“Andhadhun” a fost una din cele mai mari surprize din cinematografia indiana a anului 2018. Specializat in thrillere dramatice si de actiune, regizorul si scenaristul Sriram Raghavan, cunoscut pentru succese precum “Johnny Gaddaar” (2007) sau “Badlapur” (2015), dar si pentru productia comerciala de actiune “Agent Vinod” (2012), a dat lovitura din nou cu o productie ce are la baza ideea unui scurtmetraj frantuzesc, “Acordorul”, regizat de Olivier Treiner in 2010. “Andhadhun” spune povestea unui pianist nevazator caruia un sir de evenimente stranii ii schimba viata pentru totdeauna, stand in calea visului sau de a avea o cariera stralucita ca artist in lumea muzicii. In rolul pianistului orb avem ocazia sa-l revedem pe excelentul Ayushmann Khurrana, multipremiat pentru rolul sau de debut din “Vicky Donor” (2012). Experimentata actrita Tabu, cunoscuta si premiata pentru multe roluri secundare in intreaga ei cariera (dar si principale), are, in mod paradoxal, rolul principal feminin, cu toate ca in schema scenariului, aceasta ar fi trebuit sa aiba o pozitie secundara, iar mai tanara Radhika Apte, originara chiar din Pune, locul in care se desfasoara actiunea, ar fi trebuit sa fie de drept protagonista feminina, principala partenera a lui Khurrana. Produs cu un buget de 4,5 milioane de dolari, “Andhadhun” a dat lovitura la box-office-ul indian, obtinand incasari de 15 milioane de dolari. Filmarile au durat doar 44 de zile, fiind realizate in cea mai mare parte in Pune in vara anului trecut. Premiera in India a avut loc in octombrie, iar in scurt timp s-a bucurat de o primire pozitiva, atat din partea spectatorilor cat si a criticilor, ce l-au aclamat. Cum era de asteptat au fost apreciate prestatiile lui Khurrana si a actritei Tabu, ce au si fost nominalizati la Premiile Star Screen. Cum sezonul premiilor si galelor dedicate filmului indian e doar la inceput, e de asteptat ca productia sa obtina numeroase premii si nominalizari. Pana in prezent, filmul a castigat deja 4 premii la gala Star Screen de la sfarsitul anului trecut, fiind premiati, intre altii, regizorul si scenaristii.

Akash si-a pierdut vederea la 14 ani, fiind lovit in cap de o minge de cricket ce i-a afectat nervul optic. In ciuda acestui fapt, e un pianist stralucit al carui vis e sa ajunga la Londra si sa se faca remarcat. Locuieste pe cont propriu intr-o casa inchiriata, iar singura lui familie e pisica Rani, pe care o ingrijeste si o protejeaza cu mult drag de boacanele pustiului de la parter ce-i face mereu zile fripte si-i intinde curse. Intr-una din zile e la un pas sa fie accidentat grav de o tanara neatenta pe scuter, Sophie, care pentru a se revansa, ii face cinste cu un mic dejun si, descoperind talentul lui Akash la pian, il invita la “Franco”, localul tatalui sau, sa cante pentru public. Relatia dintre cei doi evolueaza, si totul pare a merge cum nu se putea mai bine pentru Akash. La local, Akash il cunoaste pe Pramod Sinha, un fost star al filmelor indiene ale anilor ’70, acum afacerist implicat in imobiliare, care, fascinat de talentul interpretativ al lui Akash, ii propune acestuia sa dea o reprezentatie privata a doua zi, la domiciliul sau, pentru a-i canta sotiei sale Simi cu ocazia aniversarii a 4 ani de casnicie. Doar ca aceasta reprezentatie ii va schimba pentru totdeauna viata lui Akash, spulberandu-i orice vis si increderea in oameni.

Surpriza acestui film nu vine neaparat din castigurile sale de la box-office, cat mai ales din impactul pe care productia l-a avut asupra publicului din intreaga lume care urmareste industria de film indiana. “Andhadhun” a fost votat de utilizatorii celebrului site imdb ca cel de-al patrulea cel mai de succes film indian din toate timpurile si cel de-al 119-lea film din lume “all time” in preferintele acelorasi utilizatori. Criticii de film au fost si ei incantati de aceasta productie, vorbind in termeni laudativi de ea, unii indraznind sa-l considere chiar cel mai bun film indan al anului trecut ! Cu accente de comedie neagra, acest film de suspans cu intriga politista reuseste performanta sa aduca intr-o productie de la Bollywood atmosfera din filmele de peste ocean ale lui Hitchcock. Putini cineasti din lume au capacitatea realizarii unei astfel de performante, insa Sriram Raghavan se autodepaseste. Daca v-ati astepta la un film tipic indian, veti avea o surpriza. Desigur, nu lipsesc momentele muzicale intercalate pe parcursul povestii, care au ca rol transmiterea catre public intr-un mod artistic rudimentar a trairilor personajului principal (ca si cum nu ar fi evidente), insa filmul ofera ceva mai mult de atat. Dincolo de numeroasele rasturnari de situatie, regizorul (ce e si co-secnarist) pune pe tapet o intrebare ce e, de altfel, si cheia descifrarii acestui film: “A vedea inseamna a crede ?”. Pianistul nostru, Akash, e aproape un geniu in interpretarea la pian. Un geniu orb, in cautarea perfectionarii. Sau mai bine zis a unei sanse de a ajunge la Londra, unde sa-si poata construi o cariera, in ciuda handicapului de care sufera – lipsa vederii. Traieste pe cont propriu intr-o locuinta inchiriata de la un ONG pentru persoanele cu handicap, ce-i percepe o chirie modica, intretinandu-se din lectii de pian pe care le da amatorilor sau din reprezentatii prin diferite localuri. Singurul lui prieten si familie e Rani, o pisica pe care o hraneste si care ii tine de urat. In momentul in care in viata lui apare accidental tanara Sophie, viata lui capata un sens. Dar curand va realiza ca in lumea in care traieste, nu poate razbi decat prin intermediul oamenilor. Atunci cand vezi persoana din fata ta, o poti analiza si, cu ochii mintii, o poti simti. Ce faci, insa, atunci cand esti orb si nu stii pe cine ai in fata ta ? Te poti increde in cineva pe care nu il vezi, bazandu-te doar pe simturile tale si pe presupuneri, ce uneori pot fi inselatoare ? Dintr-un geniu muzical apreciat, Akash are de trecut prin calvarul filtrului acestei lumi pervertite de lacomie, bani si frica de saracie, care ii transforma pe prietenii de azi in inamicii de maine. “Andhadhun” este inainte de toate un film despre umanitate, despre falsa solidaritate umana si sociala, despre aparente si iluzii, totul spus cu o sinceritate dezarmanta si universal valabila. Savurati acest film ! Chiar daca intriga se declanseaza relativ tarziu, dupa aproape o jumatate de ora, productia ramane una captivanta, care din momentul in care v-a prins nu va va mai lasa sa va indepartati de ea. Daca prima parte e mai vesela, cultivand suspansul si stabilind conexiunile intre personaje, lasate sa se desfasoare in largul lor, partea a doua devine mai intunecata, povestea isi pierde putin din consistenta datorita numarului mare de rasturnari de situatie ce presupun directii noi de urmat pentru protagonist si adaptarea acestuia la noi situatii. Interesanta metafora iepurelui vanat la inceputul filmului, care isi gaseste explicatia la final si, desigur, similitudinile acestuia cu pianistul orb, la randul lui un “iepure” in viata reala. Muzica e reusita (ce e de criticat e absenta fundalului sonor in anumite momente de tensiune ce ar fi trebuit speculate in plan sonor din plin), imaginile sunt expresive, intunecate sau luminoase, colorate sau cenusii, iar prestatia protagonistilor e remarcabila. Scenariul, desigur, nu poate trece neobservat, e plin de surprize, facand productia una extrem de ofertanta. Un thriller antrenant, “Andhadhun” ne ofera peste 2 ore de tensiune, romantism si intriga entuziasmante, care fara indoiala ii va cuceri si pe cei ce nu sunt neaparat fanii filmului indian dar care iubesc acest gen de filme. Bollywood-ul se dovedeste inovativ si intr-o continua transformare, reusind sa straluceasca oricat de tulburi ar fi vremurile, societatea si baza ei, oamenii.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil. Aproape un sfert din text a fost adaugat manual, fiind replici rostite pe tot parcursul filmului in limba engleza, care nu se regaseau in subtitrarea originala (o mare hiba a tuturor filmelor indiene cand vine vorba de subtitrarile in engleza ce le insotesc pe dvd-urile originale).

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

“Thugs of Hindostan” intra in istoria cinematografiei indiene (indiferent de pozitia critica a unora la adresa productiei) prin faptul ca a devenit cel mai scump film produs vreodata la Bollywood. Aproximativ 47 de milioane de dolari a fost bugetul total al productiei, suma comparabila cu investitiile in cele mai noi blockbustere din tara vecina China. In rolurile principale au fost distribuiti starul Aamir Khan (Dangal, PK, Dhoom 3, 3 Idiots, Ghajini, Fanaa, Lagaan), legenda filmului indian Amitabh Bachchan, ajuns la 76 de ani, dar si actritele Fatima Sana Shaikh, cunoscuta din recentul hit “Dangal”, o actrita de doar 26 de ani din noul val de la Bollywood, si Katrina Kaif, una din cele mai bine platite actrite indiene, desi multi sunt critici cu talentul ei actoricesc. Actorul britanic Lloyd Owen (cunoscut in Anglia in special pentru aparitii in piese de teatru, dar si in cateva filme si seriale de televiziune) are rolul negativ, cum era de asteptat pentru un film in care actiunea se desfasoara in plina perioada de stapanire britanica asupra subcontinentului indian. Pentru prima oara Aamir Khan si Amitabh Bachchan apar impreuna intr-un film ca protagonisti, regia si scenariul fiind semnate de Vijay Krishna Acharya, scenaristul seriei de succes “ Dhoom”.

