admin – Pagina 79 – Asiacinefil – Totul despre filmul asiatic

Publicat: luni 9 septembrie 2013

Luciano Pavarotti este fara indoiala cel mai celebru tenor al lumii, o voce unica ce a interpretat arii memorabile pe marile scene de pe intregul mapamond intr-un stil unic, de neegalat, o icoana vie a perfectiunii interpretarii muzicale. Pornind de la imaginea lui Pavarotti ca simbol al celei mai inalte culmi atinse in secolul XX de un tenor, producatorii coreeni au lansat in acest an filmul “My Paparotti”, avand la baza, atentie, o poveste reala. Este vorba de povestea lui Kim Ho-joong (foto dreapta), ce a aparut pentru prima data intr-un show tv in Coreea on 2009, surprinzand audienta prin interpretarea sa si prin calitatile vocale exceptionale de care a dat dovada. Mai mult decat atat, povestea lui de viata a impresionat pana la lacrimi audienta, acesta avand o copilarie trista si alaturandu-se bandelor de gangsteri. De dragul bunicii sale, insa, a ales sa cante, iar astazi a devenit una din vocile de aur ale Coreei. “My Paparotti” preia povestea de viata a acestuia si reuseste sa aduca iubitorilor de filme coreene una din cele ami minunate productii din toate timpurile, de-a lungul careia vei rade in hohote dar si vei lacrima de emotie. In ciuda acestui fapt, filmul nu a reusit sa obtina mai mult de 10 miliaone de dolari la box-office, chiar daca se apropie mult prin originalitate si realizare de marele succes al acestui an, “Miracle in Cell No 7”, ce a avut insa sansa de a strange in distributie foarte multe staruri. Scenariul si regia sunt emnate de Yoon Joong-chan, ce ne-a impresionat déjà cu povestea din “I Am Happy”, iar distributia are 3 nume mari in prim plan. E vorba de tanarul actor Lee Je-hoon, cunoscut noua in special pentru rolul din Architecture 101, dar pe care abia daca il veti recunoaste, avand o frizura total schimbata fata de rolul retro din amintitul film. Desi a debutat relativ tarziu si a cunoscut celebritatea la fel de tarziu, acesta nu s-a putut bucura prea mult de statutul de vedeta Hallyu. Chiar inainte de incheierea filmarilor la “My Papparotti” acesta s-a inrolat in armata, pe care o va termina in prima jumatate a anului 2014. Pilonul in jurul caruia pivoteaza scenariul e insa actorul Han Suk-kyu, ce se afla in fata rolului carierei, dupa interpretarea memorabila din serialul Deep Rooted Tree, si dupa succesul din filmul mult prea comercial The Berlin File. Oh Dal-su completeaza lista vedetelor, revenind intr-un rol secundar comic, asa cum i se potriveste cel mai bine. “My Paparotti” a fost deja prezent la 3 festivaluri internationale de film (Jeonju, Montreal si la festivalul de film coreean din Australia, fiind apreciat pozitiv atat de de criticii de film cat si de public. Mai jos puteti asculta celebra melodie “Nessun Dorma” ce apare interpretata si in film, de aceasta data in interpretarea lui Kim Ho-joong, omul a carui poveste de viata face subiectul acstui film.

Lee Jang-ho (interpretat de Lee Je-hoon) e un tanar orfan crescut de bunica sa, ce a avut o copilarie nefericita, traita in singuratate si suferinta. In ciuda acestui fapt, avea un mare dar: o voce divina. Ajuns pe drumuri dupa ce a iesit din orfelinat, Jang-ho intra inr-o banda de gangsteri, care devine noua lui familie. Membrii bandei erau “fratii” lui, iar Chang-soo – seful lui direct aflat in subordinea marelui sef. Violenta si viata de gangster aproape l-au dus pe drumul spre pierzanie, lucru sesizat de seful sau, ce incearca sa-l indrume spre studiu. In paralel a incercat sa-si continue studiile, insa datorita numeroaselor acte de indisciplina si a batailor cu ceilalti colegi mereu era exmatriculat, trebuind sa ceara transferul spre alte scoli. Asta pana cand directorul unei scoli cu profil muzical dintr-un orasel de la tara (interpretat de Oh Dal-su) isi doreste cu orice pret sa-l aiba elev al Liceului de Arte Gimcheon. Stiind de talentul muzical al tanarului, directorul apeleaza la fostul sau coleg de facultate, Na Sang-jin (Han Suk-kyu), seful catedrei de muzica din liceu, care e rugat sa aiba grija de elevul proaspat transferat. Doar ca la data primei intalniri oficiale cu acesta cei doi se intalnisera deja inr-un mic incident neplacut anterior, din care profesorul Na a iesit cam sifonat in orgoliu. Dupa nesfarsite tachinari, profesorul Na, o fire dificila, accepta sa-l ia in grija sa pe Jang-ho, caruia ii descopera geniul stiut de prea ptini. Trebuind sa aleaga intre viata de gangster si cea a unui posibil mare tenor de talie internationala, Jang-ho alege sa implineasca un vis. De fapt, doua.

“My Paparotti” e un film bazat pe fapte reale, despre puterea de a alege si mai ales despre nevoia de a avea un vis in aceasta viata cenusie in care tanara gneratie se pierde in ignoranta si in idealuri marunte, efemere. Lee Jang-ho e un tanar cu care soarta nu a fost prea blanda, educatia primita in orfelinat si lipsa afectiunii vreunei personae dragi pregatindu-l pentru o viata traita in mediul violent si periculos al gangsterilor. Pe langa prietenia “fratilor” din banda – personae ratate, fara carte si fara vreo calitate -, Jang-ho cunoaste o afectiune surogat a unui “tata” in persoana sefului sau direct. Aceasta ii era familia, si rezolvarea prin violenta a oricaror probleme ii era “meseria”. Scoala era un loc unde mai mult dormea sau se batea cu batausii scolilor de unde se recrutau cu precadere membrii bandelor de gangsteri, si nicidecum un loc unde sa isi continue studiile. Seful sau a vazut talentul de geniu pe care il are in domeniul muzicii, si pentru a nu face aceeasi greseala ca si el, il indruma spre studiu. Persoana care ii va schimba radical viata va fi profesorul Na, seful catedrei e muzica al unui mliceu de la tara, o persoana extrem de dificila, severa si exigenta cu elevii sai. Mai mult, la fiecare 2 fraze avea pregatita o injuratura, pe care nu ezita sa o reverse asupra oricui. Pe vremuri si el un muzician stralucit, si-a vazut frante aripile unei cariere de exceptie in opera in momentul in care, avand biletul spre lumea buna a operei lumii in buzunar, o nenorocire l-a transformat intr-un simplu pianist ce-a ajuns sa-si castige existenta de pe o zi pe alta intr-o scoala de la tara in care nu era nimic maret in a invata muzica niste copii afoni cu vise inutile. Dar Jang-ho e pustiul in care se recunoaste el insusi din anii tineretii si nu ezita sa depuna toate eforturile pentru a-l transforma visul de a devein intr-o zi un mare tenor in realitate. Iar prin aceasta implinire, implicit si visul sau se va realiza, prin tanarul sau discipol. Interpretul lui Jang-ho, Lee Je-hoon, are o prestatie deosebita, personajul lui suferind o transformare radicala in comportament, ce presupune un rol solicitant, fiindu-I scoase in evidenta perfect calitatile actoricesti. Practic acesta interpreteaza doua personaje intruchipate intr-unul singur: gangsterul si tenorul in devenire. Iar daca mai adaugam si faptul ca personajul sau e un adolescent rebel, avem portretul unui rol foarte dificil de interpretat. Cu siguranta Lee Je-hoon va ramane in minte si sufletul multora cu acest rol remarcabil, iar dupa revenirea din armata isi va putea relua cariera de succes din lumea filmului, pornind de la acest reper si de la rolurile de succes anterioare. Insa adevaratul star al acestui film, ce va straluci pentru totdeauna pe firmamemntul filmului coreean odata cu acest rol, e marele actor Han Suk-gyu. Rolul profesorului Na este, probabil, si rolul carierei sale, cel putin in materie de filme pentru marele ecran. Pe micul ecran cu siguranta va ramane in amintirea tuturor cu rolul regelui Sejong din serialul “Deep Rooted Tree”, insa pentru rolurile de pe marele ecran, prestatia din “My Paparotti” cu siguranta intrece orice alta interpretare din orice alt film anterior. Urmariti-l si cu siguranta va va convinge ca e unul din cei mai buni actori pe care Coreea ii are in acest moment. Nu poate fi trcuta cu vederea nici prezenta si interpretarea, in rol secundar, a actorului Oh Dal-su, ce aduce buna dispozitie pe toata durata filmului, completat de interpretarea principala feminina a tinerei actrite Kang So-ra.

