In timp ce Yeo Jun isi astepta „logodnica” la aeroport, impreuna cu Kyu Han, prietenul lui, acestia fac presupuneri despre Sang Eun, despre aspectul si despre inteligenta ei, spunand ca e, probabil, o zanatica ce n-a gasit un barbat in toata Australia si a venit in Coreea sa-l nenoroceasca pe el. Toate remarcile rautacioase sunt auzite de Sang Eun care nu pierde ocazia de a se razbuna. Dupa ce il face fizic KO, ii demonstreaza ca nici la replici nu e usor sa-i tina piept. Oricum, sar scantei inca de la prima intalnire dintre cei doi.
Din indepartata Australie, aflam ca Sang Eun nu e chiar logodnica din copilarie a lui Yeo Jun asa cum i se spusese, si ca nici tatal ei nu e binefacatorul si salvatorul tatalui lui Yeo Jun, ca adevarul a fost deformat pe ici, pe colo, prin partile esentiale, cu scopul evident de a-i forta sa se casatoreasca.
Prezentarea: cristinab – asiacinefil
Creating Destiny (Seeking Love) – episodul 2 subtitrare in romana
Santajata cu boala incurabila de care, vorba vine, ar suferi tatal ei, si sperand in promisiunea ca va primi incuviintarea sa se casatoreasca cu Alex, Sang Eun pleaca in Coreea pentru un an sa-si intalneasca „logodnicul” din copilarie. In acest timp, in Coreea, in familia baiatului, au loc lupte „corp la corp” intre Yeo Jun, pe de o parte, si tatal sau impreuna cu bunica, pe de alta parte. Degeaba incearca el sa aduca argumente logice, sa le explice ca nu o cunoaste pe fata, ca nu o place si ca este o straina pentru el; familia este hotarata sa-l insoare. Astfel, impreuna cu Kyu Han, prietenul lui cel mai bun care a generat, de altfel, aceasta neintelegere, este nevoit sa mearga la aeroport sa-si astepte viitoarea sotie.
Prezentarea: cristinab – asiacinefil
The Fatal Encounter (2014) – Hyun Bin într-o ecranizare strãlucitã despre tentativa de asasinare a regelui Jeong-jo
Una din productiile de succes sud-coreene ale acestui an a fost “The Fatal Encounter”, film a carui faima a facut repede inconjurul lumii in momentul in care s-a anuntat distribuirea in rolul principal al starului Hyun Bin. Odata cu incheierea stagiului militar obligatoriu, acesta a decis sa-si faca revenirea in forta interpretand primul rol intr-un film istoric din cariera sa. E deja o traditie ca actorii de top sa isi diversifice cat mai mult rolurile din cariera pentru perfectionare, iar rolurile istorice, intotdeauna solicitante, sunt o proba obligatorie a talentului. Au facut-o Lee Byung-hun si Ju Ji-hun in ultimii ani, iar acum a sosit si timpul lui Hyun Bin, un obisnuit al rolurilor romantice in seriale de televiziune. Nu putem anticipa viitorul carierei acestui talentat actor, insa dupa prestatia din acest film probabil se va gandi de doua ori inainte sa mai accepte un rol intr-un serial tv, si asta pentru ca talentul sau poate fi investit intr-o multime de roluri in filme serioase, in adevarata industrie de film unde se afla intotdeauna numai cei mai buni. “The Fatal Encounter” nu a inselat asteptarile producatorilor, fiind inca o mostra a faptului ca cu bani putini, poti face filme extraordinare de mare succes. Si in aceasta productie au fost investite 9,6 milioane de dolari (cam cat in “Kundo – Age of the Rampant), incasarile de la box-office depasind 29 de milioane de dolari, filmul aflandu-se 2 saptamani consecutive pe prima pozitie in box-office-ul coreean. Regia este semnata de Lee Jae-kyu, ce debuteaza la timona unui film pentru marele ecran, dupa ce a regizat pana in prezent cateva seriale de televiziune reusite: Damo, Beethoven Virus sau The King 2hearts. “The Fatal Encounter” are la baza tentativa reala de asasinare a regelui Jeong-jo, pe fondul luptei pentru putere intre cele doua factiuni ale vremii, Noron si Soron.
In 1776, Jeong-jo (Hyun Bin) urca pe tronul Joseonului intr-o perioada tulbure din punct de vedere politic. Ca fiu al proscrisului Print Sado, trimis la moarte de propriul sau tata, Jeong-jo ii succede pe tron bunicului sau Yeong-jo, insa in acele timpuri, factiunea Noron facea legea la Curte. Sotia raposatului rege (Han Ji-min), de-o varsta cu Jeong-jo dar careia acesta trebuia sa-i spuna “bunica” face jocurile pentru factiunea Noron, ce controleaza aproape intreaga armata a Joseonului. Cu mainile legate, Jeong-jo pare condamnat a fi inca un rege marioneta in mana ministrilor Noron. Mai mult decat atat, pana in acel moment a supravietuit la nu mai putin de 12 tentative de asasinat, iar incapatanarea lui, ca si eruditia starnesc furia celor ce au pus serios umarul la uciderea tatalui sau in celebrul cufar de lemn. Singurele persoane in care mai are incredere, la Curte, sunt Seful Garzii Regale, Hong (Park Sung-woong) si eunucul sau, Kap-soo, pe care il cunoaste din copilarie, amandoi fiind legati de o serie de evenimente triste. Devenind un obstacol in calea Noron, Regina Vaduva pune la cale un plan de asasinare a Regelui pentru aducerea pe tron a unui Rege de carton pe care s ail poata manevra dupa bunul plac. Va reusi Regele sa faca fata acestei incercari, bazandu-se doar pe cei doi aliati din Palat ?