Filmul a fost produs de cunoscutul regizor indian Aditya Chopra, a carui companie de productie YRF (Yash Raj Films) a obtinut cele mai mari incasari din toate timpurile de la Bollywood prin succesele internationale ale productiilor finantate: Veer-Zaara (2004), Fanaa (2006), seria de filme “Dhoom”, seria “Tiger” si recentul succes “Sultan”. In ciuda unei campanii de promovare agresive si a distribuirii la nivel international intr-un numar consistent de tari (filmul a fost prezent si in cinematografele din Romania, cu cateva saptamani in urma), filmul nu a reusit sa cucereasca audienta asa cum se asteptau realizatorii, obtinand incasari, pana la sfarsitul lui noiembrie, in intreaga lume, de 40,2 milioane dolari. Ultimul asalt e asteptat cu sufletul la gura de producator in mai putin de o saptamana, cand pe 28 decembrie “Thugs of Hindostan” va avea premiera in China. Pentru a reusi sa treaca filmul pe plus la capitolul incasari, realizatorii au apelat la protagonistul filmului, starul Aamir Khan, cu ajutorul caruia filmul a fost reeditat serios, anuntandu-se o varianta speciala, diferita de cea difuzata pana acum in intreaga lume. Dupa spusele lui Aamir Khan, varianta chinezeasca a filmului va avea doar 120 de minute, fiind cu 44 de minute mai scurta decat versiunea indiana originala; in aceasta au fost adaugate, sterse sau reordonate un numar important de scene, structura narativa fiind reajustata in functie de un scenariu mai compact. In plus, creste importanta personajului lui Aamir Khan, fiind redusa importanta personajelor (care in versiunea indiana aveau un numar aproximativ identic de scene cu Aamir Khan) interpretate de vetetarul Amitabh Bachchan si Fatima Sana Shaikh. Aceasta schimbare radicala a imaginii filmului corespunde, dupa spusele lui Khan, cu asteptarile audientei chinezesti, reducand elementele din film ce nu au fost bine primite in India si sporind popularitatea actorului in China.

“Thugs of Hindostan” trebuia initial sa se numeasca “Thug”, iar rolul principal i-a fost propus lui Hrithik Roshan, care l-a acceptat, sugerand unele modificari in scenariu cu care producatorul a fost de acord. Insa regizorul – ce a scris si scenariul – a propus rolul lui Khan, care l-a acceptat fara modificari, si astfel Aamir Khan a ramas capul de afis al productiei. Scenariul nu e inspirat, cum s-a zvonit, de romanul “Confesiunile unui bandit” scris de un britanic in 1839 despre banditii indieni ai vremii, ci se bazeaza pe evenimente istorice reale, povestea fiind insa una fictiva. Tot Khan a dezmintit faptul ca am vorbi de un “Piratii din Caraibe” in varianta indiana, declarand inca dinainte sa inceapa filmarile ca ambele se aseamana doar prin faptul ca sunt filme de actiune-aventura de epoca, ca multe alte productii similare realizate in intreaga lume. Filmarile au inceput in Malta, in vara lui 2017, aici fiind construite doua corabii ce joaca un rol important in film, efectele speciale dandu-le un aer de epoca si spectaculozitate. Locatia unde s-au facut filmarile in Malta a fost pazita cu strictete, pentru a nu se scurge informatii sau imagini de la filmari. Totusi, filmarile ulterioare au furnizat paparazzilor cateva imagini cu protagonistii in timpul rolurilor lor (Amitabh Bachchan chiar si-a fracturat o coasta, dar a continuat si in aceasta situatie filmarile), ceea ce a starnit nemultumirea realizatorilor, multe din scenele din Malta fiind mai apoi refacute in studiourile de productie din India. Mai apoi filmarile s-au mutat in Thailanda, unde Bachchan a intampinat noi probleme de sanatate ce i se trageau de la accidentarile din timpul cascadoriilor din filmele din anii ’70-’80, intarziind putin filmarile, ceea ce a dus si la cresterea costurilor initiale. Pe langa recordul – inca nedepasit de vreo productie indiana – de a fi cel mai scump film autohton din istorie, “Thugs of Hindostan” a mai stabilit un record: trailerul oficial al filmului a depasit peste 100 de milioane de vizualizari pe youtube, fiind primul trailer al unui film indian ce reuseste aceasta performanta, si al doilea cel mai vizionat trailer de film din istorie de pe youtube (intre timp, a devenit al patrulea, cu 104 milioane vizualizari, fiind depasit de un alt trailer al unui film indian recent, “Zero”.)

Criticii de film au fost necrutatori cu regia si scenariul lui Acharya, insa au laudat prestatiile lui Amitabh Bachchan si a lui Aamir Khan, chiar daca Khan a incercat sa-si asume in nume personal esecul la public al productiei. Una peste alta, cu bune si cu rele, “Thugs of Hindostan” intra in istoria Bollywoodului, fiind o productie spectaculoasa, costisitoare, bine interpretata de protagonisti, ramanand la latitudinea fiecarui privitor sa judece daca ceea ce echipa de realizatori a promis a si reusit sa ofere.

[REZUMATUL FILMULUI ESTE DISPONIBIL

PE FORUMUL ASIACINFIL]

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

“Granny” a fost una din productiile independente cele mai apreciate ale anului trecut lansate in intreaga lume. A atras imediat atentia criticilor de film, productia fiind invitata la mai multe festivaluri internationale, precum Singapore, Tallin sau Busan, la acesta din urma fiind chiar in competitie. Avand un buget de aproximativ 500.000 $, “Granny” e o adaptare intunecata a celebrului basm “Scufita Rosie” la realitatile contemporane ale unei zone sarace a Mumbaiului. Productia a avut parte de critici in mare parte pozitive, majoritatea calificand-o drept una din cele mai puternice (prin mesajele transmise) realizari independente indiene ale anului 2017. Filmul spune povestea micutei Manda, care e gasita violata si abandonata intr-un morman de gunoi in mahalaua in care locuia in Mumbai. Parintii ei sunt ingrijorati mai mult de supravietuire decat de demnitate si vor sa dea uitarii totul si sa mearga mai departe. Politistii sunt total lipsiti de putere, in conditiile in care autorul oribilei fapte e fiul unui politician local. In fata acestei situatii, bunica fetei nu poate accepte nedreptatea si va incerca prin propriile mijloace sa isi razbune nepoata. Poate o femeie plapanda, lipsita de putere si suferinda sa se ia la tranta cu lupul cel mare si rau ? Mai exista inca speranta pentru infaptuirea dreptatii intr-o lume cruda ca cea a zilelor noastre ? “Granny” e o parabola inteligenta a zilelor noastre, bine realizata, cu un suspans exploatat la maxim cu ajutorul imaginilor intunecate si coloanei sonore sobre, o productie independenta de mare rafinament, ce nu trebuie ratata.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

“Amal” este primul film de lungmetraj al regizorului si scenaristului Richie Mehta, ce provine dintr-o familie de imigranti indieni in Canada. Cunoscut pentru filmul din 2013 “Siddharth” si pentru colaborarea cu Riddley Scott la documentarul “India in a Day” (2015), Mehta debuta ca regizor de lungmetraj in 2007 cu “Amal”, in fapt o poveste extinsa a unui scurtmetraj omonim din 2004 regizat tot de el. Acesta a hotarat sa readapteze povestea scurtmetrajului si sa o extinda ca durata de timp, rezultatul fiind o productie independenta ce a costat nu mai putin de 5 milioane de dolari. Protagonistul scurtmetrajului a ramas si in filmul de lungmetraj, e vorba de Rupinder Nagra, ce interpreteaza un onest sofer de autoricsa, Amal, insa celelalte personaje ale povestii sunt total schimbate fata de filmul din 2004 ce avea doar 18 minute. Filmul a reusit sa impresioneze audienta la toate festivalurile la care a fost prezent, castigand 5 premii si avand si 5 nominalizari. Povestea atrage prin simplitatea ei si prin sinceritatea personajului principal, Amal, un om al altor timpuri decat cele grabite ale prezentului, ce nu-si doreste in naivitatea sa decat un lucru: sa fie un om bun cu cei cu care intra in contact. Ca sofer de autoricsa intra zilnic in contact cu zeci de persoane, caractere diferite, o lume in miniatura cu cele mai imperfecte defecte ale sale – lacomia si disperarea -, in care banul are puterea nu doar sa izoleze de greutatile vietii ci si sa ne izoleze de alte fiinte umane, sa ne instraineze. Avand multe invataminte sa ne transmita, “Amal” e un film de o simplitate debordanta care reuseste sa miste audienta nu prin cea ce se pierde, ci prin faptul ca ne face sa intelegem valoarea a ceea ce in ultima instanta castigam in viata.

In prin planul naratiunii se afla Amal Kumar (Rupinder Nagra), un tanar sarac din New Delhi, a carei avere este o autoricsa mostenita de la tatal sau.
Prin prisma meseriei, Amal are legaturi cu toate paturile sociale, unii dintre clienti fiindu-i chiar fideli: fiul unei avocate, pe care trebuie sa-l aduca zilnic de la scoala, sau Pooja (Koel Purie) -proprietara a unui magazin, pe care o ajuta sa-si faca
aprovizionarea.

