Actrita Jun Ji-hyun (Gianna Jun) va interpreta primul ei rol dublu din cariera in viitorul film „Assassination”, o productie ce a devenit una din cele mai asteptate ale aestei veri in Coreea. In film, actrita va interpreta o inflacarata luptatoare pentru independenta Coreei, in timpul ocupatiei japoneze din anii ‚30, pe nume Ok Yoon. Fara a dezvalui prea multe despre scenariu, un membru din echipa de productie a filmului a declarat: „In timp ce isi indeplineste misiunea, Ok Yoon da in casa tintei sale peste o femeie ce arata exact ca ea. Iar acea femeie se dovedeste ulterior a fi sora ei geamana.” Un alt membru al staffului a adaugat: „Jun Ji-hyun s-a chinuit sa duca la bun sfarsit rolul ei dublu, insa mereu ramanea fascinata cand verifica inregistrarea scenelor pe monitorul de pe platou.”
„Assassination” si-a lansat trailerul pe internet cu cateva zile in urma, iar interesul pentru acest film e unul urias: in 24 de ore de la publicare, clipul a avut peste 560.000 de vizualizari numai pe naver.com. Astfel, „Assassination” a depasit anteriorul record din acest an, detinut de trailerul la filmul “Mission Impossible: Rogue Nation”, ce a inregistrat 280.000 de vizualizari intr-o zi. Interesul sporit pentru acest film e dat de distributia stelara si de numele regizorului, nimeni altul decat Choi Dong-hoon, omul din spatele succeselor „Tazza”, „Jeon Woochi” si „The Thieves”. Alaturi de Jun Ji-hyun se regasesc in distributie inca cateva nume grele, precum Lee Jung-jae (cu care a mai jucat in „The Thieves”), Ha Jung-woo, Oh Dal-soo si Cho Jin-woong. Filmul spune povestea unei lunetiste ce lupta pentru independenta Coreei (Jun Ji-hyun), a unui spion al guvernului nationalist coreean (Lee Jung-jae) si a unui asasin platit (Ha Jung-woo), ce pun la cale un asasinat. Actiunea se petrece in anul 1933, in timpul perioadei coloniale, atat in Seul (ce pe atunci se numea Gyeongseong) cat si in Shanghai.
Conferinta de presa care trebuia sa lanseze filmul a fost anulata datorita nebuniei raspandirii virusului MERS ce a cuprins Coreea de cateva saptamani. Un reprezentant al companiei de productie a declarat ca aceasta va fi reprogramata pentru o data ulterioara. Nu e primul eveniment de promovare din industria filmului anulat datorita raspandirii virusului, un eveniment similar ce urma a promova filmul „Intimate Enemies” al regizorului Im Sang-soo, programat la o universitate din Seul, fiind si el anulat. Nu a fost raportat inca nici un caz de infectare in afara unui spital, insa multa lume e ingrijorata de o potentiala contactare a bolii in locuri publice. Pentru a fi evitata raspandirea MERS, aproape 2.000 de scoli raman inchise in Coreea, si peste 2.500 de persoane sunt tinute in carantina. Pana in prezent, au fost confirmate 87 de cazuri de imbolnavire si 6 decese pe teritoriul Coreei.
„Assassination” va avea premiera in luna iulie 2015. Cu o combinatie de vedete de prima mana, un regizor renumnit si plin de explozii, urmariri si schimburi de focuri, filmul pare a fi un blockbuster autentic, ce are toate sansele sa se apropie de nivelul castigurilor lui „The Thieves”.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil
Lee Min-ho va apãrea în blockbusterul „Bounty Hunters”, însã celebritatea are şi un revers
In urma cu 2 zile, agentia Starhaus Entertainment ce-l impresariaza pe actorul Lee Min-ho a confirmat faptul ca acesta a fost distribuit in productia „Bounty Hunters”. Avand un buget consistent, filmul va fi regizat de Shin Tae Ra, cunoscut pentru „My Girlfriend is an Agent” (2009), fiind coprodus de companii din Coreea, Shanghai si Hong Kong. Se estimeaza ca bugetul total al filmului va fi de aproximativ 31 de milioane de dolari. Lee Min-ho va interpreta rolul unui stralucit vanator de recompense ce stapaneste foarte bine artele martiale, avand si un farmec aparte. Se pare ca productia va fi un amestec de genuri, incluzand comedie, actiune si drama.“Bounty Hunters” se va filma in mai multe locatii din Asia, incluzand Coreea, China, Hong Kong si Thailanda. Se asteapta ca lui Lee Min-ho sa i se alature, in distributie, si o actrita de top din China, al carei nume nu a fost inca dezvaluit. Filmarile vor incepe in august, iar premiera va avea loc undeva in prima jumatate a lui 2016. Conform mai multor relatari, pe langa acest proiect important, se spune ca Lee Min-ho se gandeste sa apara si intr-un serial coreean, in acest an.
In timp ce Lee Min-ho incearca sa isi vada linistit de cariera, se pare ca altii incearca sa profite de imaginea acestuia. Astazi, actorul a luat decizia sa actioneze in instanta o companie care s-a folosit de imaginea sa in scop comercial, fara a avea permisiunea de a o face. Conform unor surse din domeniul juridic, actorul a facut o solicitare legala pentru a fi interzisa comercializarea unui produs intitulat „Lee Min Ho Mayu Pack” (o masca de fata), in virtutea incalcarii dreptului sau la imagine. Reprezentantul agentiei ce-l impresariaza a confirmat acest lucru, afirmand ca produsul, ce are chipul lui Lee Min-ho pe el, se vinde bine pe piata de cosmetice. Mai mult, obtinandu-se vanzari bune in China, compania producatoare incearca sa atraga investitori pentru dezvoltarea liniei de productie. Se pare ca compania ce a produs serialul „Faith”, in care Lee Min-ho interpreta rolul principal masculin, a permis producatorilor mastilor de fata sa foloseasca o imagine a actorului din serial pentru a-si comercializa produsele, fara insa a primi si permisiunea actorului. Mai mult, acest produs „problematic” se sustine ca nu doar se vinde ilegal in Coreea, ci e si exportat si vandut cu succes peste hotare. Ramane de vazut cat de repede se va solutiona aceasta situatie, cert este ca Lee Min-ho nu e primul; si nici ultimul caz in care cineva incearca sa profite de pe seama celebritatii unor vedete. Probabil o intelegere amiabila soldata cu achitarea unei sume consistente de bani va linisti apele, fiind in beneficiul ambelor parti.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil
Love Forecast (2015) – pot fi un bãrbat şi o femeie doar… prieteni ?
Influenta nociva a k-dramelor a dus la prabusirea genului romantic abordat in filmele pentru marele ecran. Alaturi de filmele cu gangsteri, comediile, melodramele si filmele de groaza, filmele romantice coreene au intrat si ele intr-un evident declin, datorat in primul rand afluentei de k-drama romantice pe micul ecran – de cele mai multe ori de proasta calitate. Publicul coreean, satul de atata romantism si de clisee specifice abordate de fiecare serial vazut la tv, a devenit mult mai pretentios cand vine vorba sa vada o productie romatica intr-o sala de cinema. Intr-o piata media in care subiectul este suprasaturat, filmele romantice tot mai greu reusesc sa ia nastere in lipsa unor scenarii care sa aduca ceva nou in acest gen, care sa-l revigoreze. De aceea, nu trebuie sa ne mire ca la scrierea scenariului lui “Love Forecast” au contribuit pe langa regizor, inca doi scenaristi ! Iar rezultatul e departe de asteptarile publicului larg, din pacate. Acum cativa ani, o productie romantica cu un buget redus, “Very Ordinary Couple”, dadea lovitura, obtinand premii si castiguri importante pentru o comedie romantica la box-office. “Love Forecast” incearca sa imite acest film, atat in privinta ideii centrale – o relatie mai putin obisnuita de cuplu, in care totul se centreaza pe discutiile dintre cei doi prieteni ce nu reusesc nicicum sa devina un cuplu -, cat si a posterului cu care filmul a fost promovat, foarte asemanator cu cel al lui “Very Ordinary Couple”. Daca scenariul nu exceleaza, singurul lucru ce pare a salva pe moment genul este distributia. Indiferent cat de slab e scenariul, daca distribui actori populari in productie, reusesti sa atragi atentia si ai sanse sa si castigi ceva la box-office. E cazul si lui “Love Forecast”, ce a obtinut 13,5 milioane de dolari la box-office doar datorita popularitatii actorilor din rolurile principale. E vorba de Lee Seung-gi, care dupa rolurile de succes din seriale precum “My Girlfriend is a Nine-tailed Fox” si mai ales “Gu Family Book”, debuteaza pe marele ecran, la 28 de ani. Partenera lui e Moon Chae-won, mai vechea noastra cunostinta din “Princess’s Man”, “Good Doctor” sau “The Painter of the Wind”, care e din nou incantatoare, ca si partenerul sau. Lee Seo-jin a fost adus in distributie ca element de decor, pentru a atrage publicul in salile de cinema, rolul sau neavand in total nici macar 10 minute de aparitie pe ecran (insusi personajul lui e unul neconvingator, ca sa nu spunem dezamagitor, in rolul de amant). In alte roluri secundare, nu pot fi trecuti cu vederea Kim Kap-soo (din nou in rol de tata, ca in mai toate filmele si serialele in care apare) si tanarul Jung Joon-young in rolul sergentului fotograf Andrew, pe care iubitorii show-ului “2 Days and 1 Night” il cunosc foarte bine, fiind una din cele 6 vedete ce primesc saptamanal misiuni trasnite de la producator. Regia filmul e semnata de Park Jin Pyo, ce are cateva filme de succes la activ, printre care si “You Are My Sunshine” (2005) despre o poveste imposibila de iubire dintre un fermier disperat ca nu reuseste sa se casatoreasca si o lucratoare la o cafenea care se dovedeste a fi bolnava de SIDA; “Closer To Heaven” (2009), in care avem de-a face cu o alta poveste de iubire neconventionala dintre un barbat ce sufera de boala Lou Gehrig si cea angajata sa se ocupe (cand va veni vremea) de funeraliile sale; si „Voice of a Murderer”, un thriller inspirat dintr-un caz real de rapire din anii ‚90. De aceasta data regizorul schimba din nou genul, regizand un film romantic pe alocuri destul de vesel si realist, ce nu se sfarseste in lacrimi, ca precedentele sale realizari.