In plan istoric, Jeong-jo era fiul celebrului Print Sado, al carui sfarsit tragic si consecintele acestuia au fost ecranizate in atatea si atatea seriale si filme coreene ale ultimului deceniu. Odata cu moartea bunicului sau, regele Yeongjo, cel care si-a trimis la moarte propriul fiu impins de la spate de factiunea Noron, Jeong-jo urca pe tron intr-un climat nesigur. Sotia fostului rege, aproape de-o varsta cu Jeong-jo, sustinuta puternic de factiunea Noron, incearca sa-l indeparteze pe nepotul ei de pe tron prin orice mijloace. Toate aceste planuri sunt redate de productia “The Fatal Encounter”, ce descrie excelent atmosfera tensionata si raportul de forte in plan politic in acele vremuri – a doua jumatate a secolului XVIII. Jeong-jo a fost considerat de unii unul din cei mai vizionari carmuitori ai dinastiei Joseon, in timp ce alti istorici sunt de parere ca rolul sau este supraestimat. Cert este ca in timpul domniei lui Yi San (care a fost numele sau din copilarie), un anume Hong Guk-yeong (care in film este Comandantul Garzii Regale) a avut un rol crucial. Acesta l-a ajutat sa-si consolideze puterea si autoritatea in fata ministrilor Noron, in timpul sau consemnandu-se o veritabila renastere a dinastiei Joseon. Raman in istorie incercarea – portretizata perfect in serialul “Painter of the Wind” – de reabilitare a numelui tatalui sau Sado, mutarea capitalei la Suwon, pentru a fi mai aproape de locul unde era inmormantat tatal sau, construirea celebrei fortarete Hwaseong, dar si eruditia sa, tentativa de controlare a scenei politice in niste vremuri in care autoritatea regala era serios stirbita, sustinerea data culturii, la Curtea sa crescand o multime de eruditi cunoscuti. A murit in mod misterios in anul 1800, la doar 48 de ani, fara a-si vedea toate visele de o viata indeplinite. Viata lui a fost portretizata, integral sau partiual, in mai multe seriale de televiziune recente si filme, intre care merita amintite Yi San, Painter of the Wind, Warrior Baek Dong-soo, Sungkyunkwan Scandal sau Portrait of a Beauty.
Ca mai toate filmele coreene de epoca, si aceasta productie pacatuieste in prima sa jumatate, inscriindu-se in tipicul acestei cinematografii. Povestea debuteaza lent, insa numarul mare de personaje si cadrele successive ce se muta de la un fir epic la altul fara a se da vreun detaliu privitorului aduc o evidenta stare de confuzie. In multe locuri nu se specifica raportul dintre anumite personaje, si multe aspecte sunt lasate la voia intamplarii sau sa fie ghicite ori presupuse de privitor. Dar cand acesta nu este coreean si nu cunoaste in amanunt istoria Coreei ? Poate ca realizatorii coreeni ar trebui sa se gandeasca la acest aspect, la faptul ca productiile lor (si ei si-o doresc) ies pe piata internationala, ajungand la o audienta diferita inclusiv ca mentalitate de propriul public. Cand vor constientiza acest lucru, vor renunta la zgarcenia detalierii relatiilor dintre personaje in prima jumatate a filmului, care de cele mai multe ori e neclara. O reasezare a povestii intr-un mod cat mai clar ar spori si mai mult atractivitatea acestor productii de epoca adanc inradacinate in istorie si realitate. Desigur, in a doua jumatate, filmul incepe sa capete contur, lucrurile se aduna, personajele isi clarifica pozitia si tabara, dar e cam putin pentru un film de doua ore si 16 de minute. Personajul principal al filmului, regele Jeong-jo, e interpretat magistral de Hyun Bin, aflat la primul sau rol istoric din cariera, ce marheaza revenirea acestuia pe marele ecran dupa perioada stagiului militar obligatoriu in care a absentat motivat din industrie. Mimica, gesturile, interpretarea in anamblu inspira forta, fermitate, inteligenta si daruire pentru un ideal care la inceputul domniei personajului istoric parea imposibil de realizat. Personajul sau e prins in menghina jocurilor politice de la o Curte dominata de factiunea Noron si de permanenta amenintare militara a acesteia, abila grupare politica reusind sa puna mana pe putere acumuland influenta prin legaturi maritale. Practic 80% din armata era controlata de persoane fidele factiunii Noron, regele avand la inceputul domniei lui Jeong-jo un rol pur decorativ. Hyun Bin reuseste sa intre perfect in pielea personajului sau, reflectand framantarile si teama regelui, pe de o parte, dar si indrazneala, inteligenta si abilitatile sale, pe de alta parte. In schimb, personajul negativ, interpretat de actrita Han Ji-min, ce ne e cunoscuta din “Yi San” si mai ales din “Cain si Abel”, a fost una din cele mai neinspirate solutii alese de cei responsabili cu castingul. Oricat se straduieste, aceasta numai naturala nu este, jocul ei actoricesc e fortat, iar cand stai sa o privesti cum se zbate sa inspire frica, iti dai seama cat de nepotrivita e intr-un rol negativ. Remarcabile sunt, in schimb, interpretarile lui Park Sung-woong (in rolul Hong, recent vazut in “For the Empror”), al actritei Kim Sung-ryung (interpreta mamei regelui Jeong-jo, rcent vazuat in “The Target”) si, desigur, al starului Jung Jae-young (“Plan Man”, in rolul Kap-soo). O productie reusita, cu exceptiile aratate mai sus, adresata din pacate prea mult publicului coreean, care intelege mult mai usor istoria propriei tari. Chiar daca la capitolul spectaculozitate filmul ne ramane dator, “The Fatal Encounter” ramane o productie istorica realista, poate mult prea analitica pe alocuri (tot filmul descrie evenimente petrecute pe durata a doar doua zile !), iar pentru cei care au rabdare sa lase ca lucrurile sa se inchege, cu siguranta vor gasi in acest film o adevarata delectare.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de cristinab si gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil !
Prezentarea: cris999 – asiacinefil
Dal Ja’s Spring (2014) – episodul 19 subtitrare in romana
Dezvaluind interesul acut pentru fostul sau prieten, avocata Jang Soo Jin ii da lui Oh Dal Ja lovitura de gratie. La asta se adauga si vestea ranirii lui Tae Bong, stire care o ingrozeste de-a dreptul. Celibatara fuge intr-un suflet la spital sa afle detalii despre starea barbatului adorat, dar lucrurile nu stau asa cum le gandeste Dal Ja. Tae Bong e nevatamat si-i suporta istericalele datorate sperieturii.
In sfarsit, dupa multe zile de reflectie, Sae Do se hotaraste sa plece sa studieze in strainatate, asa cum si-a dorit dintotdeauna. Un singur gand nu-i da pace: cine e barbatul curtenitor din preajma lui Wee Seon Joo ? Concurenta cu acesta nu-i a buna, mai ales cand afla, in cele din urma, identitatea lui.