Intr-unul dintre drumurile pe care le face cu Pooja, in mijlocul unei aglomeratii, negustoarea este jefuita de o pustoaica – Tanisha Chatterjee, copil al strazii. Soferul ricsei fuge dupa aceasta cu scopul recuperarii portmoneului clientei, insa in timpul urmaririi minora sufera un accident rutier. Inima nu-l lasa sa o paraseasca pe cea mica, astfel incat o duce la spital; din acel moment, Amal devine ingerul pazitor al pustoaicei, ajungand sa-i plateasca cheltuielile de spitalizare..

Pe de alta parte, nu cu mult inainte de incidentul cu jaful, Amal are un client deosebit: un domn in varsta care pare ca rataceste pe strazile capitalei.. Acesta solicita sa fie dus in „cercul interior”, insa, in momentul in care Amal ajunge la destinatie, clientul ii striga ca a fost pacalit, ca de fapt el a cerut sa fie dus in „cercul exterior”, si, iata, soferul l-a constrans sa faca un drum mai lung si, implicit, sa plateasca mai mult. Reactia lui Amal este cea de a-si cere scuze de la batran. Acesta, foarte contrariat, intreaba care este pretul. Si aici lucrurile iau o turnura ciudata: pe langa faptul ca Amal nu-si sfideaza clientul, faptul ca indica aparatul de taxare ca cel ce stabileste pretul calatoriei il linisteste in totalitate pe certaret, care realizeaza faptul ca sta in fata singurului proprietar de ricsa din New Delhi care foloseste aparatul de taxare.. .. Si acesta este momentul in care batranul, constata: „Mi s-a spus, odata, ca cel mai sarac om ii poate conduce pe cei mai bogati. N-am crezut in absurditatea aceasta pana nu l-am cunoscut pe Amal”. Iar urmarind firul evenimentelor care deriva din cele doua intamplari amintite mai sus, la finalul filmului ajungem sa ne intrebam daca ii dam sau nu dreptate acestuia.

Traducerea si adaptarea au fost realizate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

 

Prezentare realizata de krisztina – asiacinefil

El, Ricky (Ranveer Singh) poarta diverse nume – Sunny, Dev, Iqbal – in functie de fetele pe care intentioneaza sa le pacaleasca. De profesie e escroc, schimbandu-si identitatea de la o zi la alta in functie de interes. Farmece sau inteligenta, acesta apeleaza la orice functioneaza mai bine in avantajul sau pentru a trage pe sfoara victimele naive. Asta pana cand 3 din victimele sale femei – Raina, Dimpy si Saira – isi unesc fortele pentru a-si regla conturile cu el. Cele trei apeleaza la serviciile unei inteligente vanzatoare, Ishika (Anushka Sharma), ce e angajata si pe care o folosesc ca momeala pentru a-l prinde in cursa pe escroc. Aceasta pozeaza in ipostaza fiicei bogate a unui hotelier aflat in calatorie de afaceri in Goa pentru a investii in bunuri imobiliare. Planul era momirea lui Ricky intr-un parteneriat de afaceri si usurarea acstuia de banii sustrasi de la fete naive, in scopul infaptuirii razbunarii. Dar cand toata lumea se astepta mai putin, totul o ia razna cand Cupidon incepe sa-si faca de cap…

Comedia romantica “Ladies vs Ricky Bahl” (2011) se axeaza pe ideea unei confruntari intre un gigolo versat, ce urmareste sa insele increderea unor tinere si sa le ia banii, si fetele pagubite, care, lipsite de aparare, angajeaza o reprezentanta a sexului lor ce trebuie sa apeleze la farmecele sale pentru a-l momi pe playboy intr-o cursa bine ticluita. Ca structura, filmul aminteste de productia hollywoodiana “John Tucker Must Die”, ce are un scenariu asemanator. Deosebirea e ca desi filmul intra repede in subiect, la fel de repede cade in capcanele tipic Bollywoodiene, firul narativ ducand spre o evidenta dorinta a eroului negativ de a se preschimba intr-un Fat-Frumos pozitiv de dragul iubirii ce ajunge sa o poarte noii sale victime. De aici, productia devine conventionala, ducand spre un final previzibil. Regizorul Maneesh Sharma (aflat la al doilea film din cariera, premiat la debut cu premiul Filmfare pentru Cel mai bun regizor debutant, in 2010) reuseste sa pastreze constant contactul cu audienta si sa extraga o interpretare decenta de la protagonisti. Ca veni vorba de acestia, e vorba de acelasi cuplu de actori cu care regizorul Maneesh Sharma a colaborat la filmul sau de debut din 2010, “Band Baaja Baaraat”, Anushka Sharma (PK, Sultan) si Ranveer Singh. “Ladies vs Ricky Bahl” a fost produs cu o suma mare pentru industria indiana de film, 3,1 milioane dolari, insa a devenit in scurt timp un blockbuster, obtinand incasari de 13 milioane dolari. Criticii de film l-au considerat o productie decenta, apreciind cuplul Anushka-Ranveer pentru interpretare si chimia lor de pe ecran. Filmul a castigat 11 premii si a avut si 3 nominalizari.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera de echipa CREATIVE MEDIA pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Creature 3D posterAhana (Bipasha Basu) mosteneste de la raposatul ei tata hotelul Glendale, situat tocmai in mijlocul unei jungle, intr-un peisaj mirific. Locul e cautat de tot mai multi turisti, ce evadeaza din monotonia Mumbai-ului pentru o vacanta de vis intr-un loc rupt de lume. In chiar ziua inaugurarii, toate par a merge pe dos pentru Ahana, decoratiunile de Craciun intarziind nejustificat, la fel si trupa de cantareti angajata pentru acest eveniment. Kunal (Imran Abbas), un tanar atragator sosit in vacanta la hotel e confundat de Ahana cu interpretul trupei, iar acesta, fermecat de frumusetea gazdei, accepta sa joace acest rol, aducand buna dispozitie cu melodia interpretata in fata tuturor oaspetilor. Cand adevarul iese la iveala, acesta dezvaluie ca e un scriitor celebru venit la pensiune pentru a-si gasi inspiratia in a scrie noul sau roman. Cand toate lucrurile par a se indrepta, un eveniment straniu are loc si soferul care trebuia sa faca livrarea decoratiunilor de Craciun e gasit mort… sau mai degraba doar o parte a acestuia. Localnicii vorbesc de un monstru diabolic ce traieste in jungla, care deranjat de despaduririle facute de mana omului, incepe sa atace asezarile locuite, alungand oamenii. Repetarea evenimentului la scurt timp strica reputatia hotelului, clientii incepand sa paraseasca locul. Ahana intra in depresie, avand pe cap un credit bancar pe care nu doar ca nu-l poate restitui, dar chiar ii poate aduce pierderea investitiei in detrimentul bancii. Incurajata de Kunal, depaseste momentul si decide sa lupte impotriva creaturii din padure…

Creature 2014 secventa 1Dupa modelul hollywoodian al filmelor cu monstri, Bollywood-ul a investit in 2014 aproape 4 milioane de dolari in productia “Creature”, ce a adus producatorilor 4,2 milioane dolari incasari. Dupa cum ati ghicit, avem de-a face cu un monstru , sub forma unei soparle uriase cu chip semi-uman, ce ajunge sa terorizeze o cocheta pensiune din mijlocul unei jungle. Din ceea ce initial parea a fi o poveste romantica, ne alegem cu aventuri si suspans ce sunt suficient de captivante sa te retina in fata ecranului pentru mai mult de 2 ore, cu toate ca pe alocuri cliseele specifice genului si anumite stangacii si naivitati inerente (nu exista o traditie a filmelor cu monstri in cinematografia indiana) te pot face sa eziti in a continua vizionarea. Cei doi protagonisti, Bipasha Basu (“Apaharan”) si Imran Abbas (un actor pakistanez cunoscut de seriale de televiziune, acesta fiind filmul lui de debut la Bollywood) au o interpretare reusita, uneori poate prea teatrala, insa nici scenariul nu este unul prea ofertant, care sa se axeze pe sublinierea calitatilor lor actoricesti, accentul fiind pus pe povestea in sine, pe latura sa spectaculoasa. Filmul e regizat de Vikram Bhatt, un important regizor indian cu peste 30 de filme la activ, precum Raaz, Raaz Reboot, 1920 sau Dangerous Ishiq. Fanii genului nu au ce pierde vizionand “Creature”; la cate filme cu monstri s-au facut la Hollywood, fara indoiala “Creature” nu poate fi decat o completare utila filmografiei lor de gen.

Traducerea si adaptarea au fost effectuate in premiera in Romania de echipa CREATIVE MEDIA pentru asiacinefil.

Prezentare realizata dr cris999 – asiacinefil

Apaharan posterVeteranul Prakash Jha, ajuns la 65 de ani, e cunoscut in industria indiana de film atat ca producator, cat si ca actor, scenarist si regizor. Ca regizor si-a facut un nume prin filme politice si socio-politice, acestea incluzand si cateva succese de box-ofice precum Raajneeti (2010), Aarakshan (2011) sau Chakravyuh (2012). De cele mai multe ori, acesta a optat pentru filme realiste, puternice, desprinse parca din tabloul vietii cotidiene, care iti dau impresia ca privesti un incident din viata reala, ce ti se desfasoara in fata ochilor. Astfel de filme relevante din punct de vedere social functioneaza ca niste semnale de alarma ce trezesc constiinta spectatorului. O asemenea productie este si “Apaharan” (in engleza “Abduction”), o drama ce vorbeste despre afluenta de rapiri din Bihar, ce a devenit o veritabila industrie paralela. Alte teme incluse in subiect sunt deteriorarea legii si ordinii in stat, si modul in care, de la ministri si politicieni la politisti si tineret, tot mai multe persoane sunt momite spre lumea infractionalitatii. Ajay Devgan (din Once Upon a Time in Mumbaai), veteranul Nana Patekar (nominalizat si premiat pentru Cel mai bun personaj negativ la Filmfare Awards pentru rolul din film) si actrita Bipasha Basu (Raaz 1,2, 3, Aakrosh) formeaza lista celor 3 personaje principale ale lui “Aparahan”. Filmul a castigat 3 premii (Cel mai bun scenariu, Cele mai bune dialoguri si Cel mai un personaj negativ), obtinand 2,6 milioane dolari la box-office.