Inca un film de exceptie coreean al anului 2013, ce imbina comedia cu actiunea si dramatismul, fara a ocoli pata de culoare numita muzica clasica ce face trimitere la idolul multor tenori ai lumii operei, Luciano Pavarotti. “My Paparotti” e povestea unui vis frant ce prinde din nou aripi atunci cand nimic nu poate sta in calea determinarii de a-ti urma propriul drum in viata. Iar atunci cand vrei sa devii un Pavarotti, trebuie sa inveti sa fii Paparotti, adica tu insuti, nu o copie fidela a perfectiunii. Doar astfel un vis se poate afirma si implini.

Traducerea a fost efectuata in pemiera in Romania de Asia Team pentru asiacinefil – colaboratorii din echipa pentru acest proiect fiind: Alinabv, cristinab, Daniela Capalna si gligac2002.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: duminică 8 septembrie 2013

Thriller-urile coreene au cunoscut un serios reviriment in anul 2013, fiind un gen care are un real succes in special datorita scenariilor pline de neprevazut, a caror originalitate te face oricand sa refuzi un film de acelasi gen facut la Hollywood. Daca la Hollywood acest gen de filme mereu au un sfarsit sangeros si violent, intotdeauna previzibil, cu un psihopat din umbra care de la Saw incoace nu mai reprezinta o surpriza pentru nimeni, in thriller-urile coreene exista mereu perspective inedite din care e spusa povestea, si cum un thriller nu se aseamana cu altul, mereu salile de cinema sunt pline la astfel de evenimente, aducand importante incasari la box-ofice. Un rol determinant in popularitatea acestui gen il joaca actorii distribuiti, ce pot umple salile de cinematograf, dar si strategia de marketing a echipei din spatele productiei. “Montage” nu s-a bucurat de succesul unui “Cold Eyes” pentru ca nu a avut in distributie nici supervedete precum Jung Woo-sung, Sol Kyung-gu sau Han Hyo-joo, si nici idoli ai tinerei generatii, precum Lee Joon-ho, insa poate fi considerat un succes mediu de box-office, cu cele 13,3 miliaone de dolari incasari obtinute. Probabil este insa thriller-ul care aminteste cel mai mult de “Voice of a Murderer”, blockbuster-ul anului 2007, abordand aceeasi tema a rapirii unor copii pentru obtinerea unei rascumparari. Din fericire, scenariul lui “Montage” nu are la baza fapte reale, insa e un film care nu te lasa sa respiri pe parcursul celor 2 ore ale sale, avand un ritm alert combinat cu mister si rasturnari de situatie. In rolul principal feminin o putem revedea pe sora lui Uhm Tae-woong (de care recent ne-am despartit odata cu finalizarea serialului “Blade and Petal”, tradus in premira in Romania de asiacinefil ), Uhm Jung-hwa (Dancing Queen, Insadong Scandal, Bestseller), in timp ce rolul principal masculin ii revine lui Kim Sang-kyung (May 18, The Tower). Scenariul si regia sunt semnate de debutantul Jung Geun-sub, ce realizeaza o treaba extraodinara, incat ne face sa ne intrebam de unde are Coreea atatia cineasti talentati, in fiecare an aparand nume noi ce debuteaza cu dreptul in industrie. Desi nu a avut un buget prea mare la dispozitie, talentul regizorului scenarist si interpretarea celor doi protagonisti au transformat pelicula intr-un succes de casa, “Montage” devenind fara indoiala inca de pe acum unul din cele mai bune filme coreene ale anului 2013.

Yoo Ha-kyung (Uhm Jung-hwa) e o mama singura care in urma cu 15 ani a trecut printr-un cosmar, pierzandu-si fiica de doar 7 ani ce a fost rapita. La acea vreme, rapitorul a cerut o rascumparare de 50.000 de dolari in schimbul vietii fetei, dar odata banii primiti, femeia si-a gasit fata fara suflare intr-o zona putin umblata, in miez de noapte. In ciuda eforturilor politiei si a detectivului de caz, Oh, de a prinde autorul faptei, acesta a reusit sa scape, comitand ceea ce pare, la o prima vedere, crima perfecta. La 15 ani distanta, detectivul Oh o anunta pe femeie de faptul ca in cateva zile urmeaza a expira termenul de prescriere a faptelor, ceea ce insemna ca autorul crimei nu mai putea fi sub nici o forma tras la raspundere. Ha-kyung spera ca detectivul ii va da vreo noutate legata de capturarea autorului, in nici un caz ca acesta va scapa pentru totdeauna nepedepsit. Avand mustrari de constiinta deoarece ii promisese femeii ca-l va gasi pe autor, detectivul Oh mai face o vizita la locul unde s-a produs tragedia. Spre marea lui surprindere gaseste la fata locului o floare, pe care Ha-kyung neaga ca ar fi lasat-o acolo. Cum doar politia stia de locul incidentului, Oh intuieste ca cel ce a lasat floarea e de fapt criminalul. Deoarece in zona exista o camera de supraveghere, incepe o lupta contra cronometru pentru gasirea autorului crimei inainte sa se prescrie fapta sa. Iar cautarile sale par a da roade. In momentul in care o rapire similara cu cea din urma cu 15 ani are loc, existand numeroase similitudini in metoda de actiune a autorului, detectivul e convins ca e vorba de acelasi faptas.

“Montage” e un film care nu ii dezamageste pe fanii genului thriller, fiind excelent realizat. Inca de la primele scene exista o tensiune palpabila, sufocant de dureroasa, in aer, care nu va disparea pana la ultimul cadru din film. Iar aceasta tensiune nu e transmisa exclusiv prin scenele de actiune pline de adrenalina ci, paradoxal, cu precadere din momentele tacute, in care spectatorul nu are nici o banuiala despre ce urmeaza sa se intample. Pe acest fundal e croita intreaga poveste, una trista, despre iubirea unui parinte pentru copilul sau, despre suferinta acestuia si despre nevoia de raspunsuri pentru lucruri pe care atunci cand autoritatile nu le pot rezolva, preferand sa le ingroape pentru totdeauna prin notiunea juridica de “prescriptie”, nu-si pot gasi raspunsul decat prin implicarea personala a omului simplu. “Montage” are, din aceasta perspectiva, si o tenta critica la adresa legislatiei coreene, care stabileste ca o crima este un act prescris juridic la implinirea a 15 ani de la comiterea acesteia. Putine cazuri ajung in aceasta situatie, insa exista si exceptii dureroase, cum a fost cazul ce a stat la baza scenariului filmului “Voice of a Murderer”, care nici in ziua de astazi nu a fost rezolvat de autoritatile competente, crima fiind prescrisa. Uhm Jung-hwa interpreteaza o mama care pana in ultima clipa are incredere in proimisiunea detectivului Oh de a-l gasi ucigasul fiicei sale. 15 ani a trait cu speranta ca va veni si ziua in care autorul va fi prins si se va cai pentru fapta sa, insa lipsa oricaror dovezi lasate in urma duce cazul in impas. In momentul in care e anuntata ca in cateva zile cazul se va prescrie, aceasta decide sa isi faca singura dreptate si, pe baza indiciilor oferite de detectivul Oh, incepe sa il caute pe criminal, pas cu pas. Yoo Ha-kyung e o mama curajoasa, pe care nimic nu o poate opri din aflarea adevarului, in timp ce detectivul Oh impartaseste acelasi spirit justitiar, avand insa de infruntat indifrenta organelor de ancheta si a superiorilor, care ii pot da un singur sfat: sa nu ramana cu fixatia unui caz nerezolvat din trecut, care nu poate decat sa-i dauneze in cariera. Isi da chiar demisia din politie din aceasta cauza, dar in momentul in care un caz similar de rapire are loc, e rechemat in echipa de anchetatori, unde face echipa cu detectivul Kang (interpretat de acelsi acru Jo Hee-bong, pe care iubitorii k-dramelor probabil il detesta in rolul doctorului Ko din serialul “Good Doctor”, tradus in prezent de asiacinefil ). Cele doua personaje principale, detectivul Oh si mama fetei ucise au acelasi spirit de luptatori dispusi sa mearga pana la capat in ciuda oricaror oprelisti, insa calea aleasa de fiecare e diametral opusa. Dar asta reprezinta una din surprizele acestui film, finalitatea fiecarei cai urmate fiind in ambele cazuri aceeasi: dreptatea. Cum si daca aceasta dreptate e posibila in societatea coreeana actuala ramane sa descoperiti abia la final, cand se va putea vedea ca fiecare personaj din poveste si-a avut rolul sau distinct in puzzle-ul final, mesajul lui “Montage” fiind unul profund, ce nu are cum sa nu te miste.

Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Asia Team pentru asiacinefil , colaboratorii implicati in acest proiect fiind lasedan, cristinab si gligac2002.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: sâmbătă 7 septembrie 2013

Deoarece Kim Do Han a luat asupra sa toata vina, e pedepsit cu o saptamana de suspendare iar Shi On, incercand sa se apropie de copiii ascunsi sa-si savureze delicatesele neconforme cu dieta prescrisa, e surprins cand acestia pun aceeasi conditie ca si cea care a dus la moartea fratelui sau. „Robotul”, intr-o clipa de slabiciune emotionala, darama un rastel si copiii se ranesc in cioburile flacoanelor sparte. Evident, se creeaza mare comotie in randul parintilor si, binevoitor, dr.Ko le arata metoda inlaturarii pericolului: o petitie catre conducere, sau mai bine, catre fundatia care sustine spitalul…astfel, vicepresedintele nu va putea interveni sa calmeze situatia. Fireste ca Shi On e vinovat si doctorita Cha Yoon Seo il cearta violent, chiar daca n-a fost voia lui.. dar il si iarta imediat, impresionata de felul in care l-a incurajat pe micului Dong Seo sa se agate de viata.
In timp ce profesorul Do Han petrece romantice clipe alaturi de logodnica sa (care i-a inchis telefonul), devine agitat ca nu are vesti din spital, dar acestea vor veni in curand, spre marea nemultumire a dragutei Chae Kyung. Un caz disperat apare, o fetita in stare atat de grava incat alte patru spitale au refuzat interventia. Timpul pierdut deja nu mai e recuperabil si singurul chirurg, doctor Ko, refuza net sa preia un caz fara sanse, aducator numai de necazuri… ceea ce o face pe Cha Yoon Seo sa-si riste inceputul carierei operand ea insasi. Doctorul Kim ajunge doar in momentul in care micuta Min Hee intra in stop cardiac. Shi On se prabuseste si el in acelasi tip de sfarseala ca al micutei doar ca el inca respira… si va primi ingrata sarcina de a incheia decent interventia tardiva. Pentru toata lumea rezultatul e evident, doar Yoon Seo inca nu accepta realitatea si fireste, Shi On care insista sa privegheze usa morgii, pentru ca Min Hee sa nu se simta singura in drumul spre Rai. Se pare ca „robotul” are si calitatea de a sti sa consoleze parintii micilor pacienti, obligatie intrinseca a meseriei de doctor.

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Publicat: sâmbătă 7 septembrie 2013

In ciuda planului ce s-a intins pe durata a ani de zile de a-l ucide pe Generalisim, Printesa So Hee mereu a dat gres. Slabiciunile sale au facut-o sa ezite sau destinul a impiedicat-o sa-si indeplineasca promisiunea facuta tatalui si fratelui ucisi de Gaesomun. Aproape resemnata si convinsa de Yeon Choong ca ceea ce conteaza e prezentul, iar un viitor alaturi de acesta aduce mai multe beneficii decat o razbunare a trecutului, Printesa e rapita de Nam Seng. Planurile acestuia sunt mult mai indraznete si mai ferme, acesta tintind mai sus decat tatal au. Vazand ca in ciua intrigilor sale, fratele vitreg continua sa se bucure de increderea tatalui sau, Nam Seng se decide sa dea o lovitura de stat si chiar tintste mai sus. Dupa uciderea propriului tata, pentru a obtine legitimitate, intentioneaza sa se insoare cu Printesa So Hee si sa devina legal Rege al Goguryeo, urmand a guverna tara in calitate de Generalisim. Si ce persoana era mai potrivita pentru a-l ucide pe Yeon Gaesomun decat Printesa ? Razbunarea ei era legitima, fiind motivata de recuperarea tronului uzurpat de varul Jang cu ajutorul lui Gaesomun. In acest fel, nici nu si-ar fi manjit mainile cu sangele proipriului tata, care cu siguranta ar fi indepartat eventualii sustinatori ulteriori ai lui. Si cat Generalisimul e pleact la razboi cu Tang, insotit de Yeon Choong, Nam Seng pune la cale intregul plan al loviturii de stat, atragand rand pe rand de partea lui nobili si iscoade din Biroul Jo-ye. Iar cand Generalisimul, cu sanatatea tot mai subreda, revine in glorie de pe campul de lupta, cutitele sunt deja ascutite…

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Publicat: vineri 6 septembrie 2013

Tradarea lui Seok Goo duce practice la lichidarea miscarii de rezistenta a Geumhwadan, demonstrand o data in plus eficienta Biroului Jo-ye in lichidarea oricarei opozitii a regimului tiranic al Generalisimului. Doar ca de aceasta data prin implicarea directa a lui Yeon Nam Seng, e capturata si Printesa, dupa ce acesta o ucide cu sange rece pe mama fratelui sau vitreg. Urmeaza scena torturii in fata Regelui si a Generalisimului, in care Yeon Choong e pus sa-si demonstreze loialitatea fata de regim si functia ocupata. Pentru a nu fi considerat tradator, acesta trebuie sa o tortureze pe Printesa in fata tuturor si sa obtina confesiunea acesteia si recunoasterea crimelor comise impotriva regimului. Lovind-o pe Printesa mai mult de ochii lumii, cu sufletul sfasiat de umilinta si durere, la un moment dat se intampla ceva care schimba cursul momentului: medalionul pe care mama lui Choong i-l daruise Printesei cade pe jos si e observat de Generalisim. E momentul in care Generalisimul pune capat intregului supliciu al Printesei, ordonand, spre dezamagirea lui Nam Seng, inchiderea acesteia in temnita si executarea ei in 3 zile. Geumhwadan – atat cat a mai ramas din acesta – incearca sa puna la cale un plan de salvare a Printesei, insa prspectivele de reusita sunt foarte slabe. Si asta pentru ca tradatorul Seok Goo se ofera sa obtina informatiile cruciale direct de la Biroul Jo-ye, intr-un gest de cainta, insa nimeni nu mai are incredere in tradator. Si totusi, ajutorul va veni de unde acestia se vor astepta mai putin.

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Publicat: vineri 6 septembrie 2013

Plecarea lui Joong Won in China pare a aduce o rasturnare totala de situatie. La revenirea din strainatate, e intampinat de toti obisnuitii de la Kingdom: secretarul Kim, matusa si unchiul lui, ambii numai un zambet, dar si de Gong Sil. Pentru ea, insa, vestea pe care o va afla va fi ca o lovitura de maciuca in moalele capului. In China, presedintele isi gasise o mireasa in persoana Seo Yeon, fiica proprietarului Seojin Group, aflata la studii la Beijing. Cu un aer de superioritate si cu o atisfactie deloc mascata, matusa presedintelui ii da acesteia marea veste. Presedintele nici nu mai raspunde la apelurile lui Gong Sil, astfel ca odata ajunsi la Kingdom, aceasta se decide sa infrunte realitatea si are o discutie fata in fata cu presedintele. Totusi, comportamentul acestuia din urma, desi la fel e arogant, e putin bizar, deoarece aduce in discutie secretul lui Gong Sil dezvaluit de fantoma spargatoare de nuci, sotia pianistului. Oarecum surprinsa sa afle ca presedintele ii stie secretul, Gong Sil blufeaza si nu recunoaste sentimentele sale pentru el, spunand ca de fapt sentimentele erau destinate… unui “dulce” pe care si presedintele il stie. Mai apoi, isi marturiseste iubirea fata de presedinte chiar lui Kang Woo, pe chipul caruia se poate zari o usoara dezamagire. Acesta ii propune un ragaz de o saptamana, pentru a vedea daca intr-adevar e iubire sau doar o pasiune ce se vas tinge, si isi propune ca in acest interval sa-i castige el sufletul fetei, ajutand-o sa treaca peste delicatul moment al respingerii de catre presedinte. Tae Yi Ryeong incearca sa puncteze in rivalitatea ei cu Gong Sil, si in plina perioada in care circulau zvonuri legate de faptul ca Gong Sil a fost parasita de presedinte, o anunta pe fosta ei colega de liceu ca are loc o reuniune cu fostii liceeni de altadata.. Ocazia ideala sa o desfiinteze pe Gong Sil. Doar ca socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ…

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Publicat: joi 5 septembrie 2013

“Cold Eyes” (cunoscut si ca “Stakeout”) este unul din thriller-urile de mare succes ale anului 2013 in Coreea de Sud. Cu un buget de 4 milioane de dolari, filmul a avut incasari de aproape 35 de milioane de dolari, devenind dupa doua treimi din perioada scursa din 2013 al 4-lea film autohton al anului dupa incasari. Succesul este cu atat mai surprinzator cu cat avem de-a face cu un remake dupa o productie Hong Kong a anului 2007, tradusa in premiera in Romania tot de asiacinefil, “Eye in the Sky”. Regizat de Johhnnie To, cu nume precum Simon Yam, Tony Leung Ka-fai si Kate Tsui in distributie, “Eye in the Sky” a catsigat 3 premii si a avut nu mai putin de 10 nominalizari la diverse festivaluri de film asiatice. Numarul mare de nominalizari probabil i-a determinat pe producatorii coreeni sa incerce un remake, considerand ca pot realiza o varianta coreeana care sa nu dea gres acolo unde versiunea chinezeasca a trebuit sa se multumeasca cu statutul de nominalizare. Nu stim daca “Cold Eyes” va castiga la sfarsitul acestui an si la inceputul anului viitor premii, stim insa ca a fost un mare succes de box-office si, calitativ, este cu mult peste productia din Hong Kong, si aceea foarte reusita la vremea ei. Cho Ui-seok (un regizr cu 2 realizari modeste pana in prezent) si debutantul Kim Byung-seo au distribuit in acest film 3 vedete de prima mana ale filmului corean, provenind din 3 generatii diferite. E vorba de Sol Kyung-gu (recent vazut in The Tower, Troubleshooter, No Mercy sau in Voice of a Murderer, ca sa nu amintim de prestatia deosebita din “Oasis”), Jung Woo-sung (Athena, A moment to Remember, Daisy sau The Restless) si mai tanara Han Hyo-joo (recent vazuta in Love 911, Masquerade, Always, Ride Away, Postman to Heaven, sau in seriale indragite pe asiacinefil precum Dong Yi, Iljimae sau Spring Waltz). Acestor nume consecrate li se adauga idolul k-pop Junho (Lee Joon-ho), membru al formatiei 2PM, aflat la debut, pentru a putea vorbi de actori din 4 generatii diferite. Pentru Jung Woo-sung a fost primul rol negativ din cariera, iar pentru Han Hyo-joo a fost primul rol de politista din cariera, aceasta fiind o obisnuita a rolurilor romantice.