Kang Jun-su (Lee Seung-gi) e un tanar invatator fara succes in dragoste. Toate relatiile ce le are se sfarsesc inainte de sarbatorirea a 100 de zile de cuplu, spre dezamagirea sa. Iar pe masura trecerii timpului, constata ca fiecare relatie noua se sfarseste mai repede decat cea anterioara… De 18 ani o stie pe prietena lui din copilarie, Hyeon-woo (Moon Chae-won), ce e o adevarata vedeta a internetului dupa ce si-a deschis un canal online unde transmite prognoza meteo pe cont propriu, atragand privirile tuturor barbatilor, fermecati de frumusetea ei. In ciuda acestui fapt, nici ea nu are noroc in dragoste. In prezent, aceasta e indragostita de producatorul Lee Dong-jin (Lee Seo-jin), un barbat mult mai matur si pe deasupra casatorit, cu familie si copil, cu care are o relatie secreta ascunsa ochilor presei. Cu toate ca stie ca niciodata nu va putea spera la mai mult de la chipesul ei amant, Hyeon-woo se complace in acceptarea acestei situatii, fiind dependenta de partenerul ei. Dar cand acesta incearca sa se debaraseze de ea pentru a o proteja, un eventual scandal putand sa-i ruineze si unuia, si celuilalt cariera, iar Jun-su e din nou parasit de fata care abia se agatase de el intr-un bar, Hyeon-wo si Jun-su se vad in aceeasi situatie disperata. Inecandu-si amarul in bautura si „indopandu-se” cu racituri, mancarea preferata a ei, cei doi isi propun sa iasa la intalniri cu toata lumea si sa traiasca la maxim clipa, lasand la o parte sentimentele si iubirea. Si totusi, dupa 18 ani de prietenie, Jun-su isi incearca pentru ultima oara sansa in incercarea de a-si depasi conditia… Oare Hyeon-woo il va putea privi ca pe un barbat, sau va ramane eternul prieten din copilarie ce ii e tot timpul alaturi la greu sa o consoleze ?
Pot fi o femeie si un barbat doar prieteni ? Jun-su (Lee Seung Gi) si Hyeon-woo (Moon Chae Won) sunt indiscutabil prieteni. Genul de prieteni care se ajuta atunci cand unul dintre ei are o problema de natura romantica. Ironia consta in faptul ca desi se inteleg mai bine decat se intelege fiecare dintre ei cu partenerul, totusi nu sunt decat prieteni.
Jun-su a realizat ca din pacate toate relatiile lui au o durata de viata nu prea lunga din motive care nu au de-a face cu el. Niciodata. Cand Jun-su isi arata dezaprobarea fata de insistenta lui Hyeon-woo pentru importanta “fluturasilor” simtiti atunci cand iubesti, nu este neaparat din cauza interesului pe care l-ar avea fata de Hyeon-woo ci pentru ca a vazut acest motiv folosit in mod meschin si egoist pentru incheierea a nenumarate relatii. La randul ei, Hyeon-woo este o femeie atractiva care graviteaza in jurul relatiilor care nu necesita cine stie ce mare efort in a le face sa mearga. Surprinzator, acest lucru a avut ca rezultat o viata lipsita de romantism. Din fericire, Hyeon-woo isi iubeste foarte mult serviciul, altfel ar fi avut ceva mai mult timp sa reflecteze mai intens asupra lucrurilor care au importanta in viata ei.
Jun-su nu face o fixatie pentru Hyeon-woo. Trebuie sa fie provocat, atras pentru a face o miscare in acest sens si chiar si dupa aceea el inca are ceva dubii. Lee Seung Gi si Moon Chae Won se potrivesc de minune in acest film, in special pentru ca rolurile lor sunt in cautarea unui lucru clar, nu neaparat iubire plina de romantism ci mai degraba o iubire plina de intelegere. Cele mai bune scene sunt de departe cele in care cei doi se plang unul altuia de faptul ca intalnirile cu potentialii parteneri nu sunt asa de interesante si amuzante. Fara sa cautam personajul negativ, scenariul face ca cei doi sa fie usor de inteles de spectator. Scenariul e usor mai slabut cand ataca subiectele mai serioase ale cuplului central. Nu este neaparat rau, este ca oricare alt scenariu obisnuit, poate cu ceva clisee evidente pe care fiecare le poate detecta.
Cu personaje destul de interesante si glume mai putin sau mai mult amuzante, cu neintelegeri nu prea serioase, suficient cat sa te faca sa razi si bineinteles cu un final fericit, “Love Forecast” este un film relaxant, potrivit iubitorilor de productii romantice ce nu s-au saturat de atatea k-drame similare ce abordeaza clasica tema a relatiei de cuplu.
Traducerea a fost efectuata in premiera si exclusivitate pentru asiacinefil de uruma (Asia Team).
Prezentare realizata de chocolate_cleo si cris999 pentru asiacinefil.
Won Bin şi Lee Na-young, un cuplu proaspãt cãsãtorit modest şi chibzuit
Iata ca nu a trecut prea mult timp si s-a aflat suma totala cheltuita pentru organizarea nuntii private a lui Won Bin si Lee Na-young. Acum cateva zile, reporterii cunoscutei emisiuni despre vedetele din show-biz-ul coreean, „Entertainment Weekly”, difuzata de postul KBS, au discutat costurile recentei nunti a celor doua vedete. Conform acestora, costul mediu de inchiriere al locului unde multe celebritati si-au tinut ceremoniile nuptiale e de aprximativ 120 milioane woni (circa 107.000 $). Tot prin comparatie, reporterii au pornit de la rochiile purtate de actrite precum Lee Min-jung si Jun Ji-hyun, despre care se stie ca au costat 89.000 $, respectiv 71.000 $. Ei au concluzionat ca cheltuielile de nunta ale cuplului recent casatorit nu s-au ridicat la sume atat de mari, costurile reduse ale nuntilor private, cu putini invitati, devenind un veritabil trend in ultimii ani in Coreea. Acestia au ajuns la concluzia ca insumand cheltuielile cu mancarea, ceremonia propriu-zisa si nunta in sine cu toata recuzita ei, costurile nu au fost mai mari de… 1,1 milioane woni, adica nici 1.000 de dolari ! Suma poate parea incredibila daca ne gandim la statutul lor de vedete (in Romania, 1.000 $ ar fi bugetul aproximativ al unei nunti obisnuite cu 100 de invitati), insa daca suma e reala, tot respectul pentru modestia celor doi.