Apaharan secventa 1Filmul spune povestea tumultuoasei si complexei relatii dintre un tata onest si fiul sau, pe fundalul prosperei industrii a rapirilor in statul indian Bihar. Ajay (Ajay Devgan) e un barbat impovarat de asteptarile pe care le are de la el tatal sau, un om cu principii solide si sigur pe sine, un activist social, profesorul Shastri. Circumstantele il vor face insa pe Ajay sa paseasca pe un drum complet diferit si divergent cu cel al tatalui sau. Dornic sa intre in fortele de politie, acesta strange bani din imprumuturi pentru a-si mitui superiorii, insa eforturile nu ii sunt incununate de success. Pentru plata datoriei facute la camatari, Ajay decide sa rapeasca un oficial guvernamental si sa ceara rascumparare pentru el. Dar planul nu merge cum trebuie, iar Ajay e arestat. Treptat, acesta se vede atras de lumea infractionalitatii, alaturi de anturajul sau…

Traducerea si adaptarea au fost realizate in premiera in Romania de echipa Creative Media pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

when harry met sejal posterRegizorul indian Imtiaz Ali a devenit popular in randul publicului mai tanar din India dupa ce, renuntand la o cariera in televiziune (unde a regizat show-uri ce nu au avut succesul scontat), s-a apucat in 2005 sa regizeze filme. Desi nu a debutat cu dreptul, urmatoarele sale productii, pe care le-a regizat si le-a scris personal, i-au adus succesul si notorietatea: Jab We Met (2007) – i-a adus premiul pentru cele mai bune dialoguri si nominalizarea pentru Cea mai buna regie la Premiile Filmfare (Oscarul ondian); Love Aaj Kal (2008) – 2 nominalizari la aceleasi premii (Cel mai bun scenariu si Cel mai bun regizor) si Rockstar (2011) (aceleasi nominalizari). Continuand pe aceeasi linie a comediilor romantice, in acest an a regizat si a scris scenariul lui “Jab Harry Met Sejal” (“When Harry met Sejal”), un film care doar cu titlul se aseamana cu o celebra productie hollywoodiana, si ea romantica, “When Harry Met Sally” (1989). In rolurile principale ii revedem pe Shah Rukh Khan (My Name is Khan, Dear Zindagi, Raees) si Anushka Sharma (Sultan), aflati la a treia colaborare pe marele ecran. Filmul a fost produs in intregime de sotia lui Shahrukh Khan, Gauri Khan, fiind filmat partial in Europa (Olanda, Ungaria, Austria Cehia si chiar Portugalia). Lansat in 3.400 de cinematografe (inclusiv in tari precum Emiratele Arabe Unite, Australia, Marea Britanie sau SUA), “When Harry met Sejal” a obtinut incasari de aproximativ 16,7 milioane dolari. A fost unul din filmele cu cel mai slab debut la box-office din productiile in care a aparut Shah Rukh Khan, si in ciuda unei bune munci de promovare, productia se pare ca a dezamagit o parte a criticilor si asteptarile unei parti a audientei.

When Harry Met Sejal secventa 1Harinder Singh Nehra aka Harry (Shah Rukh Khan) e un ghid turistic in Olanda, care dupa ce isi duce la bun sfarsit obligatiile de serviciu, despartindu-se de o familie indiana numeroasa venita sa viziteze Amsterdamul, da peste Sejal (Anushka Sharma). Tanara e membra a familiei pe care Harry tocmai o condusese la aeroport, insa a reusit performanta de a scapa zborul spre India din cauza ca si-a pierdut inelul de logodna, pe care il cauta cu disperare. Ezitant, in cele din urma Harry decide sa o ajute in cautarea inelului. Treptat, intre cei doi se naste o prietenie, fiecare destainuindu-i celuilalt visele si nereusitele din viata. In timpul calatoriei prin Amsterdam, prin locurile prin care a umblat familia fetei, cei doi trec printr-o multime de intamplari si aventuri care ii apropie si mai mult…

When Harry Met Sejal secventa 2Interesant este faptul ca povestea initiala pornea de la un barbat dezamagit care intentiona sa se sinucida, insa dup ace starul filmului a discutat cu regizorul scenarist, acesta a decis sa modifice firul epic, transformandu-l intr-un film mai vesel. Si numele productiei s-a tot schimbat, de la The Ring la Rahnuma, apoi Raula, devenind in final “When Harry Met Sejal”. “When Harry Met Sally a fost un film pe cinste, una din cele mai frumoase povesti de iubire facute vreodata in istoria cinematografiei mondiale. In schimb, filmul nostru e destul de original, o poveste de iubire nostima”, a spus Shah Rukh Khan despre film. Partenera ei, in schimb, a avut nevoie de mai multe luni in care sa isi fi pus la punct dictia, datorita accentului personajului ei, Sejal, ce era dintr-o provincie indiana. “Personajul meu a fost foarte superficial, nu a avut nici un fel de profunzime. Nu exista similaritati intre ea si mine. Insa etica ei si valorile respectului de sine sunt lucruri de care ma pot agata. Altfel, personajul Sejal e de-a dreptul impulsive prin firea sa”, a declarat Anushka Sharma. Cum decurge povestea de iubire intre cele doua personaje atat de diferite ramane sa descoperiti, filmul are toate ingredientele pentru o comedie romantica tipica.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de echipa Creative Media pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Rangoon posterVishal Bhardwaj, ajuns la 52 de ani, e un cunoscut si apreciat regizor, scenarist, producator si compozitor de muzica de film indian, premiat si nominalizat in numeroase randuri. A fost premiat pentru scenariul lui “Talvaar” si “Haider” si are la activ o multime de filme apartinand unor genuri variate: “The Blue Umbrella”, “Kaminey”, “Ishkiya”, “Drishyam”, “Talvaar” sau “Haider” fiind doar cateva dintre ele. In acest an, ne propune o poveste despre dragoste si razboi, “Rangoon”, cu un clasic triunghi amoros compus din trei actori de top ai Bollywoodului: o ea, Kangana Ranaut (Katti Batti, Queen, Once Upon a Time in Mumbaai, Gangster) si doi barbati total diferiti ca viziune si varsta, Saif Ali Khan (ce se apropie incet de 50 de ani si de perfectiunea in materie de interpretare) si Shahid Kapoor (Haider, Udta Punjab, Kaminey), mult mai tanar si mai aratos. Personajul interpretat de Kangana Ranaut, Julia, e inspirat din viata primei actrite-cascador indiene, Mary Ann Evans, o actrita alba nascuta in Australia ce a decedat la 88 de ani in 1996. In 1935, folosind numele de scena “Neinfricata Nadia”, aceasta aparea intr-unul din primele roluri principale feminine la Bollywood, facandu-si singura cascadoriile, cu o masca “a la Zorro” pe ochi. Muzica e in totalitate compusa de regizorul Vishal Bhardwaj, ce a avut cateva idei remarcabile in materie de aranjamente muzicale ale scenelor de gen. “Rangoon” nu a fost un succes extraordinar de box-office, obtinand incasari de 6,5 milioane dolari.

Rangoon secventa 1In ultimii ani ai perioadei sale coloniale, in plin Razboi Mondial, India se afla la rascruce de drumuri. In timp ce Mahatma Gandhi militeaza pentru o independenta dobandita pe cale pacifista, Chandra Bose, un nationalist devenit ulterior erou al natiunii e adeptul unei pozitii radicale, sustinand ca ocupatul britanic trebuie alungat inclusiv prin compromisul alierii cu Japonia imperialista si cu Germania nazista. Tara este divizata, iar controlul britanic e strict. Pe acest fundal, departe de agitatia razboiului, o actrita, Julia (Kangana Ranaut), isi construieste celebritatea pas cu pas. Ultimul ei film sta timp de 20 de saptamani in preferintele publicului, transformand-o in cea mai populara starleta de film a vremii. In umbra succesului ei se afla un producator instarit, Rusi Billimoria (Saif Ali Khan), ce are o familie, dar care de dragul Juliei e dispus sa renunte la tot. Intreaga lui afacere din lumea filmului e conditionata de furnizarea peliculei si a materialelor necesare de catre Imperiul Britanic, astfel ca mai mult din interes decat din loialitate accepta propunerea facuta de generalul-maior Harding ca Julia sa dea o reprezentatie pe frontul din Burma, pentru a ridica moralul soldatilor. Desi initial refuza, Julia se vede urcata in tren si pusa sub paza stricta a sergentului Malik (Shahid Kapoor), ce raspunde de securitatea ei. Odata ajunsa in Burma, evenimente neprevazute vor schimba cursul vietii Juliei…