Accidentul suferit pe santier si eforturile lui Oh Dal Ja de a-si sustine iubitul il determina pe Tae Bong sa accepte propunerea fostei sale prietene: sa profeseze din nou ca avocat in echipa condusa de insasi Jang Soo Jin. Hotararea tanarului e pe placul tuturor, in special a familiilor celor doi indragostiti. Doar Dal Ja intuieste sacrificiul facut de iubitul ei care a renuntat pentru moment la visul sau: deschiderea unui restaurant. Ceea ce nu intuieste frumoasa celibatara e faptul ca apropierea lui Jang Soo Jin poate pune in pericol relatia ei cu tanarul Kang…
Prezentarea: Claudia – asiacinefil
For the Emperor (2014) – Lee Min-ki pe drumul pierzaniei, spre “abatorul haotic”
Mitul filmelor cu gangsteri in cinematografia coreeana continua sa traiasca, fiind dus mai departe, in acest an, de productiile “When a Man Loves (sau “Man in Love”) si de “For the Emperor”. Daca primul film amintit spunea o emotionanta poveste a unui gangster indragostit ce sfarseste tragic, de aceasta data avem parte de o cu totul alta poveste, de o cu totul alta factura, spusa insa dupa cliseele tipice filmelor cu gangsteri coreene. Regizorul Park Sang-joon a incercat sa dea o fata noua filmelor de gen, adaugand retetei tipice – violenta (uneori extrema), sex si evidente accente de film noir, primele doua caracteristici fiind si motivul pentru care filmul a primit rating R de la institutiile abilitate de supraveghere din domeniu (nerecomandat persoanelor minore). In rolul principal il revedem pe Lee Min-ki, pe alocuri la fel de infiorator precum in “Monster”, lasand de inteles ca rolurile romantice din filme precum “Very Ordinary Couple”, “Spellbound” sau din serialul “Dal Ja’s Spring” sunt istorie. Absenta lui pentru mai bine de un an de zile, pe 7 august 2014 incepandu-si stagiul militar obligatoriu, va fi destul de grea pentru fanele actorului, ramanand consolarea ca inainte de incorporare a mai participat la filmarile unei productii, “Shoot My Heart”, o drama ce va avea premiera in Coreea in noiembrie 2014. Pe celalalt protagonist, Park Sung-woong, ni-l amintim din rolul Kim Yoo-shin din serialul “Gye Baek” sau din “Cain and Abel”, unde a avut un rol secundar, ca si din multe alte filme unde a avut roluri mai mult sau mai putin importante (Tabloid Truth, Commitment, New World etc). In singurul rol feminin din film avem o actrita de mana a doua, Lee Tae-im, ce-si joaca perfect rolul de escorta de lux, prestatia ei fiind extrem de “convingatoare” in privinta hotararii comisiei privind ratingul acestui film. Filmul a avut incasari de 4,5 milioane de dolari la box-office, mai mari decat anteriorul film al lui Lee Min-ki, „Monster” (3,8 milioane dolari).
Lee Hwan (Lee Min-ki) e un jucator de baseball care inca din liceu s-a remarcat prun calitatile sale deosebite de aruncator. Mare speranta a acestui sport in Coreea, acesta a debutat cu succes si chiar a intrat in vizorul unei echipe de top din Liga. De la o accidentare la umar, insa, a inceput totul. Odata revenit pe teren a inceput sa faca greseli, iar echipa lui a insirat infrangerile. Bomba explodeaza in momentul in care se afla faptul ca acesta participa la trucarea meicurile, fiind mana in mana cu Mafia pariurilor. E sfarsitul carierei acestuia ca jucator de baseball si, colac peste pupaza, in timpul unei razii inopinate la o sala de pariuri si jocuri ilegale, e arestat din intamplare. Procurorul raspunzator de caz insa il elibereaza la scurt timp, dupa ce primeste un telefon de la un misterios Sang-ha (Park Sung-woong). Falit si cu cariera compromisa, Lee Hwan nu mai poate face altceva decat sa-l caute pe intermediarul trucarii ultimului joc, care nu i-a dat banii pentru jocul sau murdar. Dupa o incaierare cu acesta, Lee Hwan isi recupereaza banii, insa il baga in spital pe gangster, ce-i cere 10.000 $ compensatie sa nu-l dea in judecata. Peste cateva zile, e ridicat din gara unde dormea pe o banca ca un om al strazii si dus de niste baieti “simpatici” in costum in fata sefului lor. E vorba de nimeni altul decat Jung Sang-ha, cel al carui telefon l-a scos din inchisoare. Acesta ii propune o intelegere: in schimbul celor 10.000 $ sa devina omul lui si sa-i execute ordinele. Adevaratul drum al pierzaniei abia acum incepe.
Personajul principal din “For the Emperor”, Lee Hwan (interpretat de Lee Min-ki) e un model aproape tipic al gangsterului. In momentul in care alege sa paraseasca drumul cel drept si intra in cardasie cu Mafia pariurilor, acceptand sa participe la trucarea de meciuri pentru a-si castiga existenta, ramanand singur pe lume de cativa ani buni dupa ce mama lui murise, acesta nu realizeaza ca de fapt face primul pas pe calea pierzaniei. Asta pentru ca in momentul in care implicarea lui in aceste jocuri de culise e data in vileag, practic el ramane pe drumuri, fara un viitor. Iar aceste persoane disperate sunt totodata si cele mai facile tinte pentru bandele de gangsteri, in cautare de noi membri. Scena de inceput ne prezinta un Lee Hwan violent, aproape salbatic, macelarind la propriu cu pumnul si cutitul membrii unei grupari rivale. Aceasta scena, care e de fapt un “flash-forward” (adica o prezentare in avans a unui moment ce urmeaza sa se petreaca pe parcursul povestii, la timpul sau) taie din start orice perspectiva pozitiva a acestui personaj. De aceea povestea incepe ca o analiza, cu o intrebare retorica pe care si-o pune personajul principal: “Cand a inceput totul ?”, dupa care totul e devoalat intr-un ritm alert, fara a se da prea multe detalii. Insa pana si acest lucru – care la o prima vedere pare o scapare si o lipsa de experienta a regizorului – se dovedeste a fi ceva intelligent gandit, deoarece abia spre final aflam adevaratul motiv pe care e cladita intreaga poveste. “For the Emperor” este, practic, un exercitiu stilizat si mai putin o productie de substanta. Lipseste o motivatie complexa a personajului principal de a merge pe acest drum, insa regizorul nu face rabat cand vine vorba de descrierea luptelor intre gangsteri in cel mai grotesc mod cu putinta. Dialogurile sunt simple si pline de argou (pentru cei cu ureche fina vor simti accentul de Busan al personajelor, actiunea petrecandu-se in celebrul oras-port), imaginile nu ridica nici un fel de pretentii iar elementele de noir se fac simtite pe toata durata filmului, fie ca e vorba de “luminile orasului” noaptea, ce dau celui de-al doilea oras ca marime al Coreei o nota mirifica, fie ca e vorba de atmosfera pe alocuri apasatoare, sufocanta, chiar misterioasa. Un film cu gangsteri ce nu si-a propus prea multe, plin de cliseele tipice genului, in care nu poti spune ca un personaj sau altul te cucereste sau te face sa empatizezi. Coloana sonora e tipica filmelor noir, ritmata si tensionata, iar povestea in sine “a maririi si decaderii” pare un deja-vu. Cu toate astea, chiar daca e plin de violenta si chiar daca Lee Min-ki ofera cadre generoase cu trupul lui parca sculptat, “For the Emperor” ramane un film bun cu gangsteri si despre gangsteri. Ramane intrebarea la care fiecare va putea sa dea raspunsul dupa ultima secventa, anume: “Pentru imparat… sau pentru a deveni un imparat ?”.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de cristinab, lasedan si gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil !
Prezentarea: cris999 – asiacinefil
Dal Ja’s Spring (2014) – episodul 18 subtitrare in romana
In visul ei, Dal Ja era printesa, in realitate insa, in lumea celor „de sus”, se simtea Cenusareasa. La petrecerea selecta la care participa alaturi de Tae Bong, celibatara de 33 de ani descopera o rivala de temut: o avocata tanara, fosta prietena a iubitului ei.
Presat de „mama-soacra” sa-si faca un rost „ca lumea”, Tae Bong cauta solutii pentru a castiga bani. Se angajeaza ca muncitor pe un santier de constructie, dar, intre timp, primeste si propunerea de a lucra ca avocat in echipa ex-iubitei sale. La randul ei, Dal Ja e fortata de d-na Kang sa accepte banii din partea familiei, bani cu destinatie precisa si zilnic sa furnizeze informatii despre fiul ei nepretuit.
Cererea in casatorie a lui Sae Do nu e onorata de Seon Joo. Teama de responsabilitatea enorma pe care mariajul o presupune, trauma pierderii mamei suferita in copilarie si nevoia de a fi inca „libera” sunt cateva dintre motivele refuzului lui Wee Seon Joo.
Intalnirea cu fosta partenera a lui Tae Bong nu e deloc pe placul lui Oh Dal Ja. Tupeista, nepoliticoasa si enervanta, Jang Soo Jin pune mai mult gaz pe foc, aruncandu-i celibatarei de la obraz faptul ca… e interesata de iubitul ei. Ceea ce nu intuia niciuna dintre rivale era ca baiatul pentru care se „duelau”, se lupta pentru viata sa…
Prezentarea: Claudia – asiacinefil
Kundo – Age of the Rampant (2014) – un “eastern-spaghetti” modern şi deconectant, cu Ha Jung-woo şi Gang Dong-won
“Kundo – Age of the Rampant” e una din productiile coreene ale acestui an cele mai ateptate, inca de la anuntarea proiectului in 2013 productia atragand atentia prin numele mari vehiculate a fi distribuite in rolurile principale. Iar asteptarile nu au fost inselate. Cu un buget de doar 7 milioane de dolari (Hollywood-ul ar trebui sa ia lectii despre profitabilitate cu bani putini de la cineastii coreeni), filmat pe durata a 6 luni, filmul a obtinut incasari la box-office de 35,6 milioane de dolari, devenind unul din marile succese de casa ale anului 2014. Si cu siguranta o asemenea productie o vom vedea peste ani cam pe la toate canalele de televiziune din intreaga lume, asa cum s-a intamplat cu alte filme memorabile coreene precum “The Host”, “The Good, The Bad and the Weird” sau “I Saw the Devil”. Productia a atras peste 550.000 de coreeni in salile de cinematograf in ziua premierei (23 iulie 2014), obtinand incasari de 4 milioane de dolari in 24 de ore, devenind filmul cu cei mai multi spectatori in ziua premierei din istorie, incluzand aici si productiile non-coreene. Din fericire, recordul a rezistat doar 8 zile, deoarece a venit tsunami-ul “The Admiral: Roaring Currents”. In acest fel, cu aceste doua productii, box-office-ul coreean pentru anul 2014 s-a mai echilibrat, in sensul ca daca in prima jumatate a anului productiile hollywoodiene au facut ravagii, multa vreme productia coreeana “Miss Granny” conducand topul filmelor coreene ale acestui an cu doar 58 de milioane de dolari incasari, aceasta se afla abia pe pozitia a doua in box-office, dupa animatia americana din 2013 “Frozen”. Iar pana la urmatorul film coreean din top 10 al box-office-ului mai existau inca 4-5 filme americane. Revenind la “Kundo – Age of the Rampant”, trebuie spus ca acesta are la baza scenariul stralucitului scenarist Jun Chul-hong, despre care am mai amintit in prezentarea filmului “The Target”, ale carui scenarii au stat la baza a 3 filme de top 10 coreene ale acestui an: Roaring Currents, Kundo si The Target. Regia este semnata de Yoon Jong-bin, regizorul blockbuster-ului “Nameless Gangster”, ce este si co-producator si co-scenarist. In rolurile principale ii revedem pe indragitul si prolificul actor Ha Jung-woo (The Terror Live, The Berlin File, Nameless Gangster, Love Fiction, The Client etc), in timp ce rolul negativ e interpretat magistral de Gang Dong-won (Haunters, Woochi, The Secret Reunion, Voice of a Murderer, Maundy Thursday etc), un actor croit parca pentu roluri negative ( a se vedea in special “Voice of a Murderer”), ce pare, in acest rol, mai tanar cu cel putin 10 ani fata de varsta reala (33 de ani). Rolurile secundare sunt pline de figure cunoscute, care s-ar putea sa vi sa para familiare dar sa nu stiti unde i-ati mai vazut, atat de bine fiind machiati si deghizati: Lee Sung-min (detectivul din “Broken”), Ma Dong-seok (din Murderer, The Five, Neighborhood etc), Lee Kyoung-young (vazaut mai mereu in roluri negative, in “Genome Hazard”, “National Security”, “The Terror Live”), Cho Jin-woong (personajul negativ din recentul serial “Beyond the Clouds”, devenit celebru dupa rolul Muhyul din “Deep Rooted Tree”), Joo Jin-mo (secretarul din recentul serial “Temptation”) si lista poate continua.