Si, cum poate gurile rele ar barfi, nu e vorba de faptul ca cei doi ar avea probleme financiare datorita neaparitiei in ultimii ani in nici o productie de pe micul sau marele ecran. Si asta pentru ca Won Bin a obtinut 1,9 miliarde woni (aproximativ 1,7 milioane dolari) profit de pe urma investitiilor sale imobiliare in mai putin de un an ! Actorul detine doua cladiri in Seul, un imobil cu apartamente inchiriate, si o casa. In urma cu un an, pretul combinat al celor doua a ajuns la aproximativ 4 milioane dolari. In prezent, pretul lor a urcat la 5,6 milioane dolari, insisi expertii din domeniu fiind impresionati. Cladirea de apartamente are 4 etaje si subsol, fiind cumparata in 2014 cu 1,9 milioane dolari, valorand azi 2,7 milioane dolari. Situat langa padurea Seul, cartierul e in extindere in prezent, fiind, asadar, o zona atractiva pe piata imobiliara. Celalat imobil detinut, o casa, a fost achizitionata tot inb 2014 cu 2,1 milioane dolari, valorand, azi, 3,1 milioane. Majoritatea caselor din imprejurimi au fost achizitionate de proprietarii unor mari companii, deci casa lui Won Bin, aflata in prezent in renovare, e intr-o companie selecta, dupa finalizarea lucrarilor probabil costul ei fiind si mai ridicat. Conform unui expert imobiliar, Won Bin probabil asculta de un sfatuitor priceput. „Daca nu are un sfatuitor,” a mai adaugat acesta, „atunci Won Bin e un adevarat profesionist.”
Se pare ca Won Bin are de gand sa inchirieze apartamentele din imobilul cu 4 etaje, situarea ideala a cladirii putandu-i aduce chirii frumoase luna de luna. Cat priveste casa ce o detine, se pare ca intentioneaza sa o foloseasca ca resedinta proprie a familiei, ea fiind si in trecut locul unde relatia cu Lee Na-young a fost tinuta secreta fara nici o problema. Agentia de impresariere a celor doi e precauta in a comenta despre investitiile imobiliare ale lui Won Bin. Aceasta a confirmat actuala resedinta a cuplului proaspat casatorit, o locuinta in Bangbae-dong, dar a declarat ca nu poate confirma nici o speculatie legat de locatia unde se vor muta in viitor cele doua vedete.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil
Faţa nevãzutã a Hallyu – Episodul 1: Talentul, hazardul şi bunul plac din jungla afacerilor de impresariere
Deoarece Hallyu a reprezentat explozia care acum mai bine de un deceniu a dus la exportarea a tot ce inseamna entertainment, cultura in general coreeana peste hotare, ne punem intrebarea in ce masura acest termen mai este nu de actualitate, in 2015, ci in ce masura isi mai pastreaza sensurile si scopul initial. In doar un deceniu s-a produs o evolutie, o transformare in industria muzicala oreeana, in cea de film, in cea a productiilor de televiziune, aceasta implicand un intreg aparat uman ce s-a pus in miscare pentru a servi acestei evolutii. In acest context, principala consecinta a dezvoltarii industriei de entertainment a fost inmultirea agentiilor de talente (sau de impresariere), aceasta la randu-i ca urmare a faptului ca tot mai multi coreeni tineri isi doreau o cariera in industrie. Azi exista agentii care organizeaza castinguri nu doar pe teritoriul Coreei, ci si in numeroase alte tari asiatice, un intreg continent visand parca peste noapte la celebritate. Puterea Hallyu se face din plin simtita la 13 ani de la explozia ninitiala.
Pentru a analiza acest fenomen, asiacinefil.com va propune o serie de articole sub forma unui serial, care va vor dezvalui, cu bune si cu rele, cu marturii ale persoanelor implicate si cu date statistice oficiale, ce se ascunde in spatele imaginii stralucitoare numite Hallyu. In primul episod vom prezenta cateva cazuri concrete pentru a intelege ca de fapt lumea agentiilor de talente este o jungla aparent fara reguli, in care hazardul face casa buna cu talentul…
Episodul 1: Talentul, hazardul si bunul plac din jungla afacerilor de impresariere
O agentie de de impresariere a unei trupe formate din 5 membri si a mai multor celebritati a fost pusa sub acuzare in zilele trecute sub suspiciunea de neplata a datoriilor catre 9 firme diferite, incluzand un salon de coafura, un studio foto, o echipa de marketing si una de dans. Suma totala datorata de aceasta este de 130 milioane woni, aproximativ 120.000 $. Cu o saptamana in urma, o sectie de politie din Seul a dezvaluit faptul ca un salon de coafura din Gangnam, impreuna cu alte 8 firme si companii, au depus plangere impotriva presedintelui agentiei de impresariere sub suspiciunea de frauda, la sfarsitul lui aprilie. Reprezentantii salonului s-au plans in declaratia facuta la politie ca respectivul presedinte a apelat in martie 2014 la serviciile salonului de hair-style si make-up necesare artistilor companiei. Mai mult, acelasi presedinte sustinea ca are o trupa de fete ce ar debuta in curand, si ca odata ce debutul va avea loc salonul va fi platit din banii obtinuti in urma promovarii trupei. Salonul a luat drept corecte aceste promisiuni si s-a angajat sa se ocupe de artistii companiei timp de 7 luni. Doar ca trupa a debutat, iar salonul nu si-a vazut banii promisi pentru serviciile prestate.
S-a descoperit ulterior ca acel salon nu a fost singurul ce a patit asa ceva. Inca 8 firme din alte domenii au facut angajamente similare cu agentia de impresariere si nu au fost platite. Suma totala datorata celor 9 firme pagubite se ridica la aproximativ 120.000 $, motiv pentru care acestea au decis sa sesizeze agentia la politie pentru frauda. In replica la aceste plangeri, agentia a afirmat din nou ca isi va plati datoria, insa ca momentan acest lucru nu e posibil datorita situatiei financiare cu care se confrunta. In cele din urma, salonul de coafura a decis sa renunte la acuzatii, temandu-se ca afacerile ii vor fi afectate negativ de zvonurile raspandite in jurul acestor acuzatii. Nu se stie ce vor decide celelalte 8 firme. Politia a declarat ca are de gand sa convoace toate partile implicate in acest scandal pentru a pune cap la cap toate datele acestei povesti.
Aceasta este una din fetele a ceea ce inseamna show-biz-ul in Coreea anului 2015, la mai bine de un deceniu de la debutul Hallyu. Legea coreeana a stabilit cadrul in care poate functiona industria de entertainment, dand nastere fenomenului numit „agentii de impresariere”, insa nu a putut prevedea inmultirea vertiginoasa a numarului lor. In prezent, in Coreea sunt 48 de agentii de talente ce impresariaza mii de actori, cantareti, tineri aspiranti la o cariera in show-biz. Afacerea e profitabila atunci cand ajungi sa impresariezi actori sau cantareti ce explodeaza, devenind vedete peste noapte. In general actorii si cantaretii cunoscuti ajung sa fie impresariati de cele 3 mari companii, iar companiile mici se ocupa cu transformarea in vedete a tinerilor aspiranti necunoscuti. E greu, insa, sa razbesti in domeniu ca agentie fara nume, deoarece investitiile intr-un aspirant costa o multime de bani, iar pregatirea unui debut poate dura ani de zile. Insa odata aspirantul devenit celebru, investitia incepe sa se recupereze. Promovarea trupei, a concertelor, incasarile din concerte, din intalnirile cu fanii, distribuirea actorilor in seriale, toate aduc bani. E suficient sa amintim doar faptul ca pe 20 mai, starul Kim Soo-hyun s-a intalnit cu fanii in Shenzen (China). Intalnirea a durat doar 45 de minute si se spune ca pe piata neagra, un bilet la eveniment a ajuns sa coste si 3.200 $ !
Un alt caz recent ce ne arata jungla din spatele show-biz-ului coreean e cel al actorului Ko Soo, care a facut o plangere la politie, prin agentia ce-l impresariaza, BH Entertainment, impotriva unei agentii de modele. Plangerea era legata de faptul ca actuala agentie de impresariere nu a primit banii pentru o reclama filmata de actor. Conform politiei din Gangnam, Ko Soo a facut o plangere in iulie 2014, sustinand ca agentia de modele a delapidat 170.000 $. Actorul a sustinut: „Am semnat un contract cu agentia „S” in 2012, si am filmat o reclama, dar nu am primit suma promisa de 170.000 $.” Reprezentantii politiei au declarat ca actorul a mai fost implicat intr-o sesizare similara inainte, cu o agentie de modele numita „K”, insa in prima instanta actorul a pierdut procesul si a fost nevoit sa plateasca ca pedeapsa o suma mare de bani agentiei.