Rangoon secventa 3“Rangoon” e genul de film de la care ai asteptari mari, dar care in final ofera prea putin. Echipa ce s-a ocupat cu promovarea filmului a reusit sa faca un trailer atractiv pornind de la cele mai spectaculoase secvente din film, probabil pentru a crea impresia unei productii cu un buget urias, insa dupa ce vizionezi filmul realizezi ca respectivele scene sunt de fapt clisee preluate de ochiul neinspirat al regizorului dinspre alte cinematografii (scena din holul hotelului, cu un cadru superb de sus pare desprinsa din orice film chinezesc de spionaj cu actiunea plasata in perioada razboiului, in Shanghai, in timp ce scena bombardamentului japonez de pe tarmul raului e luata parca din productiile Hollywoodiene de razboi gen “Pearl Harbor”). Efectele vizuale sunt modeste, uneori atat de evidente incat ai zice ca din echipa de procesare au facut parte IT-isti amatori. In plus, titlul filmului, “Rangoon” (care in mod normal ne trimite cu gandul la capitala Birmaniei) e total neinspirat si pare mai degraba pompos, fara vreo legatura cu povestea in sine m(initial filmul trebuia sa se numeasca “Julia”). Nici macar o data pe parcursul intregului film nu se pomeneste de Rangoon, iar actiunea filmului nu are nimic de-a face cu acest oras, astfel ca cine s-ar astepta la o poveste de epoca cu spionaj, intrigi de culise si tradari in capitala Birmaniei ar fi dezamagit. Acestor minusuri li se pot adauga si unele plusuri: jocul actorilor, dar si coloana sonora pusa excelent in evidenta de momente de musical autentic, nu de simple videoclipuri intercalate in film, cum suntem obisnuiti in filmele indiene comerciale. Kangana Ranaut isi interpreteaza excelent partitura, reusind sa transmita atat farmecul unei actrite ajunse pe culmile celebritatii cat si simplitatea din culisele ascensiunii sale. Saif Ali Khan e imperial intr-un rol aparent simplu, dar care se transforma din tipul cel bun in cel rau si viceversa continuu pe parcursul avansarii povestii. Shahid Kapoor, in rolul sergentului Malik ce raspunde de paza vedetei, desi are handicapul de a intra in scena oficial dupa aproape o jumatate de ora de la debutul filmului (in primele minute apare in cateva cadre pentru a se justifica absenta lui din poveste), se impune ca un personaj ce intruchipeaza spiritul unei natiuni insetate de libertate, un soldat dedicat pe care nu ai cum sa nu-l indragesti, dar care e prea imaculat Rangoon secventa 2(Saif Ali Khan il depaseste in complexitatea personajului pe care si-l construieste). Scenariul e bun, insa are destule “gauri”, lucruri ce puteau fi dezvoltate si care necesitau o mai atenta exploatare, trecandu-se prea repede de la iubire la razboi si politica, fara vreun avertisment prealabil). Ca in alte filme in care exista implicatii istorice, si in “Rangoon” se poate reprosa exacerbarea patriotismului si demonizarea ocupantului britanic, teme obisnuite de propaganda nationalista in productiile indiene de gen. Interesant e ca scenaristul pune in gura generalului-maior Harding, de altfel un personaj ce intruchipeaza perfect ocupantul britanic – simpatic pe fata, cinic si arogant pe la spate – o replica ce nu se putea mai adevarata: “Daca noi, britanicii, plecam din India, aceasta tara va fi distrusa de coruptie” (ca un fapt divers, scenaristul e Matthew Robbins, un american ce a scis scenario, a regizat si a jucat cateva roluri marunte in productii cu precadere din anii ’70-’80 de la Hollywood si care in 2014, la 69 de ani, debuta la Bollywood intr-o colaborare la un alt film al regizorului Vishal Bhardwaj). Una peste alta, un film de nivel mediu, cu momentele sale placute si mai putin placute, la a carui vizionare nu te vei plictisi cu siguranta, insa parca ne-am fi asteptat la ceva mai mult de la realizatori…

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Cocktail 2012 poster“Cocktail” (2012) e al doilea film al unui tanar si promitator regizor indian, Homi Adajania. Acesta a debutat in 2006 cu drama psihologica “Being Cyrus”, un film indian vorbit in totalitate in engleza, in care protagonist era cunoscutul Saif Ali Khan. Sase ani mai tarziu, in “Cocktail”, a reluat colaborarea cu Saif Ali Khan, ce e protagonistul masculin al productiei romantice in care incearca sa le cucereasca pe Deepika Padukone (Piku, Chennai Express) si pe debutanta Diana Penty (model, a carei prestatie in acest film i-a adus o nominalizare la Premiile Filmfare pentru Cel mai bun debut feminin). Deepika Padukone a fost laudata de critici pentru prestatia ei, considerata cea mai reusita a carierei de pana atunci (ulterior a aparut in Piku, unde si-a depasit performantele actoricesti anterioare), castigand 3 premii si avand o multime de nominalizari. Productia a fost un important succes la box-office, obtinand incasari de 1,7 milioane dolari in ziua premierei. Intr-un final, “Cocktail” a obtinut 12 milioane dolari incasari in India si 4,5 milioane dolari din strainatate. Mai trebuie spus ca echipa de productie a acestui film e in linii mari identica cu cea de la o alta productie de succes din 2009, “Love Aaj Kal” (Love Nowadays), in care protagonisti au fost aceeasi Deepika Padukone si Saif Ali Khan.

Cocktail poster 2Povestea are in centrul ei un playboy, Gautam (Saif Ali Khan), un tip aratos ce flirteaza in cautarea unor distractii de o noapte. Gautam isi incearca norocul cu Meera (Diana Penty), pe care o cunoaste pe aeroportul din Londra, unde aceasta tocmai sosise din India cu sotul ei. Spre surprinderea lui, e refuzat de aceasta, ce ii spune ca e maritata. Dar cum mai e soarta… Meera in scurt timp e lasata balta de sotul ei, ce ii spune fara menajamente ca a luat-o de sotie din interes financiar. In timp ce isi plangea soarta, e vazuta de Veronica (Deepika Padukone), o tanara ce locuieste singura, ce primeste lunar un cec gras de la tatal ei ce ii permite sa duca o viata lipsita de griji in Londra. Veronica, impresionata de drama lui Meera, o accepta pe aceasta sa locuiasca un timp cu ea, iar intre cele doua se leaga o prietenie. Dar intr-una din seri, iesind la un club, cele doua dau peste… Gautam, iar Veronica are o aventura cu acesta. Problemele apar cand parintii conservatori ai lui Gauntam apar, iar mama acestuia nu o agreeaza pe mult prea moderna Veronica. Pentru a iesi din incurcatura, Guantam o prezinta mamei sale pe Meera drept prietena lui, doar ca lucrurile se incurca astfel si mai tare…

Cocktail secventa 1Filmul urmareste clasica tema bollywoodiana a unui triunghi amoros, insa vestea buna e ca, spre deosebire de alte productii similare, cei 3 protagonisti ajung sa stie care pe cine iubeste destul de devreme, in desfasurarea povestii, nefiind exploatat un punct culminant sub acest aspect. Povestea de iubire, asa cum e ea, exploreaza evolutia sentimentelor personajelor, care treptat descopera ca dincolo de flirt, dorinte si pasiuni sunt vulnerabile la sentimente. Si asa realizeaza ce inseamna “iubirea adevarata”, odata cu constientizarea propriilor calitati.Firul narativ nu pune accentul pe construirea unei chimii intre personaje, care se cunosc accidental si interactioneaza in anumite limite. Povestea avanseaza firesc, fara a irosi prea mult timp pe evidentele si inevitabilele elemente specifice unei povesti de iubire. Previzibil, inconsistent si conventional, “Cocktail” ofera un umor specific ce se imbina perfect cu romantismul, transformandu-l intr-o productie ideala de urmarit de catre publicul feminin. Deepika Padukone impresioneaza din nou, aratand atat latura vulnerabila a personajului Veronica cat si cea indrazneata. Un film romantic placut si relaxant, chiar daca nu iese cu nimic in evidenta fata de alte productii similare indiene.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate de echipa Creative Media pentru asiacinefil. Operator subtitrare cinema HD.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Raees posterLansat pe 25 ianuarie 2017, “Raees”, cel mai nou film al regizorului indian Rahul Dholakia, care in 2006 castiga cu “Parzania” premiul pentru Cel mai bun regizor din India, a fost un succes de casa anticipat. Prezenta in rolul principal a “Regelui Bollywood-ului”, Shah Rukh Khan, a asigurat productiei un venit de nu mai putin de 45 de milioane de dolari. Actrita pakistaneza Mahira Khan, partenera lui din acest film, debuteaza intr-o productie de limba indiana, in timp ce in rolul omului legii care il vaneaza pe “bad boy” Shah Rukh il revedem pe actorul Nawazuddin Siddiqui, premiat in 2013 pentru Cel mai bun rol secundar in “The Lunchbox”. Productia a nascut o oarecare controversa prin subiectul sau, existand voci care sustineau ca scenariul ar fi fost inspirat de fapt din viata interlopului Abdul Latif, cunoscut ca regele contrabandei cu alcool din Gujarat-ul anilor ’80. Desigur, regizorul si scenaristii au negat vreo asemanare cu vreo persoana in viata sau decedata, afirmand ca totul este o pura fictiune. Aproape 10 luni au durat filmarile, incepute in primavara lui 2015, iar premiera filmului in vara anului trecut a fost amanata pentru a se evita o suprapunere cu premiera productiei “Sultan” a lui Salman Khan.

