pioniera in fata unei noi ere – cea a biocercetarii celulelor stem – simte ca se afla in fata mai mult decat a provocarii carierei sale. Interesant e ca, spre deosebire de specialisti din domeniul tv care mereu se afla in cautare de subiecte senzationale pentru a deveni celebri, Min-chul incearca sa-si depaseasca conditia si, odata “mirosita” povestea, se vede pus in fata unei alegeri ce se face cu constiinta: adevarul sau interesul national ? Mai greu de recunoscut pentru fanii lui este actorul Yoo Yeon-seok (il mai tineti minte din Architecure 101 ?), aflat in fata unui rol serios, dramatic, cel al informatorului Shim Min-ho, tatal unei fetite bolnave si sotul unei angajate la compania profesorului Lee Jang-hwan (interpretat de veteranul Lee Kyoung-young). Chiar daca mai putin implicat, si Min-ho are o poveste ce pune personajul intr-o adevarata dilema: salvarea vietii propriului copil sau complicitatea la ceva in care el insusi era implicat. Cu o poveste ce te tine in priza si cu personaje complexe aflate in fata unor alegeri cruciale, “Whistle Blower” a atras atentia publicului coreean, obtinand incasari neasteptate, de peste 12,6 milioane de dolari. Sau sa fie farmecul unei povesti inspirate din fapte reale si cunoscute publicului coreean care sa fi atras succesul de casa ? Cert e ca avem in fata inca o productie stralucita a regizoarei Yim Soonrye, care cu bani putini si actori buni reuseste sa dea viata unei fictiuni inspirate dintr-un caz ce a cutremurat Coreea in 2006. Merita vazut !
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de lasedan si gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Dragon Blade (2015) – Jackie Chan într-o co-producţie chinezo-americanã exageratã de aventuri
Cunoscut initial pentru filmele sale de actiune (Black Mask, A Fighter’s Blue sau Dragon Squad), Daniel Lee a trecut, incepand cu anul 2008, la filme de epoca, regizand productii chinezesti ce au devenit celebre: Three Kingdoms: Resurrection of the Dragon, 14 Blades si White Vengeance. Din pacate pentru el, cea mai noua productie a lui, “Dragon Blade”, nu se ridica la nivelul nicunuia din titlurile de epoca amintite, si asta cu toate ca i-a adus cele mai mari incasari din cariera de pana acum. Cum e posibila o asemenea contradictie ? Simplu: combinand o reteta la moda la Hollywood, care pare a fi tot mai des si mai prost imitat de cineasti din China. Iar reteta spune: scenariu prost plus distributie stelara egal succes de casa. Iar “Dragon Blae” nu e decat un film popcorn tipic american facut, din nefericire, de cineasti chinezi. Iar acest trend nu va putea fi oprit in cinematografia chineza deoarece China a devenit a doua mare piata a filmului din lume, si orice investitie trebuie sa aduca castiguri cel putin duble, pentru a fi profitabila. Totusi, China are o particularitate raportat la Hollywood: nu are atatea staruri de renume international care sa scoata astfel de productii pe banda rulanta. Toate marile vedete din Hong Kong au ajuns la apusul carierei, si nu se investeste intr-un viitor “Bruce Lee” sau “Jackie Chan”, cu toate ca baza de selectie exista din belsug. Se prefera, cand vine vorba de productii cu bugete impresionante, sa fie distribuiti la infinit aceeasi mari actori pe care ii stim de 20-30 de ani: Jackie Chan, Jet Li, Andy Lau, Donnie Yen, Chow Yun-fat, cei doi Tony Leung (Chiu-wai si Ka-fai), Sammo Hung, Eric Tsang, Sean Lau, Louis Koo, Aaron Kwok, Simon Yam sau Nick Cheung. Si cand acestia nu sunt suficienti pentru a umple salile de cinema, se mai apeleaza la o companie (cum a fost Golden Network Asia in cazul lui “Dragon Blade”) pentru a aduce in distributie staruri internationale, de preferinta de la Hollywood (in acest caz John Cusack si Adrien Brody). Care e bugetul unei asemenea productii gigantice ? 65 de milioane de dolari. Care au fost incasarile ? Lansat strategic in China de Anul Nou Lunar (19 februarie 2015), filmul a strans 113,3 milioane dolar, in timp ce in Statele Unite a depasit 50 de milioane. Tragem linie: toata lumea a iesit pe plus, inclusiv conturile starurilor acestei productii filmate intr-o jumatate de an in locatii precum Hengdian, Dunhuang si desertul Gobi. In definitiv, de ce am fi nemultumiti ? L-a vazut vreodata cineva pe Jackie intr-un rol serios, exceptand tentativele de roluri dramatice destul de lamentabile din Shinjuku Incident, Little Big Soldier si ultimul Police Story ? Jackie e un “one man show”, e motorul filmelor in care e distribuit, iar acestea de cand lumea sunt pline de adrenalina si actiune. Iar cand atentia e centrata pe protagonist, mai conteaza scenariul ?