Ha Yun Ju e o tanara dornica sa faca parte din departamentul de supraveghre al politiei din Seul. Departament cu greutate, departamentul de supraveghere realiza operatiuni de filare a infractorilor cu ajutorul unui personal specializat si al unor dispozitive spion de ultima ora. Un agent din acest departament trebuia sa aiba spirit de observatie si o memorie exemplara, forma fizica buna si perspicacitate. Ha Yun Ju participa la o astfel de misiune de proba, sub atenta supraveghere a superiorului ei, Hwang Sang Jeong. Desi la sfarsitul testului acoperirea ei a fost deconspirata de ipotetica tinta, desi a uitat anumite detalii din timpul testului practic, fata e acceptata in departament, luand numele de cod “Mistretul”. Dar in aceeasi zi in care Ha Yun Ju dadea testul practic, are loc o spargere la o banca din oras, disimulata cu o explozie intr-o parcare menita a intarzia sosirea politistilor la fata locului. Intreaga operatiune, pusa la punct pana in cel mai mic detaliu, a fost coordonata de la distanta de James (poreclit “Umbra”), un individ extrem de inteligent, cu un simt al observatiei si intuitiei deosebite, dar si foarte periculos si violent. Acesta executa misiuni primite de la un intermdiar. Dupa o vreme, un nou jaf al unei cutii de valori are loc, iar presiunea asupra politiei creste. Departamentul de supraveghere primeste acest dificil caz al spargatorilor spre rezolvare. Ce nu stiu ei e ca James isi propune o ultima misiune, dupa care intentioneaza sa paraseasca Coreea, astfel ca departamentul de supraveghere nu are decat o singura sansa pentru a captura periculoasa banda…

“Cold Eyes” depaseste cu mult productia din Hong Kong din 2007, avand un scenariu mult mai complex si mai elaborat, intins pe durata a aproape 2 ore, pe cand versiunea chineza abia trecea de 90 de minute, punand accentul pe actiune, si mai putin pe povestea in sine spusa de scenari (diferenta de stil cinematografic). Personajele sunt bine portretizate, cu defecte si calitati, totul pe fondul unui ritm alert si plin de tensiune. Titlul literal al filmului, in coreeana, este “Filajul” sau “Panda” (Stakeout), insa pentru lansarea pe plan international, producatorii au ales un titlu mai metaforic si mai atractiv, “Cold Eyes” (Ochi Glaciali). Metafora are o dubla semnificatie: pe de o parte face referire la ochii tacuti si reci ai camerelor de supraveghere, ce au ajuns sa ne controleze viata, aflandu-se plasate peste tot in intersectii sau locuri aglomerate din orase, monitorizarea oricarui incident realizandu-se de la distanta, din fata unui simplu monitor. Astfel, orice infractiune e imposibil sa treaca neobservata de ochii vigilenti ai politiei, de unde si rapiditatea capturarii raufacatorilor. Acesti ochi placizi si cinici vegheaza zi de zi la linistea cetateanului. Pe de alta parte, titlul “Cold Eyes” se poate referi si la una din cerintele de baza ale meseriei de politst in echipa de supraveghere de la distanta sau sub acoperire a infractorilor, anume pastrarea calmului si a sangelui rece in orice fel de situatie, inclusiv in cele de crima, principalul scop fiind salvarea acoperirii sau deghizarii. O privire rece, indiferenta, in situatii limita, netradarea trairilor umane interioare si capacitatea de a merge mai departe in orice fel de situatie doar pentru indeplinira misiunii sunt caracteristicile de baza ale acestei meserii. In ciuda acestor reguli, nu o data personajele implicate in misiuni dificile se lasa dominate de sentimentul de compasiune fata de colegii aflati pe moarte sau raniti serios si isi deconspira identitatea, aratand ca si politistii sunt, pana la urma, oameni, oricat de mult superiorii si-ar dori ca acestia sa se comporte asemeni unor roboti a caror menire principala sa fie strangerea de dovezi necesare capturarii infractorilor si aducerii acestora in fata legii. Impresionante anumite momente limita in care totul se petrece in interval de cateva fractiuni de secunda si in care anumite personaje trebuie sa ia decizii prompte, alegand intre datoria ca politst si cea de om. Jung Woo Sung se descurca excelent in primul sau rol negativ din cariera, desi e destul de ciudat sa-l vezi pe acest actor cu chipul bland in rolul unui criminal feroce, inteligent si lipsit de scrupule. S-a achitat perfect de rol, insa nu e de dorit sa mai apara in roluri negative, care nu-i aduc nici un plus de imagine sau popularitate. Han Hyo-joo are un rol de “boboaca” in ale filajului, o aparitie inedita pentru actrita intr-un thriller de actiune, insa rolul i s-a potrivit de minune. Mereu tacuta si atenta la detalii, reuseste sa fie convingatoare, demonstrand ca e potrivita pentru orice fel e rol. Sa speram, doar, ca nu-i va veni vreunui regizor plictisit ideea de a o distribui si pe ea intr-un rol negativ, probabil ar fi singurul rol care nu i s-ar porivi niciodata.

Un thriller electrizant, ce iti mentine interesul pentru vizionare din prima pana in ultima secunda, o realizare excelenta si recomandata cu caldura tuturor fanilor genului. Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de Asia Team pentru asiacinefil , colaboratorii implicati in acest proiect fiind: Alinabv, cristinab si gligac2002.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: joi 5 septembrie 2013

Planul lui Kang Woo si scopul angajarii sale in cadrul securitatii Kingdom e aflat de Joo Joong Won. Lucrand mana in mana cu tatal presedintelui Kingdom, acum ca mastile au fost date jos, nu ramane decat pregatirea confruntarii fata in fata dintre tata si fiu, pretextul fiind incidentul din trecut. Hee Joo e una din autoarele acelui incident, asfel ca Joong Won nu trebuie decat sa accepte acest lucru pentru a uita trecutul. Iar Gong Sil il va ajuta cu tot ce poate, luandu-si angajamentul ferm ca o va blestema pe fata rea ce tot apare ca fantoma. Radarul de 10 miliarde isi demonstreaza o data in plus utilitatea, spre satisfactia lui Joong Won (ce o si rasplateste pe masura), asta in timp ce Bombonelul Kang se gandeste sa-si dea demisia, odata deconspirat. Totusi, tatal lui Kang Woo il sfatuieste pe acesta sa ramana in functie cel putin pana cand apare el acolo. Joo Joong Won nu e interesat decat de recuperarea colierului ajuns in poeesia autorului nepedepsit al evenimentului din trecut si a banilor, iar daca tatal lui va veni si-l va arata locul unde se afla colierul, Gong Sil va devein dispensabila. Dar oare lucrurile stau chiar asa cum gandeste presedintele ? Pana una alta, la hotel vine un pianist pentru a da o reprezentatie. Insa acesta e macinat de dorul sotiei sale care murise in urma cu o luna. Cum Kang Woo ii pune in pericol integritatea degetelor sale pretioase, renumele hotelului va avea de suferit. E momentul in care trebuie sa intre in scena persoana de la Relatiile Speciale cu Clientii…

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Publicat: miercuri 4 septembrie 2013