Raees secventa 1De mic, Raees (Shah Rukh Khan) a fost invatat cu tot felul de ilegalitati. In Gujarat-ul anilor ’80, coruptia si puterea banului erau cele ce dictau, iar ca si copil, Raees, ce locuia cu mama lui, a invatat sa se ocupe cu contrabanda de alcool, ca ajutor al unui contrabandist local. Odata cu trecerea anilor, Raees decide sa-si inceapa propria afacere, desigur in acelasi domeniu, cu bunul sau prieten Sadiq. In cautare de fonduri pentru afacerea ilegala, ajunge in Mumbai, unde cunoaste un interlop dubios pe nume Moosa Bhai. Cu ajutorul financiar al acestuia, pune pe picioare o afacere cu alcool care in cativa ani il transforma intr-un personaj popular in regiune. Ajuns la apogeu, o cere in casatorie si pe iubita sa, Aasiya, si toate par a merge ca pe roate. Totul pana cand pe urmele sale porneste ofiterul Majmudar, incepand o cursa de-a soarecele si pisica… Dar ambitiile lui Raees sunt mari, si ignorand pericolul, in cautare de fonduri dupa implicarea in politica, ajunge din nou la interlopul Moosa…

Raees secventa 2“Raees” face o incursiune in India anilor ’80 si ’90, intr-o tara macinata de coruptie, cu politisti si politicieni in lumina reflectoarelor, si cu… raufacatori cu onoare in prim plan. Rar Shah Rukh Khan accepta sa interpreteze roluri de personaje negative. E genul de actor care se descurca excelent in roluri romantice, de personaje naive sau ocazional de supererou, insa de aceasta data a acceptat un rol negativ – cel al unui contrabandist de bauturi alcoolice care, paradoxal are o inima buna. Multi critici au vazut in personajul sau un fel de Pablo Escobar al Indiei, o transplantare a subiectului recentului serial tv despre viata acestuia pe meleagurile indiene: Medelinul e de fapt un satuc uitat de lume din Gujarat, Fatehpura, cocaina e inlocuita cu alcoolul, si asa, Shah Rukh Khan devine un Escobar al Gujarat-ului ! Nici scenariul nu are multa rabdare cu analiza personajelor, multi avand senzatia ca de fapt filmul e o comprimare a 20 de episoade de serial in 2 ore si jumatate de pelicula, ce cuprinde tot ce are un film cu gangsteri: o viata plamadita inr-un mediu ostil, o copilarie traita in faradelege si o viata ce continua in aceeasi nota. Una peste alta, un film bun, cu un Shah Rukh Khan in forma si la fel de fermecator si in rol de raufacator ca in cel de cuceritor romantic.

Traducere in premiera in limba romana oferita de asiacinefil.com !

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil.

Ghajini posterDaca ai avea doar 15 minute de memorie, ce ai ingramadi in acel scurt interval de timp ? Numele persoanei iubite, numarul tau de telefon, adresa ta ? Daca ai fi o persoana obisnuita, probabil exact asta ai face. Insa daca esti Aamir Khan in „Ghajini”, ti-ai lucra corpul, ti-ai tatua numele persoanei pe care trebuie sa o ucizi si ti-ai mazgali peretii cu un graffiti violent. Cam asta face Aamir Khan in „Ghajini”, o productie al carui scenariu e adaptat dupa filmul lui Christopher Nolan, „Memento”. Regizorul A.R. Murugadoss realizeaza un remake dupa propriul film in limba tamila, din 2005, cu acelasi nume, de aceasta data in limba indiana, distribuindu-i in rolurile principale pe Aamir Khan si Asin. „Ghajini” a devenit productia indiana cu cele mai mari incasari din 2008, obtinand aproximativ 35 milioane dolari. Popularitatea filmului a fost atat de mare incat s-a realizat pana si un joc video pe baza filmului, „Ghajini – The Game”. Filmat in India, Africa de Sud si Namibia (in cunoscutul desert Deadvlei), „Ghajini” marcheaza debutul actritei Asin la Bollywood (pana atunci aparuse doar in filme sud-indiene vorbite in tamila), in timp ce pentru Aamir Khan productia a fost o veritabila provocare, timp de un an pregatindu-se pentru rol in sala de forta. Coloana sonora e semnata de cunoscutul A.R.Rahman, dublu laureat cu Oscar in 2009 pentru muzica din „Slumdog Millionaire”. „Ghajini” a castigat 7 premii si a avut 18 nominalizari.

Aamir Khan in GhajiniSanjay (Aamir Khan) e un om de afaceri de succes, cunoscut in India, ce detine o firma din domeniul telefoanelor celulare, in timp ce Kalpana (Asin) e un model ce se lauda prietenelor ei ca are o relatie cu acesta, desi in realitate nici nu il cunoaste. Cand Sanjay afla de aceasta admiratoare anonima, decide sa-i spulbere iluziile. In drum spre ea, vede o tanara frumoasa ajutand copii cu handicap sa traverseze strada, si se indragosteste la prima vedere de aceasta. Tanara se dovedeste a fi chiar Kalpana. Cumva, Sanjay reuseste sa ajunga in preajma tinerei, fara a-si dezvalui identitatea, iar cei doi se indragostesc. Relatia evolueaza, pana intr-o zi cand pentru a-i lua apararea Kalpanei intr-o altercatie cu o banda, Sanjay e lovit in cap si e la un pas sa-si piarda si viata. Reusind sa supravietuiasca, cand isi revine constata ca Kalpana nu mai e in aceasta lume, iar el sufera de amnezie. In baza franturilor de amintiri incearca sa reconstituie ce s-a intamplat, pentru ca mai apoi sa caute razbunarea…

Traducerea si adaptarea au fost efectuate de echipa CREATIVE MEDIA pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Rustom posterRegizorul lui „1920: London” (2016), Tinu Suresh Desai, a lansat anul trecut si al doilea sau film din cariera, mult mai de succes decat primul, „Rustom”. Productia ce a avut un buget de 9,6 milioane dolari are la baza un incident real petrecut in 1959, cand un ofiter naval a fost judecat pentru uciderea amantului sotiei sale. Cazul a fost foarte mediatizat, s-au scris o multime de carti si s-au facut mai multe filme pornind de la el. A fost printre ultimele cazuri din India in care sentinta a fost data de un juriu, cazul stand la baza deciziei guvernului de a aboli sistemul judecarii cu jurati. Desi filmul nu reflecta 100% cu acuratete cazul, realizatorii luandu-si cateva libertati specifice, el pune in lumina cu fidelitate drama din spatele sau si modul in care cazul a reusit sa atraga atentia unei intregi natiuni si simpatia publica fata de ofiterul naval acuzat de crima. In rolul principal il revedem pe starul Akshay Kumar, a carui prestatie a fost rasplatita cu premiul pentru Cel mai bun actor la a 64-a editie a premiilor „National Film”. Ileana D’Cruz interpreteaza rolul sotiei, in timp ce prietenul personajului Rustom al lui Kumar, amantul sotiei, e interprtat de Arjan Bajwa (din „Arundhati”). Rustom a obtinut 32 de milioane dolari incasari la box-office, iar o parte din filmari s-au facut in locatii pitoresti din Anglia. Atmosfera anilor ‚50 e foarte bine redata, cu masini de epoca, cu interiorul casei ofiterului naval decorat ca in acei ani, cu locatii ce seamana cu cele din realitate din acele timpuri, chiar daca uneori efectele vizuale folosite pentru a infrumuseta scenele nu sunt de cea mai buna calitate.

Rustom secventa 1Povestea il are in centrul sau pe Rustom Pavri, un ofiter naval decorat de la sfarsitul anilor ‚50, ce e casatorit cu Cynthia Pavri. Casnicia celor doi se zguduie in momentul in care Rustom afla de faptul ca sotia lui are o relatie secreta cu omul de afaceri Vikram Makhija, nimeni altul decat prietenul sau. Dupa ce sotia sa recunoaste totul, Rustom e complet bulversat. Fara a ezita, pune mana pe pistol si se indreapta spre casa prietenului sau, pe care il ucide cu sange rece tragand 3 focuri de arma. Sora victimei, Preeti, e decisa sa faca totul pentru a-si razbuna fratele si a-l baga dupa gratii pe Rustom. Si astfel incepe un foarte mediatizat proces, care in scurt timp avea sa tina cu sufletul la gura o intreaga natiune…

O productie interesanta despre corupere si complicitate, in care personajul principal incearca sa convinga nu doar audienta din sala de tribunal ci si pe cea din fata ecranelor ca din punct de vedere moral, gestul sau are perfecta justificare. Jocul lui Akshay Kumar este unul ce atrage atentia, insa chimia lui cu protagonista feminina e ca si inexistenta. Care va fi deznodamantul povestii dar si urmarile ei ramane sa descoperiti urmarind „Rustom”, unul din filmele indiene reusite ale anului 2016.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de echipa CREATIVE MEDIA pentru asiacinefil. Operator subtitrare cinemaHD.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Pink posterPink (2016) e o drama pe teme juridice despre abuzurile din societatea indiana (iata ca nu doar coreenii au astfel de probleme), de aceasta data la adresa femeii. Nu intamplator, productia a fost proiectata special pentru politia din Rajasthan, la insistentele unei organizatii neguvernamentale pentru drepturile civile. Scopul a fost sensibilizarea politiei fata de demnitatea femeilor si drepturile acestora, pentru o actiune mai ferma si mai prompta in cazurile de hartuire, tortura sau de orice alta infractiune impotriva lor. De altfel filmul, regizat de Aniruddha Roy Chowdhuty, portretizeaza chiar si modul in care poate fi aparata demnitatea si drepturile femeii, si nu intamplator a fost propus spre vizionare la sediul ONU din New York. „Pink” a obtinut aproape 16 milioane de dolari incasari la box-office, castigand 10 premii (avand si 14 nominalizari). Vedeta productiei e legendarul Amitabh Bachchan, insa intreaga poveste e cladita in jurul mai multor personaje feminine, interpretate de Taapsee Pannu, Kirti Kulhari sau Andrea Tariang. Coloana sonora cuprinde doar 4 melodii, ceea ce face ca numarul total de minute al momentelor muzicale sa fie unul foarte restrans pentru un film indian, undeva sub 19 minute. Titlul filmului, „Roz”, nu face trimitere la culoarea preferata a fetelor, ci mai degraba transmite faptul ca femeile ar trebui sa posede libertatea de a vorbi si de a se plimba liber pe timp de noapte. Filmul a fost foarte bine primit de majoritatea criticilor de film din India, cele mai importante publicatii profesioniste din domeniu acordandu-i pe o scara de 1 la 5 stele intre 4,5 si 5 stele.