Nu trebuie sa ne cream, insa, o imagine gresita despre aceasta lume a agentiilor de talente. Au fost destule cazuri ajunse in presa in care cantareti si actori cunoscuti au ajuns veritabili „sclavi” ai acestor companii (dupa cum au numit unele surse media relatia dintre acestia), insa viata de vedeta si mai ales pregatirea ascensiunii presupune o munca de sclav la propriu, pe care fiecare aspirant si-o asuma. E adevarat ca exista si tendita de a profita de pe urma aspirantilor ce reusesc sa ajunga vedete, e adevarat ca exista abuzuri, dar de aceea exista si politie si autoritati, pentru a se lua masuri impotriva profitorilor.
O stire recenta ne arata si o alta fata a culiselor show-biz-ului coreean. Starship Entertainment, o agentie de impresariere ce tinteste sa se alature celor 3 mari colosi din domeniu (KeyEast, JYP Entertainment si SM Entertainment), care ii impresariaza intre altii pe SISTAR, K.Will, JunggiGo etc, a achizitionat 100% din actiunile King Kong Entertainment, fiind pregatita sa tinteasca piata asiatica, nu doar cea coreeana. „Am semnat un parteneriat strategic prin metoda achizitionarii a 100% din actiuni cu compania King Kong Entertainment”, a declarat reprezentantul Starship. King Kong e o agentie de manageriere ce se concentreaza in principal pe actori, avand contracte cu nume mari precum Kim Bum, Yoo Yeon Seok, Lee Dong Wook, Lee Kwang Soo, Park Min Woo. Concentrata anterior in principal pe industria muzicala, Starship Entertainment e pe cale sa devina o companie mare, datorita acestui parteneriat.
Am vazut doar cateva exemple concrete despre fata nevazuta a lumii agentiilor de impresariere. O veritabila jungla, cu interese, escroci, abuzuri, dar si cu agentii serioase, cu un management transparent, ce tintesc sus. In ce masura toate acestea influenteaza vedetele dragi noua si in ce masura isi pun amprenta asupra Hallyu, vom descoperi in episoadele urmatoare.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil
Under the Hawthorn Tree (2010) – o poveste de iubire purã şi adevaratã în regia lui Zhang Yimou
Zhang Yimou ramane unul din marii regizori pe care China i-a dat lumii filmului, iar pasiunea cu care prezinta drame umane consumate in timpul Revolutiei Culturale Maoiste si vremurile tulburi ale anilor ’70 izvoraste din propria experienta de viata, cum el insusi o declara intr-un interviu. Sunt vremuri care inspira si oameni inspirati ce stiu sa le prezinte, iar inspiratia, cum spunea Yimou, si-o ia de la fiinte umane si de la povestile lor individuale. Aceasta e povestea simpla care l-a determinat sa filmeze “Under the Hawthorn Tree”, inspirandu-se din popularul roman omonim scris de Ai Mi in 2007. Romanul insusi are la baza o poveste reala, cea a prietenei autoarei, Jing (ce pastreaza acelasi nume si in film). Citindu-l, Zhang Yimou a fost atat de miscat de poveste, incat s-a hotarat sa o ecranizeze. Si asa a luat nastere unul din cele mai sensibile filme ale lui Zhang Yimou, ce a obtinut aproape 24 de milioane de dolari incasari la box office (ceea ce e enorm pentru un film necomercial). Productia a castigat 3 premii si a avut 6 nominalizari oficiale, insa a fost prezenta la mai toate festivalurile internationale ca invitat de seama in afara competitiei, fie in deschiderea, fie in inchiderea lor (in anii trecuti a fost chiar prezentat si in cadrul TIFF Cluj Napoca). In rolul principal feminin o vom vedea pe debutanta Zhou Dongyu, o frumoasa actrita care la data filmarilor avea 18 ani, insa ai spune, dupa aspectul fizic, ca are undeva la 14-15 ani. In acelasi timp, interpretarea ei e atat de matura, incat ai senzatia ca ai in fata un actor-copil genial descoperit de magicianul Zhang Yimou. Actrita a castigat 3 premii pentru interpretare si a avut o nominalizare pentru acest rol interpretat magnific, si desi din 2010 pana in prezent a mai aparut in 8 filme, niciun rol nu i-a mai adus vreun premiu. Partenerul masculin e nimeni altul decat taiwanezul Shawn Duo, pe care l-am putut vedea atat in “Dangerous Liaisons” (2012) cat si in recentul “The Queens” (2015).
In China Revolutiei Culturale, familia adolescentei Jing (Zhou Dongyu) nu poate decat sa suporte consecintele vederilor de dreapta ale tatalui ei, care e arestat ca detinut politic. Familia acestuia e stigmatizata de autoritati, cei trei copii ai familiei avand de indurat barfa colegilor de scoala, in timp ce mama, profesoara, suferinda, e obligata sa mature curtea scolii si sa faca plicuri pentru a castiga existenta familiei inghesuite intr-o locuinta cu o singura incapere. Constienta ca singura solutie pentru a nu fi o proscrisa pe viitor este sa primeasca recomandarea scolii in vederea unei cariere ca profesoara, Jing, fiica cea mare a familiei, se implica activ in tot ce inseamna aplicarea doctrinei maoiste in scoli: participa activ la antrenamentele de dansuri muncitoresti, se ofera voluntara la diverse activitati in vacanta si participa la “reeducarea” maoista bazata pe principiul “cladirii salilor de clasa pe ogoare”. Astfel, aceasta se stabileste pentru o perioada in satul Xiping alaturi de alti elevi veniti la practica, unde trebuie sa ajute la muncile campului taranii si sa-si expuna gandurile intr-o lucrare puternic ideologizata. Cazata in locuinta primarului satului, il cunoaste pe Sun, un tanar ce lucreaza in echipa de exploatare geologica din sat. Sun era fiul unui influent membru de partid, si fusese primit in familia primarului ca un adevarat fiu. Cei doi tineri se indragostesc unul de celalalt, dar soarta si vremurile sunt impotriva iubirii lor inocente…
“Under the Hawthorn Tree” ne poarta inapoi in timp in perioada Revolutiei Culturale chinezesti, o perioada tulbure ce va paraliza politic China, afectand economia tari si structura sociala. Revolutia avea ca scop conservarea “adevaratei” ideologii comuniste in tara prin curatarea ramasitelor capitaliste si a elementelor traditionale din societatea chineza. Cine avea vederi de dreapta era arestat si trimis la “reeducare”, in timp ce familia acestuia era periferizata de societate. Practica in mediul rural in vederea “reeducarii” infaptuite de tarani era doar una din torturile ce desparteau tinerii elevi provenind din familii cu vederi anti-comuniste, ca mijloc de a le da o sansa sa nu calce pe urmnele parintilor lor. Povestea acestui film porneste de la o astfel de situatie, reala, si, fara sa ne dam seama, se transforma intr-o fresca a unor timpuri pe care multi, astazi, si le doresc uitate. E greu sa surprinzi intr-o astfel de perioada, pe pelicula, un crampei de viata privata intr-o lume dominata de ideologie, in care si barbatii si femeile se imbraca in salopete muncitoresti si singurul dicton pe care il auzi pretutindeni este “pentru Revolutia tovarasului Mao”. Si totusi, in acest peisaj cenusiu, Zhang Yimou reuseste sa zugraveasca o poveste de iubire vie si plina de culoare, interzisa si privita ca o crima de o societate foarte stricta.