Jae-min decide sa o insoteasca pe Yoo-jin in piata, ce urma sa-i arate o alta lume putin stiuta de acesta, obisnuit mai mult cu birourile si cu deciziile luate de pe scaunul de presedinte. Dar un incident neprevazut face ca a lui camasa de la costum sa fie patata de kimchi-ul ce se rastoarna pe el din cauza neatentiei unei tanti, iar Yoo-jin incearca sa-l ajute sa iasa din situatia jenanta. In cele din urma ii cumpara niste haine sport mai lejere si reuseste sa iasa cu bine din aceasta situatie, iar mai apoi o conduce pe fata acasa. Incet, din vorba in vorba, isi dezvaluie unul altuia lucruri personale, si Yoo-jin afla ca si el a ramas recent fara tata, deci un element in plus care sa-i apropie. Aceasta evolutie a lucrurilor in nici un caz nu ii cade bine lui Dae-san, care desi e ocupat sa-si joace periodic rolul de nepot al exigentei conducatoare a Sopia Apparel, nu poate trece cu vederea zambetele cu tinta tot mai fixa ale materialistului Jae-min. Iar daca pana acum nu a fost ocupat, Dae-san primeste ordinul, in calitate de Lee Joon-hee, sa ii fie aproape lui Jae-min pentru a fi instruit si a putea incepe cat de cat de la linia de start o eventuala competitie cu fratele vitreg pentru fotoliul de presedinte al companiei. Insa fara studii si cunostinte elementare, stapanind limbile straine doar la nivelul cat sa se descurce in targuelile ieftine din piata, Dae-san ba adoarme la sedintele la care e fortat sa participe, ba se face de rusine la toate activitatile specifice sau extra la care participa. Dar acesta e cu precadere episodul lui Yoo-jin, care face primii pasi in a deveni un designer adevarat. In ciuda tuturor piedicilor, trebuie sa termine mostra de model pentru selectia finala a modelelor, ce va stabili linia noua ce o va lansa Sopia. Iar principalul ajutor va veni de unde se va astepta mai putin…

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Publicat: marți 3 septembrie 2013

Relatiile personale ale medicilor se dovedesc la fel de incurcate ca ale oricarui alt om. Kim Do Han, in afara de excelent chirurg pediatru este si logodnicul capricioasei Yoo Chae Kyung, insarcinata cu redresarea financiara a spitalului, sub temporara obladuire a expertului vicepresedinte Kang Hyun Tae. Acesta da apa la moara multora, dar inca nu stim exact ce intentii are… poate… doar redresarea spitalului, si in acest sens intinde capcane tuturor pentru a-i testa si a intelege ce anume merge rau…. Han Jin Wook e fermecat de In Young, sora scolaritei Ha In Hae cea ghidusa si perspicace.
Rezidenta in ultimul an, Cha Yoon Seo e medic pediatru, putin cazuta in admiratie pentru abilitatile profesorului sau Do Han, dar total nedumerita de relatia cvasi materna cu care nu se poate stapani sa nu-l inconjoare pe nouvenitul Shi On. E complet descumpanita… nu e un robot, cum spune seful ei, e riguros exact in ceea ce spune in mod profesional si totusi, are emotii si interactioneaza la modul empatic cu pacientii… sau asa declara el.
Pentru ca a starnit atatea furtuni in doar cateva zile, Shi On e considerat responsabil de harababura din spital dar si de incantarea cu care unii isi traiesc viata la cote maxime creionand scenarii despre schimbarile la nivel inalt ce vor urma. Fara sa stie ca e factor cheie in vietile atator oameni, Shi On continua sa creada ca medicina e o meserie in care te ocupi exclusiv de vindecarea oamenilor suferinzi.
In fine, consiliul de disciplina ia in discutie mult trambitata greseala profesionala de „furt” a pacientului si tocmai stabileste pedepsele, cand, starea micutului se degradeaza grav si Do Han fuge din sedinta pregatind imposibila incercare de a fructifica cele 20% sanse ale prematurului. Iarasi intuitia lui Shi Oh le spune sa nu inchida inainte de a mai verifica ceva si, ceea ce parea la inceput un remarcabil succes se transforma in …pedepse administrative!

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Publicat: luni 2 septembrie 2013

Nevoit sa-i tina locul lui Lee Joon-hee plecat la Paris sa se opereze de inima, Oh Dae-san intra destul de jenat in pielea acestuia. La aniversarea a 50 de ani de la fondarea Sopia Apparel, trebuia sa fie prezent, insa de la primele momente face gafa dupa gafa. Bunicuta sobra Kang e primita cu multa veselie de novicele-i “nepot”, pe care il invita si pe scena, sa salute invitatii la eveniment alaturi de Jae-min. Lasand la o parte orice constrangeri sau etichete, acesta se manifesta dezinvolt, total atipic lui Joon-hee pe care il stiau toti, insa totul se termina cu bine. Sala il aplauda calduros, iar mai apoi il asalteaza cu carti de vizita, spre supararea lui Jae-min, care iese nervos din sala cu o sticla de sampanie in mana, observat de o singura persoana: Se-eun. Desi il urmeaza in hol in speranta de a-l linisti, nu reuseste sa-l ajunga din urma, insa da peste harnica Yoo-jin, care lucra in biroul din apropiere la traducerea materialelor primite de la sefa sa. Inevitabil ies scantei, iar cea care ramane din nou cu regrete si ochi aproape inlacrimati e Yoo-jin. Dar la plecarea acasa, aceasta il gaseste pe Jae-min intr-un birou alaturat, spargand de nervi sticla de sampanie si taindu-se la deget. Yoo-jin ii tine companie, ii panseaza degetul si mai apoi ii cumpara o cafea tare, dar ce incepe prost se termina si mai prost, in cele din urma sfarsind prin a fi indirect mustrata de Jae-min. Se va dovedi insa ca acest moment va misca ceva in interiorul lui Jae-min. In ce-l priveste pe Dae-san, cand totul parea a merge bine, mama lui Yoo-jin afla de contractul de ipoteca si de faptul ca proprietarul magazinului e acum Dae-san si il cauta pe acesta… Iar acestea nu sunt singurele incurcaturi prin care va trece Dae-san, deoarece Se-eun se lipeste de el ca o guma si e la un pas sa-l bage in mari belele…

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Publicat: luni 2 septembrie 2013

In 1912, ultima dinastie din istoria Chinei, Qing, era rasturnata de la putere, in ciuda unei scurte restauratii in 1917. Ultimii ani ai dinastiei s-au caracterizat prin coruptia autoritatilor, un regim opresiv, revolte, chiar daca in timpul dinastiei China a facut primii pasi spre modernizare. In acest context e plasata povestea filmului de aventuri “7 Assassins” (Seven Assassins), regizat de Xiong Xinxin (Hung Yanyan). Desi la o prima vedere numele acestuia nu pare a spune prea multe, acesta a fost un prolific actor, aparand in anii ’90 in peste 20 de filme. In 2009 a regizat primul sau film, un “action” exploziv, “Coweb”, insa a ramas cunoscut ca fiind dublura in scenele de arte martiale a superstarului Jet Li. Lasand la o parte toata aceasta carte de vizita care il recomanda, Xinxin a incercat sa dea lovitura in acest an cu “Seven Assassins”, un film care ar fi trebuit sa prinda la publicul larg si datorita bugetului de 11,6 milioane de dolari, dar care a avut mari probleme pe partea de promovare, obtinand incasari mici la box-office. Regizorul a acuzat intr-o scrisoare publica compania de distributie Enlight Media Group de lansarea aproape ratata a filmului in China, iar cei care il urmaresc ar putea tinde sa-i dea dreptate acestuia, filmul fiind extrem de antrenant si captivant. Din distributie fac parte cateva nume mari ale filmului chinez, precum Eric Tsang, Felix Wong, Gigi Leung si Simon Yam, in film aparand intr-un rol ecundar si regizorul Xiong Xinxin.

Intocmai precum in Vestul Salbatic de altadata, undeva in zona desertica a Chinei continentale a inceputului de secol XX, in perioada ultimilor ani ai dinastiei Qing, un convoi de carute insotit de o mana de luptatori infrunta o furtuna de nisip. Capul transportului e Tieyun, conducatorul rebelilor din Sud ce s-au ridicat impotriva dinastiei carmuitoare Qing, iar transportul – o pretioasa caruta cu aur in schimbul careia ar fi trebuit sa se cumpere armele necesare inarmarii rebelilor. Dar abia ce convoiul a scapat de furtuna de nisip, si un nou pericol se iveste la orizont: banditii condusi de temuta Man Tianhong ataca oamenii lui Tieyun, iar transportul si capul acestuia cad in mainile banditilor. Rebelul Tieyun ajunge astfel, nu fara lasare de inima, de la sefa banditilor pe mana guvernatorului Zhuo. Printul mostenitor al tronului Qing afla de actiunea rebelului si mai ales de pretioasa incarcatura transportata de acesta, fiind direct interesat in a pune mana pe aurul rebelilor. Cu ajutorul unui complice, Tieyun reuseste sa fuga in Valea Aurului, unde e sfatuit sa ceara ajutor. Populata de mai putin de 100 de suflete, Valea Aurului era o zona retrasa locuita de exilati si fugari oponenti ai regimului, ce au decis sa lase armele deoparte si sa-si traiasca viata departe de zbuciumul lumii acelor timpuri. Doar ca venirea rebelului Tieyun va abate nenorocirile asupra Vaii Aurului…