Pink 2016 secventa 1 Amitabh Bachchan„Pink” spune povestea unui incident petrecut in districtul Delhi-ul de Sud din Delhi. Trei fete locuiesc in chirie intr-o resedinta din luxosul district Delhi-ul de Sud, avand o viata perfect normala. In urma unui concert rock la care participa, acestea accepta invitatia la cina a lui Rajveer, nepotul unui influent politician local, si a altor doi prieteni de-ai acestuia. Si unii, si altii, consuma mai multa bautura decat trebuie, iar Rajveer incearca sa abuzeze de una din fete, Minal, dupa ce aceasta il refuza. Minal riposteaza, pune mana pe o sticla si il ataca pe Rajveer, lasandu-l intr-o balta de sange. Fiul politicianului incearca sa se razbune, facand presiuni si recurgand la o serie de masuri de intimidare dincolo de limitle legii. Cand Minal incearca sa gaseasca sprijin la politia locala, constata ca sforile au fost de mult trase, si desi ea este victima hartuitorului, se trezeste tarata in fata instantei, riscand sa fie condamnata. E momentul in care in cosmarul fetei intervine Deepak (Amitabh Bachchan), un martor neasteptat, vecin al celor 3 fete, care dupa ce obtine permisiunea sotiei sale bolnave, decide sa o ajute pe Minal in dificila batalie juridica care va incepe.

Filmul se constituie intr-o puternica marturie a perpetuarii mentalitatii feudale in societatea indiana contemporana, in care barbatii si femeile sunt judecati dupa o masura diferita a legii. Iar daca barbatul se intampla sa faca parte dintr-o familie influenta, cu multe conexiuni, lupta pentru dreptate a celor nedreptatiti, cu atat mai mult daca e vorba de o femeie, devine una inegala. Un film cu un mesaj puternic, curajos, in care personajul principal feminin, Minal, poate fi un model pentru toate femeile tinere ale lumii. Pentru ca exemplul din „Pink” se regaseste in orice societate, fie ea civilizata sau mai putin dezvoltata ca mentalitate.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate de echipa CREATIVE MEDIA in premiera in Romania si in exclusivitate pentru asiacinefil. Operator subtitrare cinemaHD.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Baar Baar Dekho posterIn Baar Baar Dekho, urmarim povestea de dragoste a doi oameni minunati, Jai (Sidharth Malhotra ) si Diya (Katrina Kaif) care se cunosc din copilãrie, pe care soarta ii aduce tot mai aproape. Traiesc o minunata idila si fac planuri de viitor, inclusiv privind o posibila casatorie. Jai, care este un matematician ambitios ce vrea sa ajunga pe culmile succesului cu pasiunea sa, ezita in fata unei decizii importante care le poate decide destinul. Niste momente tensionate genereaza intriga povestii, iar eroul nostru ajunge sa calatoreasca in mai multe cadre temporale, episoade din viata lui de cuplu. Aceste calatorii fac filmul mult mai interesant si parca lauda munca echipei de productie.

Baar Baar Dekho secventa„Baar Baar Dekho” (al carui titlu in engleza ar fi „Look Again and Again”) e o drama romantica ce marcheaza debutul regizoral al lui Nitya Mehra in lumea filmelor indiene. Regizoarea indiana a lucrat pana acum ca asistent de regie la cateva filme celebre, precum „Don” (2006), „Life of Pi” (2012) sau „The Reluctant Fundamentalist” (2012). Inca de la anuntarea proiectului in 2013, s-a zvonit ca in rolurile principale ar aparea ba Aamir Khan, ba Hrithik Roshan, ba Deepika Padukone, insa in cele din urma in rolurile principale au fost distribuiti Sidharth Malhotra (un fost model devenit actor, intrat de doar 5 ani in induustria de film indiana) si Katrina Kaif (o cunoscuta actrita engleza de filme indiene, pe care am putut-o vedea in recentul „Fitoor”). Filmarile s-au facut in Delhi, Mumbai, Glasgow si in Thailanda, filmul avand un buget de 5,2 milioane $ si incasari de 8,5 milioane. „Baar Baar Dekho” este primul film indian din istorie ce foloseste tema calatoriei in timp pentru expunerea unei povesti de iubire. Incercarea regizoarei de a iesi din tipare cu acest film chiar a reusit. Gasim in pelicula o romanta cu un „time travel” twist. In general astfel de filme sunt foarte greu de realizat si necesita un anumit nivel de finete. Ideea ca personajele sa oscileze inainte si inapoi in timp construieste cu succes drama narativa. Rolurile principale sunt foarte bine interpretate, fiind puse in scena dupa niste idei stralucite, schitate pe hartie astfel incat sa nu oboseasa audienta. Cei doi protagonisti, Jai si Diya, incearca sa impace atat cariera cat si viata personala in asa fel incat sa fie amandoi fericiti. Jai vrea sã aibã o carierã de succes, dar si o relatie perfectã. Insa ce se întâmplã atunci când cele douã dorinte ale lui devin un obstacol una pentru cealaltã ? Ramane sa descoperiti urmarind acest film.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de echipa CREATIVE MEDIA pentru asiacinefil. Operator subtitrare cinemaHD.

Prezentare realizata de cinefilHD – asiacinefil

Dear Zindagi poster 2016„Dear Zindagi” (care in traducere ar insemna „Draga viata”) e o drama romantica regizata de Gauri Shinde, regizoarea indiana apreciata pentru „English Vinglish” (2012), care revine dupa 4 ani cu o poveste emotionanta ce abordeaza o chestiune prea putin acoperita in societatea indiana contemporana, terapia. Psihologica, emotionala, sufleteasca. Shinde, considerata una din primii 5 regizori de la Bollywood ai anului 2012, premiata de 8 ori pentru regia filmului ei de debut din 2012, face echipa, de aceasta data, cu producatori celebri in India, precum Karan Johar si Ghauri Khan, nimeni alta decat sotia lui Shah Rukh Khan. Investitia totala a celor trei se ridica la aproape 5 milioane de dolari, insa efortul a meritat din plin, „Dear Zindagi” obtinand incasari de aproximativ 30 milioane dolari. Succesul comercial a fost dublat de critici pozitive, chiar elogioase la adresa noi productii si a prestatiei protagonistei feminine, Alia Bhatt. Starul Shah Rukh Khan isi califica rolul ca unul cum nu a mai avut in cariera, cu toate ca acesta e mai degraba unul „secundar extins”, cum chiar el l-a caracterizat. Filmarile au avut loc in Goa, Mumbai si Singapore, protagonista feminina Alia Bhatt exprimandu-si entuziasmul pentru ca a aparut alaturi de Shah Rukh Khan. „Dear Zindagi” a avut 9 nominalizari si a castigat un premiu, luat chiar de Alia Bhatt pentru interpretare. Desi au existat acuze cum ca filmul ar fi fost inspirat in detaliu din serialul candian „Being Erica”, Shinde, scenarista si regizoarea productiei, a negat categoric afirmatiile.

Dear Zindagi secventa 1 Shah Rukh KhanKaira (Alia Bhatt) e o tanara si talentata operatoare de imagine de la Bollywood, ce sufera o criza specifica varstei. Satisfactia ei profesionala e ambigua, e in mod inexplicabil alergica la angajamente romantice si, in plus, se trezeste data afara din apartamentul inchiriat din Mumbai dupa ce proprietarul decide sa evacueze orice chirias singur sau fara copil. Nemultumita si in deriva, se intoarce fara chef pe coastele insorite ale Goa, unde de mica s-a despartit de parintii ei, cu care nu are o relatie tocmai placuta. Avand de-a face cu tot felul de slujbe ingrate si dormind doar cateva ore pe noapte din cauza programului incarcat, Kaira realizeaza ca e la un pas de colaps. Cand una din slujbele sale ii indruma pasii spre un terapeut, doctorul „Jug” Jehangir (Shah Rukh Khan), aceasta plateste o sedinta de curiozitate, in ciuda suspiciunilor pe care le are fata de cei pe care cu ironie ii numeste „medici de creier”. Insa metodele doctorului Jehangir, departe de a fi conventionale, par sa fie exact ceea ce Kaira are nevoie pentru a-si infrunta, in sfarsit, trecutul ce ameninta a fi o piedica pentru viitorul ei…

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de echipa CREATIVE MEDIA. Operator subtitrare: CinemaHD.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Jab Tak Hai Jaan posterRegizat de Yash Chopra, expertul în romantism al unui Bollywood care oricum stã foarte bine la capitolul sentiment, „Atât timp cât voi trãi” este primul film indian lansat pe marile noastre ecrane în ultimele douã decenii. Avem ocazia sã experimentãm un alt tip de a spune povesti si de a vedea cã Bollywood-ul, celebru pentru cântecele rãcnite în vârf de munte si pentru eroii oricând gata sã se dezlãntuie în dansuri atent coregrafiate, s-a schimbat si cosmopolizat foarte mult în ultima vreme. Povestea din „Atât timp cât voi trãi” îl are în centru pe Samar (Shah Rukh Khan, mega-star absolut în India), un genist din armata indianã, care îsi riscã viata în fiecare zi ajutând, fãrã protectie, la dezamorsarea bombelor. O regizoare Discovery (Anushka Sharma) este uimitã de curajul lui Samar si, printr-un concurs de împrejurãri, aflã motivul socantei sale indiferente în fata mortii: o poveste de dragoste sfârsitã prost, în care credinta în Dumnezeu si legãmintele fãcute lui au distrus sansa unui cuplu la o viatã fericitã împreunã.