Pentru a intelege iubirea celor doi protagonisti, trebuie intai inteleasa mentalitatea vremii, iar pentru noi, cei din lumea occidentala, asemenea lucruri pot parea bizare. Poate pentru noi, ca romani, ce am trecut printr-un regim comunist, anumite lucruri ne pot parea familiare, insa privind asta din perspectiva occidentala, capitalista, e greu de inteles mentalitatea impusa de partidul communist chinez in acele vremuri. Casatoria in vremea lui Mao nu era privita doar ca o relatie intre doua persoane. Casatoria era, totodata, si o institutie publica, ce statea la baza societatii. Institutia casatoriei era o parte integranta a unui proiect disciplinar mai larg ce avea ca scop instaurarea unei noi ordini sociale. Erau abolite casatoriile aranjate, casatoriile intre copii si poligamia, se permitea divortul, se afirma egalitatea intre sexe si emanciparea femeii. Asa a luat nastere asa numita “iubire socialista”, cu casatorii in numele Revolutiei si cu sotii care trebuiau sa lucreze in afara caminului pentru a oferi copiilor “un exemplu revolutionar”. Ce insemna o asemenea casatorie “revolutionara” ? Respect mutual, camaraderie si constiinta politica. Poligamia, casatoriile aranjate, toate erau piuvite drept practici feudale, iar concubinajul si prostitutia duceau la o risipa a resurselor societatii (prin jocuri de noroc sau dependenta de opiu, de exemplu). Drept urmare, casatoriile monogame erau private ca un pas spre modernitate, ce duceau la fericirea familiilor. Fericirea familiilor insemna productivitatea poporului, si, deci, o tara cu temelii puternice. Moralitatea sexuala, ce se incerca a fi reglementata prin aceste masuri, trebuia sa conserve standardele morale ale Partidului unic. Asa a luat nastere asa-numita imagine a “femeii de fier”. Cum femeile si barbatii erau considerati egali, in egala masura femeile trebuiau sa munceasca, sa se imbrace si sa arate ca barbatii. Hainele nu aveau voie sa dezvaluie formele femeii, astfel ca in perioada maoista, moda femeilor avea la baza… salopeta muncitoreasca ! Aceasta era, in inchipuirea Partidului, modalitatea perfecta de a distinge femeia din “noua China” de cea din societatea burgheza, unde feminitatea putea fi folosita pentru coruperea barbatilor. Chipurile robuste si ochii stralucitori trebuiau sa sugereze devotamentul revolutionar, tineretea, puterea si determinarea, iar “femeia noua” trebuia sa provina, evident, din randul clasei muncitoare. In ziarele vremii, in pamflete, pe afise aparea acest gen de femeie, puternica, robusta, ce putea oricand sa preia muncile barbatului.
Revenind la povestea noastra, interesant e modul in care intr-o societate in care accentul se pune pe reeducare prin munca, iubirea reuseste sa-si faca loc printre strictele invataturi maoiste. In definitiv vorbim despre fiica unui tata cu vederi de dreapta, inchis intr-o inchisoare politica, a carei familie e persecutata de regimul maoist si in care mama considera ca fiica ei se poate indragosti doar dupa ce implineste 25 de ani. Dar poti infrana iubirea sau poti sa-i stabilesti niste limite, sa spui: poate incepe de acum si se poate termina atunci ? La randul sau, Sun, iubitul fetei, se indragosteste in ciuda faptului ca parintii lui vorbesc de prezentarea in viitor a unei fete cu care baiatul lor sa se insoare, fara a sti macar ca acesta iubeste deja pe cineva. Astfel, iubirea celor doi tinde sa fie prezentata ca un tabu, ca un secret ascuns la care cei doi devin partasi si complici in acelasi timp. Iar acest lucru nu trebuie sa ne mire, daca ajungem sa intelegem realitatea acelor timpuri. Tot ca un tabu este privita relatia fizica dintre un barbat si o femeie, iar Zhang Yimou nu ezita sa critice dur aceasta lipsa de educatie in randul tinerei generatii, controlate orbeste de un partid la fel de orb. Iar consecintele sunt dramatice, cum e si cazul unei situatii de avort ce intervine in acest film. Desi poate parea amuzant faptul ca eroina principala are impresia ca daca a stat imbracata in pat cu baiatul iubit, tinandu-se doar de mana cu acesta, cu siguranta a ramas insarcinata, aceasta situatie aleatorie arata lipsa oricarei educatii in acest sens si modul in care societatea trata chestiunea relatiilor dintre un barbat si o femeie, ce era privita aproape ca si o crima, ca ceva de condamnat. Zhang Yimou a realizat o analiza fina a acestor lucruri nespuse, si mai cu umor, mai cu tragism reuseste sa zugraveasca o realitate crunta a unei societati ce se autoproclama perfecta.
Muzica e aproape absenta, in aceasta excelenta productie, totul decurge natural, in tacere, atmosfera fiind una fireasca. De obicei muzica potenteaza anumite trairi interioare, insa de data asta Zhang Yimou ne lasa sa descoperim personajele sale in primul rand prin trairile interioare, pe care le putem intelege doar punandu-ne in locul celor doi protagonisti. N-avem nici un indiciu despre sentimentele lor interioare, pur si simplu trebuie sa le descoperim intr-o liniste diafana, pas cu pas, de la prima vedere a celor doi indragostiti pana cand relatia lor se transforma intr-una serioasa, ca si trairile lor.
Asadar, sa patrundem in lumea iubirilor interzise, a restrictiilor – inclusiv de a gandi – si dramelor tacute intr-una din cele mai crunte perioade din istoria recenta a Chinei. Filmul lui Zhang Yimou e simplu, puternic, emotionant, exemplificand o drama umana ca parte a dramei unei societati claustrate. Zhang Yimou reuseste cu succes sa portretizeze inocenta unei tinere iubiri frante, prin intermediul unei melodrame ce iti atinge sufletul, prezentandu-si propria viziune asupra inocentei intr-o maniera fina, aproape feminina. Un film deosebit de sensibil, pe care iubitorii de arta si istorie, dar si de romantism, cu siguranta il vor aprecia.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Sora 13 (1986) – una din cele mai populare producţii chinezeşti din România în anii comunismului
Dupa incheierea Revolutiei Culturale, in cinematografia chineza se constata un dezghet, in sensul ca in locul filmelor cu un puternic caracter propagandistic incep sa-si faca aparitia teme tot mai diversificate, inclusiv filme inspirate din bogata istorie dominata de dinastii legendare a Chinei. Ca o reminiscenta a perioadei Revolutiei Culturale, monarhii chinezi sunt prezentati in general intr-o lumina defavorabila (doar raman, pentru comunisti, niste “burghezi asupritori”, atat prin mod de viata cat si prin politica sociala), fiindu-le subliniate in special defectele si neimplinirile. In schimb, omul de rand asuprit si rapus de greutatile vietii de zi cu zi e prezentat ca victima a acestor regimuri, si nu de putine ori e nevoie de un erou care sa se ridice din randul lor si care sa lupte pentru dreptate sociala. Asa au aparut, in anii ’80, o multime de filme de epoca (ce aduc ca atmosfera cu productiile romanesti din ani ’70 cu Margelatu), pur comerciale, cu scenarii simpliste, lipsite de valoare artistica, cu bugete reduse la limita cat sa poata fi lansate pe piata. Acest curent ce a durat mai putin de un deceniu a fost o reactie la succesul urias de care se bucurau productiile capitaliste de arte martiale realizate in Hong-Kong, in anii ’60-’70 si finantate de studiourile Shaw Bros. China comunista a incercat sa copieze stilul filmelor de arte martiale din Hong Kong, insa putine productii au reusit sa se ridice la valoarea lor. In general productiile chineze (China continentala) de arte martiale se deosebesc de cele din Hong Kong prin doua trasaturi importante: filmele din China continentala beneficiaza de multe cadre exterioare, filmari in locatii ce nu le vezi prin filmele din Hong-Kong, cum sunt de exemplu muntii sau templele buddhiste autentice. In schimb, filmele din Hong Kong sunt filmate in marea lor parte in studiourile Shaw Bros, inclusiv ceea ce ar trebui sa para exterioare fiind in fapt niste decoruri in interiorul unor studiouri intinse. Cea de-a doua deosebire e data de calitatea peliculei pe care s-a facut filmarea, calitate care evident e mult mai proasta in China comunista.
Filmele din Hong-Kong ajungeau sa fie exportate in lumea occidentala, fiind de multe ori dublate in engleza (nu trebuie sa se uite faptul ca pana la sfarsitul secolului XX, Hong Kong se afla sub stapanire britanica), in timp ce filmele produse in China continentala luau drumul celeilalte jumatati a lumii, ascunse in spatele Cortinei de Fier. Asa se face ca URSS si tarile din Estul Europei si din Lumea a Treia au ajuns mari consumatoare de filme “cu chinezi”, datorita “bunavointei” ambasadelor chineze ce nu de putine ori erau intermediarii distribuirii acestor productii, invocand “prietenia” ideologica dintre natiunile rosii si necesitatea “schimburilor culturale”. In ultimul deceniu al perioadei comuniste de la noi, filmele occidentale au inceput sa se rareasca in cinematografe, inmultindu-se productiile chinezesti si nord-coreene, ajungandu-se sa nu existe saptamana in care sa nu ruleze in cinematografele din marile orase ale tarii cel putin un film chinezesc. Iar cum acestea reprezentau ceva nou pentru romani, America neputand oferi productii istorice pe banda rulanta cum o faceau chinezii, filmele de arte martiale au inceput sa prinda, si datorita publicului tinta carora li se adresa, clasa muncitoare. In acele timpuri, oferta cinematografelor din Romania era extrem de saraca, limitandu-se in linii mari la productii autohtone (reluate la nesfarsit), sovietice, indiene si americane vechi (foarte gustate erau westernurile) pur comerciale. In aceasta situatie, nu trebuie sa mire uriasul succes al filmelor cu luptatori pentru dreptate venite din Extremul Orient rosu.