“Seven Assassins”, cel mai nou film de epoca de aventuri din China pe care asiacinefil il propune iubitorilor genului, are un scenariu simplist si captivant, apropiindu-se ca gen de filmele populare ale lui Florin Piersic din anii 70-80 cu Margelatu. Pana si coloana sonora face trimitere la genul “haiducesc” de pe meleagurile mioritice, subiectul fiind construit astfel incat sa prinda la public. Chiar daca filmul nu a fost un succes de box-office in China si datorita divergentelor intre realizatorii filmului si compania ce trebuia sa-l promoveze, acesta are absolut toate ingrediuentele pe care ar trebui sa le aiba un film de aventuri: actiune bine calculata si distribuita pe parcursul filmului, care iti mentine interesul din primul mpana in ultimul moment; o poveste simpla, fara pretentii, cu rasturnari de situatie spectaculoase, usor de urmarit de toate categoriile de spectatori; cascadorii si scene de lupta realizate, fara adaos de efecte speciale; un fir romantic destul de slab conturat si prezente feminine dinamice (uneori chiar… diabolice). Veteranul Eric Tsang, cu peste 250 de filme la activ si cu 60 de ani impliniti are un rol bine interpretat de maestru, bun cunoscator al artelor martiale dar si al intelepciunii si vorbelor de duh. Felix Wong il interpreteaza destul de bine pe Tieyun, liderul rebelilor, insa parca ii lipseste agresivitatea pe ecran, personajul sau fiind destul de moale pentru un lider. Surprinzator, poate cea mai buna interpretare o are personajul principal feminin negativ, sefa banditilor interpretata de Gigi Leung. Un film de atmosfera, cu un scenariu bine plasat in contextual istoric al anilor tulburi ai sfarsitului dinastiei Qing ce tradeaza nesiguranta, coruptia si setea de dreptate in fata abuzurilor unui regim a carui cadere va schimba pentru totdeauna destinul Chinei.

Multumiri pentru traducerea in premiera in Romania efectuata de Alinabv – asiacinefil

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Publicat: duminică 1 septembrie 2013

In anul 2010, la aproape 10 ani dupa primul film A Night in Nude, regizorul japonez Takashi Ishii propune reluarea temei cinismului prin motivarea sexualitatii si incorporarea cu prisosinta a elementelor de “crime fiction”, incredintand rolul principal masculin aceluiasi actor Naoto Takenaka, iar pe cel feminin actritei Hiroko Sato. Prin partitura feminina, ne intoarcem in perioada anilor 1897-1962, in care la Paris a functionat Teatrul Grand Guignol si unde a aparut un gen unic de divertisment dramatic de piese scurte, cu scene senzationale de natura oribila, in care actritele batrane si-au gasit roluri pe masura artei lor interpretative. Oscar Metenier a fost fondatorul si originalul director al teatrului, producand piese despre o clasa sociala desconsiderata, aflata la capatul inferior al unui esantion social: prostituate, criminali, pierduti de soarta in asperitatile strazilor. De cealalta parte a oceanului, in America, actrite ca Bette Davis si Joan Crawford lucrasera deja din anii 1951 – 1952 la astfel de filme. Prin „Baby Jane”, primul film cu adevarat horror, actrita Bette Davis, nominalizata la Oscar, a dovedit ca acest gen a inceput sa prinda la public, iar genul s-a extins pana in zilele noastre.

Asadar, tema „Grand Guignol”, cu referire la popularul teatru parizian specializat in viziuni realiste, cu performante horror, este prezenta si in filmul „A Night in Nude-Salvation”. Astfel, regizorul Takashi Ishii revine cu un tablou al isteriei intr-o analiza existenţiala care frizeaza de-a dreptul psihopatologia, suferinta provocată de abuzul sexual si pierderea de sine. Melanj hibrid intre Akira Kurosawa, Alfred Hitchcock, Orson Welles si Roman Polanski, „A Night in Nude: Salvation” este un invingator. Povestea se sprijina pe personajele perverse si intunecate, filmul aducand o sofisticata metafora expresiva umanitatii sucite, inaltand erotismul la grad absolut, punand accent pe viziuni ale iadului dezlantuit.

La 17 ani dupa evenimentele cunoscute in primul film „A Night in Nude” (1993), personajul Jiro Kurenai (interpretat de actorul Naoto Takenaka), lucreaza inca la agentia prin care face toate acele lucruri pe care nu vor oamenii sa le faca. El este angajat de o frumoasa femeie (interpretata de actrita Hiroko Sato) sa-i gaseasca un ceas Rolex, aruncat din greseala intr-o padure cand a imprastiat din elicopter cenusa tatalui sau. Stie ca povestea nu este adevarata, dar are nevoie de bani. Miraculos, il gaseste intr-un miros pestinential si il da spre analiza unei tinere politiste, care analizandu-l in laborator gaseste tesut uman, dar nu ii spune asta lui Jiro. Ea vrea sa stie cum s-a legat Jiro de un alt caz neelucidat de violenta, crima si pericol in urma cu cativa ani . Prin gasirea ceasului, Jiro isi da seama ca povestea pe care a mai trait-o se repeta, ca Ren/Tae, femeia, il manipuleaza prin acelasi magnetism sexual. Fara a face confuzie cu primul film, avand comun cu acesta doar tema si similitudinea de situatie – femeia abrutizata de abuzul sexual care devine criminala -, Jiro incearca sa inteleaga propriile motivatii, dar se lasa dominat de noua atractie catre venala femeie si astfel aluneca intr-un nou abis, mult mai intunecos, intr-o lume suprarealista. Naivul Jiro cade in mrejele comportamentului deviant al mamei mare amatoare de oameni stupizi, care cu cele doua fiice, criminale laolalta, manipuleza sexul opus prin sexualitate desantata, dand la iveala uratenia si sadismul jocurilor dragostei fizice dintre femeie si barbat, in scopul agonisirii banilor. Iar Jiro cade inca o data prada sentimentelor care ii vor cufunda inima si mai adanc, in intunericul deplin.

Un film total nerecomandat minorilor, dar mai ales celor care au probleme cardiace, ori sunt doar sensibili si vor sa-si verifice rezistenta psihica, ori sunt religiosi.

Multumiri pentru traducerea realizata in premiera in Romania lui lasedan – Asia Team.

Prezentare realizata de Corina – asiacinefil.com

Publicat: duminică 1 septembrie 2013

Disabilitatea lui Shi On in domeniul comuncarii il face indiferent la eticheta, reguli de politete si etica intre colegi, dar capacitatea lui de a imagina si intelege functiile organismului il fac incapabil sa inteleaga nepriceperea celorlalti medici care trebuie sa bajbaie mult pana afla cauza bolilor. Pentru el oricum nu conteaza decat pacientul… Asta e si acuza pe care doctorul Kim Do Han i-o aduce… e prea tehnic, un robot medical, dar prin contradictie, in situatii limita e… prea emotiv?!?
Nebanuite sunt caile politicii, chiar si a celei medicale… Vicepresedintele, tocmai pentru ca e bine intentionat, recomanda sa se musamalizeze malpraxis-ul doctorului Ko, pentru ca e seful sectiei de pediatrie, are relatii sus-puse si „nu da bine” o disensiune din interior… In realitate, e vorba de acceptarea lui Shi On… iar doctorul Kim nu admite o astfel de negociere.
In acelasi timp, Park Shi On e ca un magnet ce atrage dizgratia si provoaca toate animozitatile legate de nerespectarea statutului superiorilor. E adevrat, are un singur tel si o singura regula… viata pacientilor, prea fragili pentru a-si exprima singuri dorinta de viata; restul regulilor pentru el nu exista… Profesorul Kim Do Han e prins intre datoria de a elimina un iminent pericol medical si dorinta de-a pastra postul directorului sau. Iar Shi On, face greseala dupa greseala iritand la culme maretii profesori atotcunoscatori. Rotitele conspiratiilor se pun in miscare usuurel si mamele pacientilor incep sa ceara mutarea in grija altor medici. Cosmarul discriminarii incepe din nou pentru Park Shi On. Desi are de partea sa pe director neconditionat, pe doctorita Cha Yoon Seo din compasiune materna si cu anumite rezerve si pe asistentul Jo Jung Min plin de recunostinta, viata lui Shi On e plina de cosmaruri incercand sa transmita medicilor ceea ce simte el in legatura cu pacientii… altceva nu poate face caci e in mod constant inlaturat de la indeplinirea sarcinilor sale medicale. Oare va reusi sa-si termine rezidentiatul?

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Publicat: sâmbătă 31 august 2013

Sintoismul (sau shinto) este cea mai veche religie a Japoniei, bazata pe conceptia ca orice fiinta sau orice obiect poseda un suflet. Sintoismul vine de la “shinto” ce inseamna Calea Zeilor si are ca fundament veneratia pentru kami, nenumaratele spirite care salasluiesc in elemente ale naturii precum stanci, copaci, cascade sau orice are calitati depasind ordinea comuna, precum ecoul, tunetul sau chiar persoane cu inzestrari speciale. Sunt cel putin 8000 de sanctuare sintoiste in Japonia, unele mai impunatoare, altele mai modeste.