Filmul urmãreste povestea lui Samar Anand, interpretat de Shahrukh Khan, personaj prezentat în douã etape din viata sa: Samar cel din prezent, angajat al Armatei Indiene, divizia Genisti, respectiv Samar cel din trecut, un tânãr visãtor, muncitor, plin de viatã. O întâmplare neasteptatã îi dã peste cap existenta lui Samar cel visãtor, punând capãt unei posibile relatii cu mult iubita Meera (Katrina Kaif). Astfel, se refugiazã în dezamorsatul bombelor pânã când energica Akira…

Fãrã sã mai dãm detalii despre subiect, spunem doar cã „Atât timp cât voi trãi” bifeazã cam toate temele clasice ale romantismului bollywoodian, de la iubitii din clase sociale diferite la sacrificiul de sine si bãtãlia între douã principii diferite. Desi are câteva secvente care ar fi putut fi lãsate usor pe masa de montaj, filmul nu va plictisi in cele 170 de minute ale sale, mai ales cã mare parte din tribulatiile personajelor sunt ritmate de muzica lui A.R. Rahman, care impreuna cu Gulzar au oferit o coloana sonora poetica pentru aceasta poveste de dragoste. Plus cã, într-un rol principal este Katrina Kaif, una dintre cele mai lãudate frumuseti ale Bollywood-ului…

Traducerea si adaptarea au fost efectuate de echipa CREATIVE MEDIA.

Operator subtitrare cinemaHD.

Prezentare realizata de cinefilHD – asiacinefil

This Youth is Crazy poster„This Youth Is Crazy” (2013) a fost unul din cele mai de succes filme indiene de la nivel mondial, si, la data premierei lui, al 10-lea film de la Bollywood din toate timpurile, dupa incasari. Avand un buget de 11 milioane dolari, filmul a obtinut incasari de 43,2 milioane dolari si mai multe premii. Regia e semnata de tanarul regizor Ayan Mukerji, care a debutat in 2009 la doar 26 de ani cu „Wake Up Sid”, un succes de box-office. Colaborarea cu celebrul producator Karan Johar, cunoscut in India pentru regia si scenariile unor filme de mare succes, „Kuch Kuch Hota Hai”, „My Name is Khan” sau „Sometimes There’s Happiness, Sometimes there’s Sorrow”, e reluata in 2013 la „This Youth Is Crazy”, un film care il readuce in rolul principal pe actorul din filmul lui de debut ca regizor, Ranbir Kapoor, nimeni altul decat nepotul lui Raj Kapoor. Partenera acestuia e Deepika Padukone, recent vazuta in „Piku”. Filmarile din India s-au facut in conditii extreme, fie pe temperaturi pozitive insuportabile, fie la mare altitudine, la temperaturi cu mult sub zero grade, fiind completate de cele din Kashmir si de la Paris. Criticii au privit pozitiv noua productie, care in opinia generala e „o privire revigoranta asupra relatiilor romantice”.

This Youth is Crazy secventa 1Filmul spune povestea relatiei dintre douã personaje, Bunny (Ranbir Kapoor) si Naina (Deepika Padukone). Dupa absolvirea colegiului, Naina si Bunny o iau pe drumuri diferite. Cativa ani mai tarziu, drumurile lor se intersecteaza din nou. Cei doi s-au maturizat, si-au realizat visele, lasandu-si viata personala pe un plan secund. Naina a terminat facultatea de medicina si lucreaza intr-o clinica. Bunny a devenit cameraman la un cunoscut canal de televiziune. Se intalnesc intamplator la nunta lui Tara, un inginer, si se simt din nou atrasi unul de celalalt. Ambii se lupta din rasputeri sa nu se indragosteasca. Daca Bunny nu vrea sa renunte la promovarea ce tocmai i s-a oferit, Nainei ii este teama ca Bunny ii va frange din nou inima.

Prezentare realizata de cinefilHD – asiacinefil

Brother Bajranji poster„Bajrangi Bhaijaan” (Brother Bajranji) a fost unul din filmele de top de la Bollywood in anul 2015. Cu un buget de 9 milioane de dolari, filmul a castigat la box-office in prima zi de rulare in India 4 milioane dolari. In intreaga lume, filmul a obtinut 93 de milioane de dolari, devenind al doilea cel mai de succes film indian din toate timpurile, dupa PK, fiind detronat ulterior de „Baahubali: The Beginning”. Filmul regizat de Kabir Khan (Kabul Express, Ek Tha Tiger) a avut o multime de nominalizari, inclusiv la Filmfare Awards, unde a castigat premiul pentru „Cea mai buna poveste”, scenariul apartinand lui Vijayendra Prasad, autorul scenariilor unor filme de succes precum „Baahubali: The Beginning” sau „Magadheera”. In total, productia a castigat nu mai putin de 14 premii. Inspirat dintr-un film tamil din 1987, „Bajrangi Bhaijaan” ii are in rolurile principale pe Salman Khan, Om Puri si Kareena Kapoor. Totusi, principalul punct de interes al acestei povesti, este micuta actrita de 7 ani, Harshaali Malhotra, ce interpreteaza o fata muta din Pakistan pierduta in India. Actiunea este vie, colorata si impanata cu umor. Un film care te plimba extrem de mult, oferind ochiului cateva peisaje absolut superbe.

O fetita muta de 5 ani din Pakistan se pierde de mama ei in India. Ratacita, obosita si infometata, ajunge in casa lui Pavan. Din pacate, socrii lui Pavan (Salman Khan) , hindusi devotati, nu accepta ideea de a adaposti prea mult o fetita musulmana. Neavand de ales, Pavan hotaraste sa mearga, alaturi de fetita, in Pakistan, pentru a-i gasi familia. Promisiunea facuta fetei il va duce pe Pavan in cele mai periculoase situatii. Acesta va face chiar si imposibilul pentru a-si respecta promisiunea…

Prezentare realizata de cinefilHD – asiacinefil

Katti Batti poster„Katti Batti” (2015) e o poveste romantica de la Bollywood cu accente comice si dramatice, regizata de Nikkhil Advani, autorul unor filme precum D-Day (2013) sau Hero (2015). Protagonisti sunt Kangana Ranaut (Vaada Raha, Once Upon a Time in Mumbaai, Game, Queen), una din cele mai bine platite actrite ale momentului de la Bollywood, si Imran Khan, nepotul lui Aamir Khan, ce a aparut in continuarea lui „Once Upon a Time in Mumbaai” si in productii precum Luck, I Hate Luv Storys sau Mere Btother Ki Dulhan. In mod surprinzator, insa, vedeta filmului nu e, dupa toate asteptarile, Ranaut, ce trebuie sa se multumeasca cu o partitura cu multe momente tacute, ci Imran Khan, pe umerii caruia cade toata greutatea succesului productiei. Filmul are la baza o poveste originala, insa aceasta e compusa din mai multe elemente ce au fost deja vazute in filme hollywoodiene precum „500 Days of Summer” sau „Love and Other Drugs”, plus clisee specifice filmelor indiene clasice. Nici chimia celor doi protagonisti nu e prea stralucita, in opinia criticilor de film, care insa recunosc ca e una din cele mai bune interpretari din cariera lui Imran Khan, chiar daca acestuia ii lipseste carisma. In ciuda acestui fapt, productia, ce a avut un buget de aproximativ 5 milioane dolari, a reusit sa stranga incasari totale de aproximativ 7,3 milioane dolari.

Katti Batti secventa 1Filmul este o comedie romantica cu accente dramatice ce urmareste viata de cuplu a doi tineri, Maddy (Imran Khan) si Payal (Kangana Ranaut), el, arhitect, ea, studenta. Maddy se indragosteste de Payal deoarece aceasta stie sa faca cocori din hartie (origami); Payal se indragosteste de Maddy pentru ca acesta poate impinge o bicicleta pe o distanta care acoperita cu masina ar costa 20 de rupii. Daca el vrea sa se casatoreasca cu ea, ea isi doreste doar o relatie pentru trecerea timpului. Dupa sovaiala tipica, cei doi decid in final sa inceapa o relatie serioasa si sa se mute impreuna. Cei doi formeaza un cuplu timp de aproximativ cinci ani, locuiesc în aceeasi casa, insa relatia lor se faramiteaza deodata, atunci cand o schimbare brusca in desfasurarea evenimentelor o determina pe Payal sa-si paraseasca partenerul de viata. Maddy ramane cu inima franta, insa e convins ca Payal inca il iubeste. Amintirile despre clipele frumoase ies la suprafata, in timp ce Maddy incearca sa-si aduca inapoi partenera apeland la tot felul de mijloace mai mult sau mai putin originale. Ce decizie va lua Payal si motivele adevarate ale despartirii le veti afla vizionand filmul.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in pemiera in Romania de echipa CREATIVE MEDIA. Operator subtitrare cinemaHD.

Prezentare realizata de cinefilHD si cris999 – asiacinefil

Va rugam nu copiati.