“Sora 13” este, probabil, unul din cele mai sonore si familiare nume de astfel de filme pentru publicul roman. Cei care au prins macar ultimii 5 ani ai comunismului in Romania au ramas cu astfel de filme in amintire, insa astazi, daca stai sa urmaresti aceste productii, lucrurile vor parea total schimbate. Si nu e vorba de trecerea anilor, ci de faptul ca incepand cu schimbarea regimului politic si “occidentalizarea” tarii, publicul a inceput sa guste si altceva, si sa constate – surpriza – ca gustul Occidentului e unul foarte dulce. Pe masura trecerii anilor si a progresului tehnologic, filmele hollywoodiene au devenit tot mai complexe ca realizare, exigentele publicului au devenit tot mai mari, si, aruncand o privire in urma la aceste amintiri “din epoca de aur”, constatam calitatea indoielnica a hranei spirituale oferite de poporul “prieten” chinez odinioara. Filmat in 1986, “Sora 13” ii are ca regizori pe chinezul Qitian Yang si, surprinzator, pe japonezul Toru Murakawa. Amandoi au ramas niste regizori obscuri, ca de altfel toti regizorii acestui gen de filme realizate in anii ’80 in China continentala (Qitian Yang a regizat in toata cariera doar 2 filme, iar Toru Murakawa doar 6 productii). In rolul principal, interpretand-o pe Sora 13, a fost distribuita actrita Lan Ding, care la cei 22 de ani cati avea la data filmarilor era foarte populara in China acelor vremuri, intre altele avand un rol important si in “The Shaolin Temple” in care a aparut pe atunci si necunoscutul Jet Li. A mai aparut si in alte filme cu Jet Li, iar popularitatea de care s-a bucurat i-a adus distribuirea in serialul “The Dream of Red Mansions”, un mare succes al vremii de pe micul ecran.
In plina dinastie Qing, in prima jumatate a secolului XVIII, puterea e preluata in urma unei conspiratii de Yong Zheng, care il numeste pe Ji Xian Tang general insarcinat cu ordinea in tara. Acesta instaureaza o atmosfera de teroare, toti oponentii fiind lichidati fizic, intarindu-si in acelasi timp autoritatea. Unul dintre nobilii locali, Ho Qi, nu se supune ordinelor lui Ji Xian Tang, motiv pentru care plateste cu viata atat el, cat si familia lui, ai carei membri si servitori sunt ucisi de sangerosul general. Si totusi, fiica acestui nobil reuseste sa scape cu viata, jurand sa razbune nu doar moartea parintilor, ci a tuturor oamenilor nevinovati ucisi de general. Ho Yi Fung, caci despre ea este vorba, reuseste sa fuga in munti, unde e adoptata de un maestru rebel. Acesta o antreneaza alaturi de alti luptatori kung-fu, iar pentru a-i acunde identitatea, ii da numele Sora 13. In momentul in care afla ca generalul urmeaza sa faca o vizita intr-un orasel din apropiere, Sora 13 paraseste muntii si pune la cale planul asasinarii acestuia.
Ca realizare, filmul nu se ridica peste media productiilor similare de gen din China continentala a anilor ’80. Tinand cont de publicul caruia i se adresa, filmul pune accentul pe un scenariu simplist (ai zice chiar naiv), care sa fie pe placul si intelesul spectatorilor, adica cu cat mai multe evenimente neprevazute si cu cat mai multe lupte intre protagonisti. Taberele se contureaza de la bun inceput, Binele se infrunta cu Raul prin exponentii sai, generalul Ji Xian Tang si Sora 13, ce devine eroina celor obiditi insetata de dreptate, al carei pretext e razbunarea mortii familiei sale. De altfel, tema razbunarii e una specifica acestui gen de filme, nelipsind din nici o astfel de productie. Ceea ce e bine realizat in acest film sunt scenele de lupta, ce beneficiaza de o coregrafie spectaculoasa si de clasicele cascadorii si trucaje specifice filmelor timpului. Eroina principala isi demonstreaza maiestria in stapanirea artelor martiale, in special in scena din templu, singura de altfel in care sunt utilizate efectele speciale. Aici, Sora 13 are de infruntat intr-o scena devenita clasica, insa total desprinsa parca din film, foc, apa, obiecte zburatoare, arme zburatoare, acid, pana si artificii ! Desigur, calitatea efectelor speciale e indoielnica, dar uitandu-ne la anul in care e facut filmul, probabil realizatorii si-au dat toata silinta ca totul sa iasa cat mai spectaculos. O alta scena copiata din “The Shaolin Temple” cu Jet Li e ca in care eroina cara apa de la un rau, pe carari de munte, mai multe anotimpuri la rand, lucru pe care il facea si Jet Li in filmul amintit, ca o buna cale de a se antrena fizic. Actrita se descurca de minune in rolul solicitant fizic (cascadoriile si scenele de lupta sunt facute 100% de ea, nu de dubluri !), iar cu boneta speciala (in fapt un batic legat cu funda in sus) si mantia neagra zici ca e un personaj justitiar din basmele copilariei, sau cel putin un Zorro in varianta chinezeasca.
Un film antrenant, realizat cu mijloace modeste, in care exceleaza actrita Lan Ding, aflata in fata celui mai memorabil rol al carierei. Si chiar daca realizarea lasa de dorit, iar scenariul e lipsit de mari pretentii, de dragul redescoperirii amintirilor de altadata, “Sora 13” ramane un film ce merita revazut, alaturi de alte productii similare, chiar daca sunteti sau nu fanii genului.
Traducerea a fost efectuata in exclusivitate pentru asiacinefil.com de gligac2002(Asia Team). Timingul a fost refacut de la zero, linie cu linie.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Îndrãgita actriţã Kim Ha-neul revine pe marele ecran !
Conform agentiei ce o reprezinta, actrita Kim Ha-neul a confirmat acceptarea rolului propus in filmul „Female Teacher” (cunoscut si cu titlul de „Schoolmistress”). Aceasta va interpreta rolul unei profesoare de liceu de baieti ce se indragosteste de un elev, avand de infruntat rivalitatea unei colege profesoare, dar si prejudecatile societatii. Actrita de 37 de ani a declarat ca a fost puternic atrasa de poveste si ca a gasit personajul Hyo Joo, o femeie displacuta de multi, foarte captivant, in conditiile in care e foarte diferita de cele mai multe din personajele sale anterior interpretate. Practic, rolul marcheaza o departare a actritei de rolurile din comedii romantice cu care ne-a obisnuit pana acum pe marele ecran.
Gilmul va fi regizat de Kim Tae-yong, un regizor tanar, de doar 28 de ani, ce a atras atentia in industria de film in 2010, cand scurtmetrajul sau „Frozen Land” a fost invitat la a 63-a editie a Festivalului de la Cannes. Filmul sau de debut, „Set Me Free”, cu Choi Woo-sik in rolul principal, lansat anul trecut, a atras critici pozitive, Tae-young devenind unul din cei mai promitatori regizori tineri pe care ii are Coreea in prezent. La productia acestui film va lua parte si renumitul regizor Ryoo Seung-wan (Die Bad, The Unjust, The Berlin File). „Female Teacher” va intra in stadiul de productie imediat ce lista distributiei va fi finalizata. Data premierei filmului nu a fost inca anuntata, insa probabil aceasta va fi undeva la inceputul lui 2016.
Kim Ha-neul a aparut pentru ultima oara intr-un serial de televiziune in 2012 (A Gentleman’s Dignity), in timp ce ultimul ei rol pe marele ecran e si mai vechi, in 2011, in remake-ul coreean comico-romantic „You Are My Pet” dupa serialul japonez cu acelasi nume de la inceputul anilor 2000. Dupa o atat de lunga absenta, actrita a decis sa revina in acest an la actorie, incercand experiente complet noi. Astfel, Ha-neul va aparea intr-o productie independenta ce a fost finantata prin donatii de pe internet, intitulata „Don’t Forget Me”, avand un rol opus lui Jung Woo-sung. Pe langa acceptarea rolului din „Female Teacher”, actrita va debuta – cum e moda, mai nou – intr-un film chinezesc, e vorba de o comedie romantica intitulata „Making Family”, une va juca alaturi de Aarif Rahman.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil
Shin Se-kyung şi Joo Won şi-au ales viitoarele roluri. Ambele sunt în seriale SBS foarte aşteptate !