In a doua jumatate a secolului XIX, Joseonul se confrunta cu clasica problema a coruptiei endemice a oficialilor statului, ce nu ezita sa recurga la abuzuri impotriva populatiei sarace sis a o exploateze. Lacomia autoritatilor locale e dublata de epidemiile de ciuma si de foametea ce loveste regiuni tot mai intinse, toate lovind in cea mai vulnerabila patura a societatii. Revoltele taranesti sunt la ordinea zilei, iar haosul este cu greu stapanit de autoritatile cu burtile burdusite de mancare, ale caror averi sporesc peste noapte. Cei ce nu au mai suportat situatia au ales sa se refugieze in munti si sa traiasca in bande, ca talhari, jefuindu-i pe nobili si impartind prada celor sarmani. O asemenea banda este cea a clanului Chusul de la muntele Jiri, condusa de Dae-ho si Calugarul Depravat, ce a devenit spaima nobilimii din regiune. Dar povestea acestui film porneste de la un fapt de viata privata petrecut intr-o familie nobiliara. Fost guvernator corupt al provinciei Jeola, Lordul Jo Won-suk a avut cu 20 de ani in uma un copil cu o curtezana, pe Jo Yoon. Nerecunoscut de tatal sau, bastardul a crescut pana la 8 ani in casa de placeri a curtezanelor, impreuna cu mama sa. Doar ca in urma casniciei pe care o avea, Lordul Jo Won-suk are doar patru fete si nici un baiat. Speriat ca linia familiei si numele acesteia s-ar putea stinge, acesta il cumpara de la curtezana pe bastard si-l recunoaste ca fiu legitim. Acest lucru starneste furia sotiei sale, care recurge la toate leacurile pentru a da nastere unui fiu. Cand acest lucru se intampla, Jo Yoon, bastardul, ajunge sa cunoasca din nou umilinta de a fi respins de tatal sau si i se refuza pozitia de mostenitor al averii. Anii trec, acesta devine un cunoscator de elita al artelor martiale si, pentru a isi recapata pozitia, pune la cale un plan diabolic. Ce rol au banditii in aceasta poveste ramane sa descoperiti.
“Kundo – Age of the Rampant” e un inedit “eastern-spaghetti”, un gen abordat acum 6 ani de Kim Jee-won in “The Good, the Bad and the Weird”. Spre deosebire de productia de acum 6 ani, in “Kundo” nu vom vedea arme de foc (cu o exceptie spre final) si urmariri prin zone pustii pe motocicleta sau trenuri, adica exagerari menite a scoate in mod intentionat in evidenta anumite lucruri. Insa avem toate elementele unui film “eastern spaghetti” autentic: o prezentare a personajelor in stilul filmelor lui Sergio Leone, o coloana sonora ritmata ce aminteste de westernurile facute de italieni in anii de glorie ’70-’80, personaje numeroase si variate ca si caracter, anumite exagerari vizuale spectaculoase, atmosfera in sine, elemente precum corbul, asezari pustii, violenta epatanta, umor si sarcasm amestecate cu o poveste dusa pana la extrem. Pe de alta parte, avem componenta originala, autentic coreeana: straie de epoca, arme specific autohtone precum sabia si pumnalul (ce tradeaza o data in plus traditionalismul unei societati in care armele de foc, aduse de chinezi sau occidentali, sunt aproape inexistente, desi ne aflam in preajma anului 1870 !); stilul de lupta ce imbina artele martiale, strategia militara cu indemanarea si calitatile fizice ale luptatorului. Scenaristul Jun Chul-hong suprapune cele doua elemente (influenta westernurilor spaghetti si specificul coreean) inr-un mod atat de reusit incat povestea finala rezultata e una de care nu te mai poti dezlipi. Scenariul are si el un specific aparte, povestea fiind structurata in 5 acte, asemeni pieselor de teatru. Fiecare act detaliaza un element de baza al povestii, alaturandu-l celui anterior, in final rezultand o poveste unitara, coerenta si extrem de captivanta. De la inceput sunt conturate cele doua tabere, din acest punct de vedere termenii fiind foarte simpli: pe de o parte avem populatia saraca, taranii, sclavii, banditii, si pe de alta parte avem nobilii, functionarii si in general patura privilegiata. Apoi fiecare tabara isi aloca elementele definitorii: prima – saracia, greutatile, exploatarea, a doua – bogatia, indestularea, lacomia, abuzurile. De la inceput se stie cine e Cel Rau si cine e Cel Bun. Pe acest fundal, regasim in film una din figurile cheie ale literaturii universale, haiducul. De aceasta data acesta se numeste bandit, dar esentialmente actioneaza asemeni oricarui omolog din orice literatura sau cultura populara. Iar in cazul de fata, banditul justitiar nu are un nume si nici nu se pune accentul pe personalizarea acestuia, pe investirea lui cu puteri de erou. Din contra, de la inceput acesti eroi haiduci se identifica cu poporul deoarece din randul acestuia provin, si-si insusesc idealurile sale: eliberarea de oprimare si dreptul la o viata mai usoara. Iar acest lucru e unul de inteles in conditiile in care Joseonul acelor vremuri nu se puta compara cu nici o societate in genul celei europene sau nord-americane, guvernate de alte principii. Aici, in secolul XIX, mai exista sclavia pe scara larga, o mentalitate dominata de supunerea fata de nobilul stapan, asfel ca revoltele prezentate de acest film sunt cu atat mai justificate cu cat contextul social si economic sunt mai mult decat reale.
Daca – un lucru intresant – aflam in “Kundo” despre ceea ce poate fi numit cam primul “parteneriat public-privat” din Coreea, un fel de afacere intre nobili si autoritati pe barba populatiei sarace, nu se poate scapa din vedere o puternica tenta ideologica pe care scenaristul o da in special taberei talharilor. Acestia se revendica ca avandu-si originea inr-un clan stravechi (Clanul de la Muntele Jiri), care chipurile a ajuns la iluminare avand ca principal tel cladirea unei lumi noi, prin indreptarea greselilor din aceasta lume. Pentru implinirea rolului justitiar, avem in grupul conducatorilor talharilor un calugar impostor luminat, un strateg (capitanul), cativa luptatori iscusiti, si gloata, prostimea cum s-ar spune, a carei forta unita inseamna poporul. Interesanta e sublinierea antitezei cu cealalta tabara, a nobililor, care e una divizata, fiecare fiind pe cont propriu, cu averile si garzile de corp personale, si care niciodata nu s-ar putea uni pentru a oprima poporul, toate actiunile lor fiind personale. Trebuie spus ca “Kundo – Age of the Rampant” este totodata, primul film coreean despre revoltele taranesti impotriva abuzurilor nobilimii prezentate intr-o maniera moderna, dinamica si spectaculoasa. In plus, e cam primul film ce trateaza problematica sociala si din unghiul de vedere al paturilor defavorizate, pana acum productiile cu actiunea desfasurata in a doua jumatate a secolului XIX fiind axate in jurul transformarilor la nivel inalt, in centrul actiunii aflandu-se mereu regele si anturajul sau. De aceasta data exista doua categorii sociale prezentate in antiteza, nobilimea, nu cea de la Curte ci cea dintr-o provincie, si patura oamenilor sarmani, exploatati de guvernatorul local, formata din sclavi, macelari, banditi si cersetori. Seriale precum “Chuno” sau “The Duo”, dar si partial “Deep Rooted Tree” au reflectat viata grea a categoriilor defavorizate ale populatiei, dar nici un film pentru marele ecran nu a abordat aceasta tematica, cel putin in ultimii 10 ani. Astfel, “Kundo” umple acest gol, diversificand tematica filmelor coreene de epoca ale ultimilor ani.