O companie arheologica americana intra, in anul 2015, in posesia unui manuscris din perioada dinastiei chineze Han, in care se spune ca soldati romani ar fi ajuns acum 2000 de ani in China si ar fi intemeiat anticul oras Regum. O echipa de cercetatori e trimisa in China sa gaseasca stravechea asezare, ce se arata in toata splendoarea sa pe un varf golas de munte. In fata celor doi arheologi se intind 2 milenii de istorie si o poveste extraordinara. In anul 48 i.e.n, Drumul Matasii era locul de infruntare a nu mai putin de 36 de natiuni. Dinastia Han a creat Garda de Aparare a Drumului Matasii, condusa de capitanul Huo An (Jackie Chan) ce avea in subordine o mana de viteji ce deseori trebuiau sa intervina in confruntarile dintre natiuni ce se petreceau chiar pe Drumul Matasii. In momentul in care Garzii de Aparare i se insceneaza o dubioasa afacere de contrabanda cu aur, intreaga trupa e trimisa la Poarta Gastelor Salbatice, un oras al proscrisilor de la hotarul Imperiului, unde primesc ca prizonieri misiunea de a ajuta la reconstruirea lui. Toate bune si frumoase pana cand la fata locului isi face aparitia Generalul Lucius, Comandantul Corpului Expeditionar Vulturul Negru din… Imperiul Roman. Iar misiunea lui e clara: cucerirea Portii Gastelor Salbatice.
“Dragon Blade”, ca realizare, e un film spectaculos, insa copilaresc de fantezist. Povestea e spusa doar pentru a fi spusa, e un simplu pretext pentru o calatorie in timp unde Jackie isi fce numarul. Nimic nu este credibil in acest film, chiar daca Daniel Lee a incercat sa na pacaleasca apeland la trucuri cunoscute, precum costume de epoca realiste, un efort inutil de a impune personajelor sale sa vorbeasca in limbile native ale hunilor, indienilor sau “romanilor” (ati ghicit, in acest caz limba native e… engleza, la fel ca limba partilor), iar apogeul e atins de o melodie-imn cantata in neaosa limba a romanilor. Exista o serie de elemente superficiale in realizarea acestei productii. In primul rand, la inceput, niste chinezi vorbesc in engleza despre o descoperire arheologica ce trebuie sa o faca si care, se putea altfel, urmneaza sa aiba consecinte asupra pietei bursiere. Fara nici un efort, acestia escaladeaza un munte si, la varful acestuia, minune, gasesc orasul antic Regum, doar putin prafuit si acoperit de nea. Iar ca sa fie siguri ca nu au gasit cumva Atlantida prin China, dand cu mana la o parte praful gasesc mandri numele orasului scris cu litere aurii… Regum. In al doilea rand, desi realizatorii au pastrat pentru partea asiatica originalitatea prin respectarea limbii fiecarei natiuni implicate, replicile fiind chiar in limbile respective, nu in chineza toate, pentru romani, se putea altfel, au pastrat limba engleza (probabil nu au avut un consultant de limba latina…) Hilarul situatiei e si mai mare cand personajul poliglot al lui Jackie Chan brusc stie sa vorbeasca engleza cu cotropitorul… roman. Asta dupa ce anterior, in timpul unei infruntari intre doua triburi (unul Indian si altul hun) a apelat la un… ghid pentru a identifica natiile. Sa fi fost atat de cunoscuti romanii in China incat brusc sa le fi invatat limba ? Nu ar fi fost mai putin saritor in ochi daca personajele asiatice vorbeau toate chineza, iar cele europene engleza ? Firul epic sufera serios, la un moment dat privitorul fiind bombardat de informatii legat de cum au ajuns romana tocmai in China, despre soarta familiei consulului Crassus, intrigile lui Tiberius si misiunea ce o are Lucius, adica lucruri total fara legatura cu desertul Gobi, Marele Zid Chinezesc sau cu artele martiale. S-ar putea spune multe despre cat de mult a dat gres acest film, insa trebuie sa-l privim ca pe un naiv film de aventuri, sa ne bucuram de prezenta in distributie a 3 nume mari ce-si fac din plin treaba si sa ne deconectam pret de 2 ore, lasandu-ne pacaliti voit de realizatori. “Dragon Blade” se departeaza total de tot ce inseamna specificul filmelor chinezesti de epoca, si cu greu ai spune ca ar avea vreo legatura cu cinematografia chineza. Exceleaza, totusi, dintr-un punct de vedere: e o imitatie aproape desavarsita a unui blockbuster hollywoodian.