Marele Sanctuar din Ise este primul lacas de cult sintoist din Japonia, situat la sud-vestul golfului Ise, in sudul insulei Honshu. Inca din secolul al XIX-lea acest templu era loc de pelerinaj pentru multi adepti ai regiliei shinto. Multi dintre ei considerau pelerinajul la Ise drept calatoria vietii lor. Marele Sanctuar este construit in mijlocul unei paduri dense de arbori gigant Cryptomeria, langa raul Isuzu, la poalele muntelui Kamji. Este format din doua grupuri de cladiri: Altarul Imperial (Kotai Jingu) cunoscut sub numele de Naiku – Altarul Interior si Altarul Toyouke (Toyouke Daijingu) – Altarul Exterior sau Geku. Altarul Interior este patronat de zeita soarelui Amaterasu, din a carei origini se trage familia imperiala. Amaterasu este cea mai venerata divinitate din mitologia japoneză si totodata principalul kami venerat de religia shinto. Geku sau Altarul Exterior se afla la cca 6,5 km de Altarul Interior si are ca patron spiritual pe Toyouke Omikami, zeita cultivarii pamantului, a hranei si a recoltei. Ambele altare sunt construite din lemn de chiparos, deschis la culoare nelustruit si incorporeaza elemente traditionale ale arhitecturii japoneze. Fiecare altar are o incinta interioara cu un sanctuar principal si alte doua sanctuare anexe. La fiecare 20 de ani constructiile Marelui Sanctuar de la Ise sunt reinnoite in cadrul unei ceremonii despre care se spune ca are o vechime de peste 1500 de ani.

Pentru a ajunge la Altarul Interior pelerinul trebuie sa treaca pe Podul Uji, care traverseaza raul Isuzu, si apoi pe sub Poarta Torii, simbol universal al sintoismului. Inainte de a trece pe poarta, pelerinul sintoist trebuie sa-si spele mainele si gura, intr-un ritual de purificare. Poarta Torii este alcatuita din doi stalpi verticali uniti in partea de sus de alti doi stalpi orizontali marcand astfel trecerea de la profan la sacru. Pelerinului nu-i mai e ingaduit sa treaca dincolo de cele patru garduri de lemn care delimiteaza teritoriul sfant din jurul sanctuarului principal si al celor doua sanctuare anexe, accesul fiind permis numai membrilor curtii imperiale si preotilor. Vizitatorii au voie sa priveasca inauntru, dar mai intai trebuie sa-si descopere capul si sa ramana in camasa sau bluza. Se spune ca sanctuarul din Altarul Interior adaposteste oglinda sacra, care impreuna cu sabia si bijuteriile aflate in alta parte, reprezinta insemnele autoritatii imperiale, insemne ce legitimeaza puterea Impatarului.

Conform mitului japonez, zeita soarelui Amaterasu a fost atrasa din ascunzatoarea ei cu ajutorul oglindei sacre. Se spune ca aceasta s-a retras intr-o pestera datorita supararii ce i-o purta fratelui ei Susanowo, zeul furtunii. Acesta provocase mari stricaciuni pe pamant si il tarase in haos, dupa ce anterior fusese guvernat cu intelepciune si blandete de Amaterasu. Ca semn de protest aceasta a hotarat sa se retraga intr-o pestera, si astfel universul a fost cufundat in intuneric. Vazand natura malefica a lui Susanowo, ceilalti zei s-au hotarat s-o convinga pe Amaterasu sa iasa din pestera si astfel sa redea universului lumina si linistea de care avea atata nevoie. Pentru a o imbuna, zeii i-au facut numeroase cadouri printre care o oglinda, o sabie si bijuterii.Au plantat un copac cu pietre pretioase, iar la intrarea in pestera au pus niste cocosi sa cante dupa care au aprins focuri mari si au inceput sa cante si sa danseze. In cele din urma zeita Amaterasu a fost atrasa de veselia zeilor si zeitelor ce o priveau pe zeita Uzume in timp ce executa un dans erotic. Plina de curiozitate si cu gandul ca poate exista o zeita mai stralucitoare ca ea, Amaterasu a iesit din pestera si si-a vazut chipul reflectat in oglinda agatata de zei in copacul plantat la intrare. Pe cand se privea in oglinda, uluita de propria reflectare, unul dintre zei a luat-o de mana si a scos-o din ascunzatoare, dupa care au acoperit gura pesterii pentru a nu se mai putea intoarce.Astfel lumina s-a revarsat din nou asupra lumii iar zeita Amaterasu a proclamat victoria luminii si a binelui impotriva intunericului si a fortelor sale malefice. Tot atunci Amaterasu i-a poruncit nepotului ei Ninigi no Mikato sa coboare în insulele Japoniei si sa le stapaneasca. Odata cu aceasta porunca i-a daruit oglinda sacra, pe care acesta a adus-o din cer pe pamant spre a fi adapostita in palatul imparatului Sujin. In cele din urma oglinda sacra a fost mutata in Altarul Interior al Marelui Sanctuar de la Ise.

La inceput, accesul oamenilor de rand a fost interzis si permis doar imparatului. Insa in Evul Mediu, a existat o perioada cand fondurile imperiale destinate Marelui Sanctuar s-au terminat, si atunci preotii de la Ise au trimis mesageri in intreg imperiul pentru a incuraja oamenii sa vina in pelerinaj la templu si sa stranga fonduri pentru acesta. In acea perioada s-a ridicat restrictia impusa oamenilor de rand, si dincolo de aspectul religios, pelerinajul a devenit un prilej de sarbatoare si bucurie si datorita faptului ca in zona exista un numar mare de taverne si bordeluri. In vremurile noastre, an de an tot mai multi vizitatori sunt atrasi de magia asocierii dintre natura si misteriosul sanctuar ascuns de padurea gigant de Cryptomeria O calatorie la Ise poate fi o reala sursa de liniste si bucurie spirituala.

Articol realizat de Alinabv – asiacinefil.com

Publicat: sâmbătă 31 august 2013

Strans cu usa din cauza ca e la un pas sa-si piarda magazinul in fata gangsterului Ma Lee-san, Dae-san accepta propunerea nepotului d-nei presedinte a Sopia Apparel de a-i lua locul pe durata unei luni de zile. Insa este surprins de Se-eun in momentul in care face vanzari si livrari nocturne cu masina Total Fashion, iar pentru a scapa de banuielile iscoditoarei sale prietene din copilarie (sau mai bine zis a prietenei adevaratului Lee Joon-hee), recunoaste ca are o mica afacere necesara pentru a intra in contact direct cu oamenii si a le intelege modul de gandire cand cumpara haine. Explicatia a mers, insa pretul platit pentru pastrarea secretului de catre Se-eun e un mic santaj, si astfel Dae-san e obligat sa participe la o prezentare de moda. Si aici incearca sa se eschiveze, in special cand il vede pe fratele lui Lee Joon-hee, dar e surprins din cauza soneriei celularului si astfel trebuie sa isi intre in rol. Problema e ca la eveniment participa, pe ultima suta de metri, insasi Yoo-jin, ce a venit sa-l insoteasca pe Jae-min. Evitarea unei intalniri cu aceasta a devenit a doua tinta pentru Dae-san, care nu ezita sa recurga la tot felul de tertipuri pentru a scapa de la eveniment. In schimb, Yoo-jin o salveaza de la o rusine pe organizatoarea evenimentului, creatoarea de moda Evelyine Jo, a carei piesa vestimentara de rezistenta ce trebuia sa incheie prezentarea de moda e reparata de tanara stagiara cu studii neterminate la Esmod. Acest eveniment dar mai apoi si indrazneala fetei de a propune intr-o sedinta ca noul model vestimentar la care lucreaza Sopia sa fie ceva original, nu inspirit din moda din afara o aduc in atentia sefei de echipoa Lee ce a angajat-o ca stagiara, insa starnesc, treptat, sentimente de invidie in Se-eun… In plus, si Jae-min devine tot mai surprins de calitatile fetei.