Un film deosebit, extrem de bine realizat, cu personaje bine conturate si analizate profund pe durata celor aproape 140 de minute, realist si ancorat in istoria decadenta a perioadei de final a dinastiei Joseon, care ne face sa intelegem usor de ce Coreea a cazut atat de facil in mainile japonezilor 50 de ani mai tarziu, in conditiile in care coruptia functionarilor a subminat serios loialitatea omului de rand fata de monarhie.
Traducerea a fost efectuata in pemiera in Romania de cristinab, lasedan si gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil !
Prezentarea: cris999 – asiacinefil
Creating Destiny (Seeking Love) (2009) – despre tradiţie şi modernism în familia coreeanã
“Creating Destiny” este un serial de familie linistit, care nu-si propune nici sa ne socheze, nici sa dezbata probleme grave ale existentei, ci ne arata pur si simplu relatiile dintre parinti si copii, modul in care reusesc acestia sa-si impuna deciziile in viata copiilor spre propria lor satisfactie, in detrimentul celor tineri, dar si abilitatea copiilor de a se eschiva si a rezista. In ultimele decenii, Coreea de Sud a cunoscut un puternic proces de occidentalizare. Ca a fost vorba de prezenta americana pe teritoriul sud-coreean sau de moda trimiterii de catre familiile potente a odraslelor la studii peste Ocean, occidentalizarea s-a facut simtita in conservatoarea societate coreeana, influentand in mod vizibil mentalitatea acesteia. Si totusi, in ciuda acestui fapt, exista unele valori care reusesc inca sa reziste asaltului occidental, cum e familia. Chiar daca nepotii sau copiii manifesta o tendinta evidenta spre invatarea limbii engleze si deprinderea obiceiurilor libertine occidentale, nu intotdeauna aducatoare de lucruri pozitive, multe traditii legate de familie si casatorie au ramas intacte in Coreea. Membrii in varsta sunt cele mai respectate persoane dintr-o familie, iar cuvantul lor cantareste cel mai mult in luarea unor decizii privind viitorul fiilor, fiicelor sau nepotilor. Tanara generatie trebuie sa manifeste respect fata de persoanele in varsta, iar pentru asta exista mai multe formule de adresare in societatea coreeana intre diferitele categorii de varsta, formule ce exprima respectul pentru un senior. Acelasi respect este insuflat, de exemplu, de celebrele fotografii de familie pe care coreenii cu familie mare obisnuiesc sa le faca cel putin o data in viata. Intotdeauna in primul rand din fotografie apar bunicii, persoanele in varsta, in semn de respect. Ei sunt capii familiei, cei ce au cladit totul. Intotdeauna in spatele lor stau copiii, pozitie ce sugereaza ascultarea, supunerea, neiesirea din vorba parintilor si acceptarea deciziilor statutului preeminent al celor in varsta in cadrul familiei. In cazul in care exista copii mici, acestia apar tot in primul rand, fie intre bunici, fie langa acestia, sugerandu-se arcul in timp si orizonturile viitoare ale sperantelor familiei. In familia coreeana, tatal se bucura de cel mai mare respect, in special cand acesta este si fiul cel mare al familiei. Sotia fiului cel mare are prin traditie sarcina de a avea grija de cei in varsta din familie. Traditional, barbatii sunt singurii factori de decizie din familie, insa in societatea de astazi, incet, incet, aceasta traditie se dilueaza. La fel e si in cazul femeilor, in mod traditional responsabile cu gospodaria, gatitul si curatenia, care dobandesc un rol tot mai mare in afara caminului. Angajarea femeilor a dus la tensiuni, in unele cazuri, in sanul familiei, acestea trezindu-se coplesite de responsabilitati. In prezent, in societatea coreeana, femeile reprezinta jumatate din mana de lucru, insa in ciuda acestui fapt, ele raman inferioare ca statut in fata barbatilor.
Cum este privita casatoria ? Ei bine, k-dramele reflecta un adevar atunci cand vorbesc de intalnirile matrimoniale ca despre ceva obisnuit. Iesirile la un film, la o cafea, la cumparaturi “pe nevazute” sunt rodul unor aranjamente fie ale unor agentii de profil, fie al unor intelegeri intre capii familiilor (in general instarite). Tinerii prea ocupati cu cariera nu mai au timp de viata personala, astfel ca asemenea aranjamente apar ca ceva banal. Casatoriile, insa, sunt intermediate de asa-numitii “petitori”, si rezulta in urma intelegerii intre familii. Practic casatoria e importanta nu pentru ca are in centrul ei o unire intre un barbat si o femeie, ci pentru ca uneste 2 familii. In ciuda conotatiilor termenului “aranjament”, totusi, casatoria depinde de consimtamantul direct al barbatului si femeii. Barbatii de peste 18 ani si femeile de peste 16 ani se pot casatori cu acordul parintilor, in timp ce odata implinita varsta de 20 de ani, fiecare barbat si femeie poate decide de unul singur in acest sens.
Toate aceste lucruri despre familia coreeana sunt absolut necesare a fi stiute inaintea vizionarii acestui serial, deoarece avem de-a face, in premiera pe asiacinefil, cu un serial de weekend de familie, in care intreaga actiune e centrata pe unitatea familiei, pe rolul fiecarui membru in sanul acesteia, pe deciziile contraductorii si conflictul intre generatii, care parca in societatea conservatoare coreeana e o veritabila lupta la baioneta in care principiile si sentimentele se amesteca neunitar, dand nastere unor situatii din care doar ratiunea si intelegerea pot rezolva problemele. Un alt luru interesant pe care ni-l dezvaluie acest serial e ca problemele tinerei generatii nu se rezolva, ca in societatea occidentala, printr-o confesiune la psiholog. Ajutorul e cerut unor membri ai familiei, si totul se rezolva prin constientizarea de catre fiecare parte a limitelor propriilor conceptii si viziuni, dincolo de acceptare, resemnare sau suferinta. Oricat de puternic ar fi mitul “mamei scorpii” impamantenit de atatea si atatea k-drame, oricate bunici autoritare am vedea jucandu-si rolul stralucit pe micul ecran, in realitate aceste personaje actioneaza in cadrul unui rol conferit de traditie; fiecare se achita mai mult sau mai putin bine de aceste indatoriri, in functie de defectele si calitatile fiecaruia, insa familia in cele din urma controleaza si pedepseste aceste derapaje, iar valorile traditionale triumfa, in cele din urma. Situatia din “Creating Destiny” e putin diferita si prin faptul ca are in centrul ei o tanara generatie puternic influentata de valorile occidentale, unele personaje traind, chiar, ani de zile intr-o societate straina de valorile coreene.