Traducere, adaptare si timing, in premiera in Romania, realizate de lasedan si gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Sea Fog (Haemoo) (2014) – o dramã despre dezumanizare inspiratã din fapte reale, debutul lui Park Yoochun pe marele ecran
Haemoo (“Sea Fog”) este o adaptare dupa o piesa de teatru din 2007 cu acelasi titlu, ce se bazeaza pe un incident real petrecut pe 7 octombrie 2001. Productia pentru marele ecran e regizata de Shim Sung Bo, debutant ca regizor (si ce debut !), cunoscut in special pentru scenariul unui alt film memorabil inspirat din fapte reale, Memories of Murder. Filmul a fost desemnat de Coreea sa o reprezinte in competitia pentru Cel mai bun film strain la Oscarurile din acest an, insa filmul nu a intrat in selectia finala, fiind preferate productii mnai de interes pentru publicul american. Si cum „Sea Fog” prezinta o drama umana impresionanta la putin timp dupa tragedia scufundarii unui vas anul trecut ce probabil nu prezinta interes pentru publicul occidental, era de asteptat ca productii din Orientul Mijlociu sau Europa sa fie consierate mai reprezentative. Filmul are o distributie stralucita, pornind de la numele greu al veteranului Kim Yoon-seok (recent vazut in Tazza 2, in rolul celui mai nebun dintre toti) si mergand pana la tanarul star Park Yoochun, care se autodepaseste (rasplatit cu 3 premii pentru interpretarea sa). De fapt, initial rolul lui Yoochun trebuia sa-i revina lui Song Joong Ki, insa acesta a renuntat din cauza inrolarii in armata. Yoochun (din DBSK/TVXQ/JYJ) debuteaza astfel intr-un rol principal pe marele ecran, dupa o aparitie scurta in productia japoneza „Dance Subaru” din 2009, cand era un anonim in lumea filmului. Intre timp aparitiile in seriale de televiziune (Sungkyunkwan Scandal, Miss Ripley, Rooftop Prince, I MISS You, 3 Days) au insemnat tot atatia pasi inainte in cariera actoriceasca, debutul pe marele ecran fiind memorabil. Cu un buget de 10 milioane $, „Sea Fog” a fost filmat pe durata a 5 luni, obtinand incasari de 11,3 milioane dolari.
1998, Yeosu, un oras pe coasta sudica a Peninsulei coreene. Criza financiara asiatica atinge apogeul. Acest lucru isi arata consecintele si in viata pescarilor simpli din Yeosu, a caror singura sursa de venit sunt pestii pescuiti la fiecare iesire in larg. Capitanul Kang al vasului de pescuit Junjin e aproape falit. Iesirile in larg cu echipajul sau aduc o captura tot mai mica la mal, iar toate economiile ce le-a avut au fost epuizate. Mai mult, vasul e atat de invechit incat proprietarii lui intentioneaza sa-l vanda statului, ce tocmai demarase un program de achizitionare a ambarcatiunilor invechite. Pentru a impiedica asta, capitanul Kang incearca sa obtina un imprumut de la banca pentru a achizitiona vasul, insa tocmai afla ca pana si restaurantul sotiei e deja gajat. Iar ca totul sa fie complet, o mai si gaseste pe aceasta inselandu-l cu un barbat, in propriul lor camin. In consecinta, ajuns cu spatele la zid si avand si responsabilitatea echipajului ce nu avea alta sursa de existenta, capitanul Kang decide sa apeleze la un interlop. Iar acesta ii incredinteaza misiunea, in schimbul unui comision consistent, de a strecura in tara, cu vasul sau, un grup de imigranti coreeano-chinezi din China. Avand de infruntat o ceata intunecoasa si densa, o furtuna, vigilenta Pazei de Coasta si mai ales propriile constiinte, echipajul capitanului Kang porneste in aventura vietii, una care se va sfarsi tragic…
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de lasedan si gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de chocolate_cleo si cris999 – asiacinefil
Lee Jun Ki este cerut pentru o noua k-drama istorico-fantastica. Aceasta se va numi “Scholar Who Walks the Night” si partea fantastica va consta in vampiri. Da, vampiri.