Prezentare: cris999 – asiacinefil.com

Publicat: sâmbătă 31 august 2013

In noaptea bine stiuta de toata lumnea in care So Moo Young trebuia sa pazeasca resedinta lui Yeon Gaesomun si sa il ucida pe acesta, Regele ii face o invitatie surprinzatoare Generalisimului, pe care il cheama in Sala Tronului pentru a bea impreuna. In timp ce iscoadele Biroului de Informatii pazeau cu strasnicie resedinta Generalisimului, asteptand atacul Geumhwadan, oamenii fideli Printesei au declansat rebeliunea: principalii nobili tradatori ce l-au ajutat pe Generalisim sad ea lovitura de stat sunt atacati. Unii dintre ei isi pierd viata, cum e fostul Vistiernic On Sa Moon, pe cand altii sunt salvati in ultima clipa, Shi Woo dand gres in a-l ucide pe Do Soo, datorita prezentei la fata locului a fiicei acestuia, Mo Seol. Adevarata lovitura, insa, se petrece departe de ochii si banuiala tuturor, tocmai in Sala Tronului, unde de dupa tron isi face aparitia Printesa cu sabia justitiara pe care o implanta fara nici un regret intr-un Generalisim ametit de alcool si dezarmat. Jonctiunea cu trupele lui Yang Moon, coroborata cu succesul actiunii Geumhwadan si decapitarea Generalisimului ar fi dus la revenirea situatiei la normalitate, sau cel putin la sfarsitul dictaturii Generalisimului. Doar ca in momentul in care Printesa ridica sabia pentru a consfinti inceputul unei noi ere odata cu decapitarea lui Yeon Gaesomun, singura persoana care putea intuit planul ei apare de niciunde si o impiedica sa-si implineasca razbunarea. E momentul crucial, care va schimba multe si care, totodata, va trebui sa demonstreze incotro se indreapta Yeon Choong si Goguryeo…

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Publicat: vineri 30 august 2013

In drum spre noul loc de munca, Shi On e martorul unui accident in care un copil e grav ranit de prabusirea unui panou publicitar. Fara primul ajutor specializat aplicat de Shi On, copilul ar fi pierit caci sangerarea era masiva si drumul pana la spital – lung. Imbarcat mai fara voie in ambulanta, tanarul rezident si-a lasat in urma bagajele cu telefon cu tot dar, din fericire, ambulanta merge la destinatia sa; dar aici, orbiti de aspectul sau sovaielnic, nimeni nu-l ia in seama si abia reuseste sa baiguie cateva vorbe, inabusite de mana paznicului, despre starea pacientului; abia in sala de operatie, chirurgul sef Kim Do Han realizeaza ca vorbele baiguite aveau insemnatate esentiala. In acelasi timp, consiliul medicilor si administratorii dezbat acceptarea sau nu a noului pediatru si conchid, in ciuda bunei recomandari a doctorului ce i-a fost mentor, ca nu e acceptabila prezenta unui medic cu dizabilitati. Decizia de „nu” se ia chiar in timp ce, in fata blocului operator, de doua ore, Park Shi On simuleaza fiecare miscare a interventiei chirurgicale, parca sugerand cuiva urmatoarea miscare…
Din fericire, un filmulet anonim lansat pe retea, a surprins interventia de urgenta din gara si directorul spitaluilui, fluturand pe la nasul colegilor ispita functiei sale, are sansa de a-si supune discipolul devaforizat unui test de sase luni. Discursul sau spartan si infantil ii convinge sa-l accepte spre testare.
Confirmarea calitatilor sale pare sa apara curand. Descopera un caz disperat si insistenta sa salveaza viata micului Sang Ho spre disperarea echipei si mai ales a doctorului Kim Do Han, care e nevoit sa faca doua interventii concomitent. Succes! Dar toata frustrarea se varsa peste Shi On care zambeste fericit, indiferent la furia seniorilor, preocupati exclusiv de respectarea rangurilor si a curteniei oficiale. Pumnul aruncat de Kim Do Han in fata lui Shi On trebuia sa aiba alta destinatie, una desemnata de buclucasa minge de golf ce se stecoara ghisdus din buzunarele profesorului Ko, indicand importanta „seminarului” tinut pe terenul de golf…

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Publicat: vineri 30 august 2013

Intamplarile mai mult sau mai putin bizare si hazlii prin care trec eroii nostri ii apropie si ii despart deopotriva, insa de aceasta data aventura traita in arest pare a-i apropia definitiv pe Joong Won si pe Gong Sil. Au ajuns dupa gratii, fie si pentru o noapte, pentru un scop nobil, salvand un copil maltratat de bataile mamei fara suflet. Telul comun si actiunea independenta a fiecaruia par a fi un lucru predestinat… Din acest moment, relatia celor doi devine mult mai calda si mai umana, fara insa a-l impiedica pe Joong Won sa se tina de pozne. Recent, la hotelul Kingdom s-au produs mai multe incidente in sensul ca mai multe personae au fost la un pas de inec in piscina hotelului. Zvonurile spuneau ca ar exista o fantoma a apei in interiorul ei, ce aparea noaptea si isi tragea victimele la fundul piscinei. Dupa ultimul incident de acest gen, de teama sa nu isi piarda clientii de la hotel, Joong Won decide sa o puna pe Gong Sil sa rezolve problema. Doar ca Gong Sil uraste cel mai mult fantomele de apa, de care e inspaimantata de la incidentul din trecut, cand stand pe malul raului Han la un picnic cu sora ei Tae Ri, era cat pe ce sa fie trasa in rau de o oribila fantoma de apa. Iar cum acestea nu dispareau nici in prezenta lui Joog Won… Astfel ca presedintele se gandeste la un siretlic: ii ofera mai multe vouchere bonus cu cazare all-inclusive la hotelul Kingdom, pentru ea si prietenele ei, sub pretextul unei binemeritate vacante in care sa se relaxeze si sa faca sa-i dispara cearcanele negre de la ochi. Naiva, Gong Sil e in al noualea cer, bucurandu-e ca un copil de cadoul presedintelui. Curand, insa, avea sa realizeze ca si de aceasta data, in spatele “bunelor intentii” ale presedintelui se ascundeau alte interese, in speta banii…

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Publicat: vineri 30 august 2013

Printesa incearca sa il elibereze pe pretiosul prizonier al Geumhwadan si sfarseste prin a petrece ore bune in compania acestuia, in locul unde era inchis. Prilej numai bun pentru a lamuri anumite aspecte din trecut, intrebari fara raspuns despre care nu stia de la nimeni nimic. De exemplu, afla ca in ziua loviturii de stat, Choong nu a ezitat sa puna sabia la gatul tatalui sau pentru a castiga timp necesar Printesei de a fugi din Palat. La randul sau, Choong are si el o nelamurire: de ce Printesa i-a salvat viata si l-a ajutat sa intre in Garda Palatului, iar raspunsul ii este confirmat chiar e Printesa, desi la vremea respectiva il auzise chiar el, intins pe tarm. Totusi, aceste lamuriri nu reusesc sa ii apropie prea mult pe cei doi indragostiti de ieri. Printesa incearca sa-l scape din captivitate, insa isi face aparitia So Sa Boon, iar planul esueaza. Seful Biroului e lasat pe mana unui anume Seok Goo pentru a fi dus intr-o alta ascunzatoare a Geumhwadan, insa Seok Goo e nimeni altul decat tradatorul organizatiei secrete, cel ce de ceva vreme vinde informatii din interior pentru un sac de orez pentru familia sa. Choong intuieste pericolul la care e expusa Printesa, in special ca datorita informatiilor tradatorului, Biroul cunoaste totul, si o sfatuieste sa paraseasca locatia degraba. Cu totii se mira de sfatul acestuia, nevazand motivul pentru care cel prins si-ar dori sa il ajute pe cei ce l-au prins. Insa trecutul, nestiut de multi din noua generatie Geumhwadan, le ofera raspunsurile lamuritoare necesare, ceea ce-l face pe Boo Chi sa nu ezite in a le propune colegilor sai chiar cooptarea de partea organizatiei a Sefului Biroului. Lucrurile se rezolva de la sine, in cele din urma, insa momentul razbunarii e tot mai aproape: cele 5 zile pana cand So Moo Young ar fi trebuit sa stea de garda la resedinta Generalisimului se scurg, iar la data stabilita trebuia sa aiba loc tentativa de asasinare a acestuia. Ce va face Printesa, va ramane fidela planului initial, cunoscut deja si de inamic, sau va elabora un nou plan, la o alta data ?

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Author: admin

My Paparotti (2013) – un film uimitor despre puterea de a transforma un vis imposibil în realitate

Montage (2013) – Uhm Jung-hwa şi Kim Sang-kyung în „misiune disperatã”

Good Doctor (2013) – episodul 5 subtitrare in romana

Blade and Petal (Sword and Flower) (2013) – episodul 20 subtitrare in romana

Blade and Petal (Sword and Flower) (2013) – episodul 19 subtitrare in romana

Master’s Sun (2013) – episodul 10 subtitrare in romana

Cold Eyes (Stakeout) (2013 – remake-ul coreean al producţiei chineze “Eye in the Sky” ni-l prezintã pe Jung Woo Sung în primul rol negativ din carierã !

Master’s Sun (2013) – episodul 9 subtitrare in romana

Cinderella Man (2009) – episodul 7 subtitrare in romana

Good Doctor (2013) – episodul 4 subtitrare in romana

Cinderella Man (2009) – episodul 6 subtitrare in romana

7 Assassins (Seven Assassins) (2013) – Eric Tsang şi Felix Wong conduc revolta împotriva dinastiei Qing, într-un film de epocã antrenant

A Night In Nude: Salvation (2010) – Takashi Ishii, Grand Guignol şi realismul exacerbat în filmul japonez contemporan

Good Doctor (2013) – episodul 3 subtitrare in romana

Marele sanctuar din Ise – leagãnul şintoismului din Japonia

Cinderella Man (2009) – episodul 5 subtitrare in romana

Blade and Petal (Sword and Flower) (2013) – episodul 18 subtitrare in romana

Good Doctor (2013) – episodul 2 subtitrare in romana

Master’s Sun (2013) – episodul 8 subtitrare in romana

Blade and Petal (Sword and Flower) (2013) – episodul 17 subtitrare in romana