Cu multi ani in urma, Han Sang Eun (actrita si cantareata Eugene, pe care am putut-o admira in „King of Baking, Kim Tak Goo” sau in „One Mom and Three Dads”) a emigrat in Australia impreuna cu familia. In prezent, ea este o tanara incantatoare care si-a terminat studiile de drept in America. In momentul cand Alex, un american din Boston, fost coleg de facultate, vine la tatal ei pentru a o cere de sotie, starneste un adevarat tsunami. In niciun caz, nici in ruptul capului nu poate cadea de acord cu aceasta casatorie. El il doreste drept ginere pe Kim Yeo Jun (Ki Tae Young – „Star-s Lover”, „Royal Family”), fiul bunului sau prieten din Coreea. Drept pentru care o exileaza pe Sang Eun in Coreea pentru un an, cerandu-i sa locuiasca in casa prietenului sau. Pe de alta parte, nici baiatul nu-si doreste o casatorie fortata si lupta din rasputeri pentru a le tine piept tatalui sau si bunicii sale care isi doreau cat mai curand un nepot, mai ales ca le ajunsesera la urechi niste zvonuri cum ca Yeo Jun ar fi atras de barbati. Inca din prima clipa, la intalnirea dintre cei doi protagonisti ies scantei, iar dorinta parintilor de a-i vedea impreuna se pare ca nu prea are sanse de succes.
Pe parcursul a 31 de episoade, vom intalni tot felul de situatii, unele amuzante, altele de-a dreptul aberante si revoltatoare, dar, in general, “Creating Destiny” este un serial relaxant care ne va bucura.In aceasta productie joaca si cativa veterani, deosebit de apreciati de publicul coreean si nu numai, care ne vor incanta cu talentul si naturaletea lor: Kang Nam Gil (tatal lui Sang Eun) pe care l-am vazut in „Who Are You ?”, „Goong”, „Sad Love Song”, „The Return of Iljimae” etc; Im Hyun Shik (bunicul lui Sang Eun), un actor renumit si deosebit de indragit pe care l-am urmarit in „Giuvaerul Palatului”, „Yi San”, „Jumong” si in multe alte seriale; de asemenea, Ban Hyo Jung (bunica lui Yeo Jun) din „Brain”, „Rooftop Prince” etc. Ca un amanunt picant, cei doi protagonisti, Eugene si Ki Tae-young) s-au cunoscut pe platourile de filmare ale acestui serial, s-au placut si la un an dupa terminarea filmarilor s-au casatorit, traind pana in ziua de azi o frumoasa poveste de dragoste. Un serial lejer, pentru toate iubitoarele de romantism si barbati frumosi.
Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de cristinab (Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentarea: cristinab, cris999 – Asia Team Romania
Creating Destiny (Seeking Love) (2009) – episodul 1 subtitrare in romana
Cu aproape douazeci de ani in urma, dupa moartea mamei ei, Sang Eun emigreaza in Australia impreuna cu tatal, bunicul si sora sa. In prezent, aceasta e absolventa a facultatii de drept in America si il aduce pe Alex, un american din Boston, fost coleg de facultate, pentru a obtine incuviintarea tatalui si bunicului sa se casatoreasca. Tatal lui Sang Eun, isi doreste foarte mult ca fiica lui sa se casatoreasca cu un coreean, si din acest motiv este deosebit de nepoliticos cu Alex, respingand din capul locului aceasta uniune. Pe de alta parte, in Coreea, prietenul bun al tatalui lui Sang Eun afla cu stupoare niste zvonuri alarmante conform carora fiul sau, Yeo Jun, medic ortoped, in varsta de 31, ar fi homosexual. Familia lui Yeo Jun ia foc. Disperati, panicati, vor sa-l casatoreasca cat mai repede cu putinta. In acel moment, tatal lui Yeo Jun primeste un telefon de la vechiul sau prieten, tatal lui Sang Eun… Ce iese din discutia a doi tati disperati ramane sa descoperim.
Prezentarea: cristinab – asiacinefil
Urmãrile scandalului în care a fost târât Lee Byung Hun şi o nouã victimã colateralã a lui, actriţa Han Hyo Joo
Desi inca de la sfarsitul lunii august 2014 a izbucnit scandalul in care a fost implicat, Lee Byung Hun suporta, la aproape 2 luni distanta, consecintele. Mai exact, pe 20 august, cunoscutul actor a dezvaluit cum ca doua femei ar fi incercat sa-l santajeze. Pe 2 septembrie, acesta a facut o plangere la politia din Gangnam, iar politia a identificat cele 2 persoane ca fiind Dahee, una din cele 4 membre ale trupei GLAM, si modelul Lee Ji Yeon. Acestea i-ar fi cerut 5 milioane de dolari superstarului, santajandu-l cum ca in cazul in care nu vor primi banii, vor face publica o inregistrare video in care actorul casatorit are o conversatie nepotrivita despre preferintele sexuale. Ulterior, avocatul modelului Lee Ji Yeon a sustinut ca tentativa de santaj a fost o reactie emotionala in fata incercarii actorului de a rupe o presupusa legatura extraconjugala cu aceasta c ear fi durat 3 luni. Actorul a negat existenta unei relatii cu respectiva, pe care a pretins ca o cunoaste printr-un prieten comun. Cercetarile politiei au dus la gasirea inregistrarilor, urmate de arestarea celor doua individe si acuzarea de santaj, surse din politie declarand ca respectivele risca cativa ani de inchisoare. Lee Byung Hun, care s-a casatorit anul trecut cu mare fast cu actrita Lee Min Jung (protagonista din “Sly and Single Again”), si-a cerut public scuze pentru scandalul in care a fost tarat fara voia lui.