In timp ce Baek Jin-hee a renuntat la rolul din „Six Flying Dragons”, o alta actrita de top se alatura distributiei serialului. E vorba de Shin Se-kyung, ce a fost de acord sa interpreteze rolul principal feminin in serialul de epoca cu un buget ridicat ce se anunta serialul toamnei 2015 in Coreea. Shin Se-kyung va interpreta chiar rolul la care a renuntat Baek Jin-hee, cel al iubirii printului Lee Bang-won, fiul fondatorului dinastiei Joseon. Mai ramane doar ca Yoo Ah-in sa confirme acceptarea rolului lui Lee Bang-won, si in linii mari distributia e finalizata. Daca acesta va accepta rolul, va fi pentru a doua oara in care o va avea partenera pe Shin Se-kyung, dupa serialul „Fashion King” din 2012. Pentru Shin Se-kyung, rolul nu va fi unul foarte dificil, actrita fiind deja obisnuita cu contextul istoric al serialului, ea aparand anterior si in serialul „Deep Rooted Tree” a carui actiune se petrecea in aceeasi perioada, cu aceleasi figuri istorice in prim plan. Actrita tocmai a incheiat filmarile la „The Girl Who Sees Smells”, un serial ce nu a avut ratinguri extraordinare dar care a fost intens promovat ca un produs Hallyu „de calitate” pe continentul asiatic, fapt ce i-a consolidat popularitatea.
“Six Flying Dragons” va fi un serial ce se va axa pe figura istorice Lee Bang-won, ce avea sa devina al treilea monarh al dinastiei Joseon. Productia istorica va avea sase personaje importante aflate in diferite factiuni din preajma regelui. Pe langa Lee bang-won, serialul va zugravi si visele si ambitiile primului rege al Joseonului, Lee Seong-gye, dar si imaginea importantului politician si sfetnic Jeong Do-jeon. Scenaristii lui „Deep Rooted Tree”, Kim Young-hyun si Park Sang-yeon, vor colabora din nou pentru acest proiect, al carui prim episod se anunta a fi difuzat la SBS in septembrie 2015.
Un alt actor tanar ce a avut o ascensiune fulminanta in ultimii doi ani a acceptat, in acelasi timp cu Shin Se-kyung, propunerea de rol care i s-a facut. Dupa discutii si negocieri ce au durat mai bine de o luna de zile, actorul si cantaretul Joo Won a acceptat rolul principal in viitoarea k-drama a aceluiasi post SBS, „Yongpal”. Joo Won il va interpreta pe Kim Tae-hyun, un medic rezident chirurg de la spitalul Hanshin. Acesta va fi genul de medic care poate salva vietile pacientilor prin interventii chirurgicale dificile, fiind extrem de talentat in meseria aleasa. Cu toate acestea, personajul lui Joo Won e un snob lipsit de maniere, ce ar face orice pentru bani. Se pare ca rolul din „Good Doctor” (2013) i-a placut atat de mult actorului incat acesta a acceptat sa revina intr-un serial pe teme medicale, tot in rolul unui doctor, succesul si ratingurile ridicate ale serialului din 2013 fiind probabil un factor important in luarea deciziei finale.
Joo Won a aparut pana acum doar in seriale produse de KBS, precum “King of Baking, Kim Takgu,” “Bridal Mask,” “Good Doctor,” “Tomorrow Cantabile”, dar si in serialul MBC “7th Grade Civil Servant.” Multi sunt curiosi cum se va descurca intr-un serial produs de SBS, post care se stie, are unul din cele mai ridicate standarde cand vine vorba de calitatea serialelor produse. „Yongpal” e programat a fi difuzat dupa incheierea actualului serial „Mask”, in luna august 2015.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil
Capricioasa Baek Jin-hee se retrage din k-drama istoricã „Six Flying Dragons”
Vesti proaste pentru cei ce asteapta cu sufletul la gura k-drama istorica „Six Flying Dragons”, ce urmeaza sa fie difuzata de postul SBS. Serialul si-a pierdut unul din „dragoni”, dupa ce actrita Baek Jin-hee (cunoscuta din „Pride and Prejudice”, „Empress Ki” si Rockin’ on Heaven’s Door) a decis sa se retraga din proiect, in ultima etapa a negocierii contractului. Serialul, ce are un buget consistent si de la care exista mari asteptari, a fost amanat in mai multe randuri, premiera lui fiind asteptata undeva in septembrie, lucru care poate afecta agenda altor actori cooptati in distributia lui. Reprezentantii actritei nu au specificat un motiv anume pentru retragerea acesteia din proiect, spunand doar ca negocierile finale nu au iesit pur si simplu.
Serialul, ce se anunta unul istoric, la scara larga, va fi realizat de echipa din spatele lui „Deep Rooted Tree”, si va spune povestea a 6 oameni puternici (cu titlul de dragoni) ce fondeaza si contureaza noua dinastie ce va conduce Coreea secole la rand, dinastia Joseon. Din distributia serialului mai fac parte Yoo Ah-in, Kim Myung-min, Chun Ho-jin si Yoon Kyun-sang. Yoo Ah-in il va interpreta pe tanarul print Lee Bang-won, inainte ca acesta sa devina Regele Taejong, in timp ce actorul Kim Myung-min il va interpreta pe nimeni altul decat Jeong Do-jeon, marele rival politic al lui Lee Bang-won. Chun Ho-jin il va interpreta pe tatal lui Lee Bang-won, Lee Song-gye, insusi fondatorul Joseonului, ce a incredintat multe din sarcinile politice ajutorului sau de incredere Jeong Do-jeon.
In acest decor, Baek Jin-hee ar fi urmat sa interpreteze rolul persoanei iubite de catre Lee Bang-won, o femeie ce nu suporta sa vada nedreptate si care lupta pentru cei mai slabi ca ea. Aceasta este, in serial, sora unei garzi de corp ce il protejeaza pe Jeong Do-jeon. Yoon Kyun-sang va juca rolul garzii de corp a lui Lee Bang-won.
Povestea va fi interesanta, destinele tuturor celor implicati in poveste se vor intersecta si se vor desparti pe fundalul ambitiilor politice si vremurilor tulburi. Pacat pentru Baek Jin-hee ca a renuntat la acest rol, probabil producatorii vor gasi o actrita mai buna pentru acest rol tinand cont de bugetul ridicat. La varsta pe care o are (25 de ani), Baek Jin-hee nu ar trebui sa dea cu piciorul la roluri care ar putea-o propulsa in cariera; desi are tot viitorul inainte, la varste mult mai fragede actrite precum Song Hye-kyo sau Son Ye-jin deveneau mari vedete ale filmului coreean, fara a avea cine stie ce preferinte in materie de roluri interpretate. Baek Jin-hee a socat in decembrie 2014, cand a afirmat ca se indragosteste de toti proragonistii masculini ai serialelor in care e distribuita. Mai apoi a specificat ca aceste setnimente se disipa dupa incheierea filmarilor, insa ceva o da de gol. In ianuarie 2015, actrita a recunoscut ca are o relatie cu Park Seo-joon (Mama, Kill Me, Heal Me) de peste 2 ani, cei doi cunoscandu-se in 2013 pe platourile de filmare de la „Pots of Gold”, serial in care interpretau un cuplu imatur casatorit. De atunci au pastrat legatura, iar relatia lor a devenit una mai profunda. Pana in ianuarie 2015, cei doi au negat vehement o relatie de iubire, declarand tot timpul ca sunt doar buni prieteni. Se spune ca unul din motivele pentru care cei doi nu voiau sa le fie cunoscuta relatia de toata lumea a fost faptul ca tocmai incepusera sa atraga atentia ca actori, iar acest lucru ar fi fost o povara pentru carierele lor pe cale sa prinda contur.
Dupa doi ani de intalniri discrete, tinute departe de ochii presei de scandal, Won Bin, starul din „The Man From Nowhere” si Lee Na-young (The Fugitive: Plan B) s-au casatorit intr-o nunta secreta pe data de 30 mai 2015. Vestea si publicarea pozelor de nunta de catre agentia celor doi a luat prin surprindere pe toata lumea, cu toate ca intreaga presa din domeniu stia prea bine cat de privata e viata personala a lui Won Bin, de prea putine ori reusind sa obtina vreo noutate in aceasta privinta. Cuplul s-a intalnit pentru prima data in 2011 prin intermediul agentiei Eden 9, care ii reprezinta si astazi, vestea ca cei doi se intalnesc fiind facuta publica abia in iulie 2013. De atunci pana in prezent, relatia lor a fost una discreta si tacuta, incat nu ai fi spus ca cei doi se intalnesc daca nu ai fi aflat in urma cu cativa ani aceasta stire. Nunta s-a tinut in mare secret in orasul natal al lui Won Bin, Jeongseon, iar la ea au participat doar membrii familiilor lor, intr-un decor foarte modest.