In ciuda scuzelor publice, publicitatea facuta de acest caz are in continuare un efect negativ asupra carierei actorului. La cateva zile dupa arestarea santajistelor, o petitie cu 4.000 de semnaturi a fost postata pe popularul site coreean Daum, solicitandu-se ca actorul sa fie suspendat din toate activitatile legate de reclame pentru televiziune. Se pare ca unele din companiile de productie de reclame tv au dat curs petitiei, in timp ce altele se decid daca o vor face. Nebunia nu se opreste aici, si se pune un serios semn de intrebare daca asa-zisii internauti ce se aduna sa semneze astfel de petitii nu sunt manipulati sa puna presiune pe vedete (consecintele se cunosc, in multe cazuri unele dintre acestea luandu-si viata in urma unor astfel de presiuni) si, mai ales, pentru ce reprezentantii televiziunilor sau companiilor de productie trebuie sa dea curs vointei mai mult sau mai putin reale a catorva mii de frustrati ce stau de dimineata pana seara cu ochii in monitor avand impresia ca conduc lumea. Fara vreo legatura cu cazul lui Lee Byung Hun (singurul lucru ce-i leaga fiind filmul “Masquerade” in care au aparut impreuna acum cativa ani, dar si faptul ca sunt reprezentati de aceeasi agentie), actrita Han Hyo Joo (cunoscuta pentru rolurile din seriale precum “Spring Waltz”, “Iljimae”, “Dong Yi”, sau din filme precum “Love 911”, “Cold Eyes”, “Always”. “Ride Away” sau “Postman to Heaven”) a aparut mentionata in aceeasi petitie. Desi Han Hyo Joo nu a fost implicata personal in nici un scandal, fratele ei mai mic a fost acuzat de atac si intimidare a unui soldat in timpul indeplinirii stagiului militar anul trecut. Semnatarii petitiei sustin ca actrita ar trebui sa fie responsabila pentru actiunile fratelui sau si sa fie suspendata si ea din reclame.
Ultimele noutati din acest caz au aparut ieri, cand Procuratura din Seul a anuntat punerea sub acuzare pentru santaj a celor doua individe. Cercetarile au aratat ca cele doua s-au intalnit cu Lee Byung Hun in timpul unei cine pe 1 iulie, dupa care s-au dus toti trei sa bea impeuna, un lucru firesc la coreeni. Da Hee si Ji Yeon au pus la cale un plan de a stoarce bani si o casa de la superstar, inregistrandu-l pe acesta in timp ce era sub influenta alcoolului. Refuzand sa cedeze in fata amenintarile, Lee Byung Hun si-a anuntat imediat agentia si a facut plangere la politie. Ulterior, surse au declarat ca cele doua acuzate duceau o mare lipsa de bani ca urmare a absentei oportunitatilor de lucru. Membra trupei GLAM se spune ca datora companiei sale de impresariere aproximativ 360.000 $ pentru perioada prelungita de neactivitate. Procurorii au mai adaugat ca nu au gasit nici o dovada despre pretinsa relatie extraconjugala a actorului cu Ji Yeon. Pentru a nu complica si mai mult lucrurile, starul din “IRIS” a ales sa nu mai dezvaluie detalii suplimentare despre caz. Se asteapta ca acesta sa fie citat la procesul celor doua santajiste, care va incepe curand.
Articol realizat de cris999 – asiacinefil
“My Second Sassy Girl”, coproducţia ce încearcã sã ducã Hallyu pe piaţa chinezã de film
Sequel-ul cunoscutei productii coreene “My Sassy Girl”, “My Second Sassy Girl”, a inceput sa fie filmat in Busan, avandu-i in rolurile principale pe acelasi protagonist masculin, Cha Tae-hyun, si pe actrita si cantareata chineza Victoria. Filmul va fi o coproductie coreeano-chineza, iar producatorii se asteapta sa fie un succes la fel de mare ca filmul din 2001. E greu de crezut ca acest lucru va mai fi posibil, din cel putin 2 motive. Primul ar fi acela ca “My Sassy Girl” a stat la baza exploziei Hallyu, alaturi de serialul “Winter Sonata”, cuplul Cha Tae-hyun – Jeon Ji-hyun (Gianna Jun) dand nastere unui adevarat sindrom “My Sassy Girl” in intreaga Asie, popularitatea celor doi devenind uriasa in tari precum Coreea, Japonia, China si Asia de Sud-est. Nici o alta productie coreeana nu a mai reusit sa se bucure de o asemenea popularitate in Asia din 2001 pana in prezent. Al doilea motiv pentru care avem de ce sa fim sceptici in fata optimismului producatorilor e faptul ca in 2008 s-a realizat un sequel la Hollywood al acestui film, ce a reusit sa o dea, cum se spune, serios “in bara”, la fel cum lamentabil, in 2010, producatorii chinezi au indraznit sa scoata pe piata un film cu un buget redus intitulat “My Sassy Girl 2”, vorbit in chineza, o umbra palida a insasi notiunii de sequel. Compania de productie SinCine l-a distribuit pe Cha Tae-hyun, mai batran cu 13 ani, la 38 de ani, sa continue rolul ca Geon Woo, si pe Victoria ca a doua “sassy girl” (“fata obraznica”). “My Second Sassy Girl” se doreste a fi o comedie romantica despre viata unui cuplu de proaspat casatoriti putin deplasati, Victoria interpretand prima iubire a personajului Geon Woo, din scoala primara. Incapabil s-o uite pe prietena lui obraznica ce a plecat, Geon Woo sfarseste prin a da – din nou din intamplare, desigur – peste prima lui iubire, si se inscoara cu aceasta, in ciuda obiectiilor apropiatilor sai. In plus, noua lui sotie, chinezoaica, e cam afona la limba coreeana, de unde multe situatii hilare. Actrita Victoria nu a fost intamplator aleasa pentru acest rol, imaginea ei mereu optimista si senina convingandu-i pe producatori.
In ultimii 30 de ani, SinCine a incercat sa duca filmul coreean peste hotare, din 1989 pana in prezent aproximativ 80% din filmele produse avand succes. “My Second Sassy Girl” va fi un proiect in coproductie cu China, pentru piata asiatica. Asocierea nu e intamplatoare, din 2014 China devenind oficial cea de-a doua piata de film la nivel mondial (dupa Hollywood) si numarul 1 in Asia. Multe persoane din industria coreeana de film au batut la portile Chinei si putini regizori au si reusit sa razbeasca, insa in realitate zidurile pietei chinezesti sunt destul de inalte pentru coreeni. Acesta e si scopul acestei coproductii, deschiderea portilor pietei chineze de film Valului Coreean. Filmul va fi regizat de coreeanul Jo Geun-sik si va avea premiera in Coreea si China in mai 2015.
In timp ce Yeo Jun isi astepta „logodnica” la aeroport, impreuna cu Kyu Han, prietenul lui, acestia fac presupuneri despre Sang Eun, despre aspectul si despre inteligenta ei, spunand ca e, probabil, o zanatica ce n-a gasit un barbat in toata Australia si a venit in Coreea sa-l nenoroceasca pe el. Toate remarcile rautacioase sunt auzite de Sang Eun care nu pierde ocazia de a se razbuna. Dupa ce il face fizic KO, ii demonstreaza ca nici la replici nu e usor sa-i tina piept. Oricum, sar scantei inca de la prima intalnire dintre cei doi.