In ultimele zile, cei doi cunoscuti actori au fost prinsi in mijlocul unor zvonuri pe care presa de scandal le-a preluat imediat, amplificandu-le. Won Bin si Lee Na-young, a caror nunta recenta se zvoneste ca ar fi fost una grabita de o posibila sarcina a sotiei, au negat aceste afirmatii lipsite de temei. Ca raspuns la zvonurile ce au continuat sa circule in mediul online din momentul in care a aparut stirea despre nunta secreta a celor doi, un reprezentant al agentiei ce ii impresariaza pe cei doi actori, Eden 9, a facut, azi, o declaratie oficiala legata de acest subiect. „Singurul lucru pe care vi-l putem spune cu certitudine e ca nu e deloc adevarat ca Won Bin si Lee Na-young s-au casatorit din cauza unei sarcini premaritale. Lee Na-young nu e inscarcinata.” Reprezentantul a adaugat: „Se pare ca lumea crede aceste zvonuri deoarece zvonul despre nunta celor doi, ca si cel despre faptul ca rochia miresei a fost facuta de designerul Ji Chun Hee s-au dovedit adevarate. Nu stim de ce acest gen de stiri continua sa tot apara.” Cu toate acestea, cuplul proaspat casatorit isi doreste, in viitor, sa aiba unul sau mai multi copii: „Amandoi viseaza sa devina o familie fericita prin completarea cu copii adorabili. Faptul ca vor trebui sa astepte vestea unor copii cat de curand posibil dupa ce s-au casatorit, e un dar ce le va fi daruit de Ceruri.”
Legat de revenirea celor doi la actorie, agentia de impresariere a spus: „Amandoi studiaza tot timpul oferte de distribuire, inca dinainte de nunta. Acum ca au terminat cu aceasta, vor incerca sa revina curand in noi productii. Studiaza cu atentie posibilitatea aparitiei in proiecte viitoare, ca e vorba de seriale sau de filme. Pentru ca au lipsit o lunga perioada de timp, planuiesc sa revina in prim plan inainte de sfarsitul acestui an.” Won Bin nu a mai aparut intr-un proiect personal din anul 2010, de la The Man From Nowhere, in timp ce Lee Na-young n-a mai aparut intr-un serial din acelasi an, in 2012 fiind protagonista feminina in filmul politist „Howling”.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil
Dupã aproape 2 ani de absenţã ca actor, So Ji Sub se implicã în producţia de filme
Daca despre calitatile de actor ale lui So Ji-sub toata lumea s-a convins, ei bine calitatea de producator e una mai putin cunoscuta despre star. Acesta a inceput sa investeasca in industria de film odata cu productia „Rough Cut” in care a si fost distribuit, dupa care a ales sa investeasca in filme straine, precum „Philomena” si „Coming Home”, in colaborare cu distribuitorul Challan Films. Recent, starul coreean a investit personal in productia iraniana “A Girl Walks Home Alone at Night”, film care va avea premiera in cinematografele coreene pe 25 iunie. In mod oficial, filmul iranian a avut premiera in Coreea la Festivalul International de Film Jeonju, pe 3 mai 2015.
“A Girl Walks Home Alone at Night” e un film ce spune povestea unei fete vampir singuratice ce se indragosteste de un baiat uman la fel de singur. Productia s-a aflat in centrul atentiei lumii filmului, fiind listat de celebrul site indiewire in topul primelor 10 filme ale anului 2014. Productia a fost recompensata cu “Breakthrough Director Award” (premiul de excelenta pentru regie) la Premiile Gotham si la Festivalul de Film Asiatic de la Deauville, si cu o Mentiune Speciala la Festivalul de Film de la Hawaii. De asemenea, a fost primit calduros de public la festivalurile de la Londra si Roma.
„A Girl Walks Home Alone at Night” este primul western iranian cu vampiri ce prezinta o poveste de iubire a doua personaje neobisnuite ce traiesc in maleficul „Bad City” („Orasul Rau”). Regizoarea Ana Lily Amirpour aminteste spectatorilor de filmele de inceput ale carierei lui Jim Jarmusch, folosindu-se de o coloana sonora semnata de David Bowie pentru a crea atmosfera perfecta. Amirpour si-a inceput cariera in lumea filmului la varsta de 12 ani, cand a aparut intr-un film horror, continuand sa-si arate talentul in desen, sculptura si muzica. De altfel, acest film are la baza o carte de benzi desenate omonima, scrisa chiar de ea, si ecranizata intr-un scurtmetraj ce a castigat in 2012 premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la Festivalul de film iranian Noor. Filmul, ce are in distributie in principal actori iranieni si e vorbit in persana, a avut incasari modeste la box-office-ul american (sub 500.000 $), dar a fost foarte bine primit de critici, fiind prezentat in cadrul festivalului de film de la Sundance din 2014.
Este stiut faptul ca datorita regimului politic din Iran, cei mai multi cineasti aleg calea strainatatii, regizand filme iraniene in alte tari. Este partial si cazul regizoarei Ana Lily Amirpour, nascuta in Anglia din parinti imigranti iranieni, stabilita in prezent in Los Angeles, care se pare ca a dat lovitura la Hollywood, regizand in prezent un film din distributia caruia face parte cunoscutul Keanu Reeves, „The Bad Batch”, ce va fi lansat anul viitor.
“A Girl Walks Home Alone at Night” a atras atentia in Coreea si cunoscutului cantaret si compozitor Yeon Jong-shin, ce a spus, legat de film: „Am hotarat sa fac muzica pornind de la acest film deoarece Ana Lily Amirpour parea sa stie ce este singuratatea”. In ce-l priveste pe So Ji-sub, dupa aparitia in serialul „Master’s Sun” in 2013, acesta si-a luat o pauza destul de lunga de la actorie, acceptand, in acest an, pana acum, doar doua aparitii scurte intr-un film si un serial. E vorba de filmul „The Throne” despre sfarsitul tragic al printului Sado, unde il interpreteaza pe regele Jeongjo, ce apare doar in cateva secvente, si de primul episod al recentului serial „Agreeably Warm”. Aparitia in rolul unui proprietar de cafenea de pe insula Jeju doar in primul episod al serialului a fost pusa pe seama bunei relatii cu scenaristele serialului, surorile Hong, cu care a mai lucrat la Master’s Sun si la Road No. 1. Filmarea scenelor in care apare So Ji Sub in primul episod au durat doar o ora si au fost facute cu doar 6 zile inaintea difuzarii primului episod la tv.
Actrita Jun Ji-hyun (Gianna Jun) va interpreta primul ei rol dublu din cariera in viitorul film „Assassination”, o productie ce a devenit una din cele mai asteptate ale aestei veri in Coreea. In film, actrita va interpreta o inflacarata luptatoare pentru independenta Coreei, in timpul ocupatiei japoneze din anii ‚30, pe nume Ok Yoon. Fara a dezvalui prea multe despre scenariu, un membru din echipa de productie a filmului a declarat: „In timp ce isi indeplineste misiunea, Ok Yoon da in casa tintei sale peste o femeie ce arata exact ca ea. Iar acea femeie se dovedeste ulterior a fi sora ei geamana.” Un alt membru al staffului a adaugat: „Jun Ji-hyun s-a chinuit sa duca la bun sfarsit rolul ei dublu, insa mereu ramanea fascinata cand verifica inregistrarea scenelor pe monitorul de pe platou.”
Conferinta de presa care trebuia sa lanseze filmul a fost anulata datorita nebuniei raspandirii virusului MERS ce a cuprins Coreea de cateva saptamani. Un reprezentant al companiei de productie a declarat ca aceasta va fi reprogramata pentru o data ulterioara. Nu e primul eveniment de promovare din industria filmului anulat datorita raspandirii virusului, un eveniment similar ce urma a promova filmul „Intimate Enemies” al regizorului Im Sang-soo, programat la o universitate din Seul, fiind si el anulat. Nu a fost raportat inca nici un caz de infectare in afara unui spital, insa multa lume e ingrijorata de o potentiala contactare a bolii in locuri publice. Pentru a fi evitata raspandirea MERS, aproape 2.000 de scoli raman inchise in Coreea, si peste 2.500 de persoane sunt tinute in carantina. Pana in prezent, au fost confirmate 87 de cazuri de imbolnavire si 6 decese pe teritoriul Coreei.
