Atacul lui Kim Yu Shin apura cetatii Sogdeok surprinde intreaga Curte Regala a Baekje. Moartea a 5.000 de soldati si ranirea generalului Ui Jik il fac pe Regele Ui Ja sa ia o hotarare surprinzatoare.: Ministrul Comunicarii Edictelor si cel al Finantelor pleaca in cautarea generalului Gye Baek. Alungat cu12 ani in urma din capitala Sa Bi, Gye Baek alaturi de ceilalti subordonati isi duce traiul linistit intr-un sat de munte, cultivand pamantul. Revederea cu cei doi frati de cruce si dorita regelui de a-l avea alaturi din nou la Curtea Regala nu-l conving pe Gye Baek sa-si paraseasca noua casa. Surprins de atitudinea generalului sau, Ui Ja se intreaba ce inseamna Gye Baek pentru el: “Atunci… ce e Gye Baek pentru mine ? E intunericul care-mi permite sa stralucesc, sau eu sunt lumina care permite intunericului sa iasa in evidenta ?”
Regina Mok este inca preocupata sa definitiveze incoronarea Printului Hyo ca Print Mostenitor, avand in vedere ca deja Kim Chun Chu a ajuns rege al Sillei. O noua alianta e pe cale se se incheie si in urma acesteia un nou atac impotriva Sillei e pe cale sa inceapa. Cum se vor schimba lucurile la Curtea Regala si care va fi soarta regatului Baekje o data cu aparitia Generalului Gye Baek dupa 12 ani ?

Prezentarea: Alinabv – asiacinefil.com

Sfarsitul lunii ianuariie 2012 aduce asiacinefililor o dubla surpriza: doua din cele mai asteptate filme ale sfarsitului anului 2011 in Coreea, subtitrate in premiera in limba romana de Asia Team Romania. Este vorba de doua filme cu doua mari vedete ale Hallyu, So Ji Sub, respectiv Kwon Sang-woo. Doua povesti emotionante despre doua relatii aparte, cladite pe suferinta, care pana la un punct se aseamana foarte bine.

“Pain” este cea mai noua productie a regizorului Kwak Kyung-Taek, ale carui filme mereu au constituit o provocare atat pentru sine cat si pentru spectatori. “Mutt Boy:, “Eye For an Eye”, “Typhoon”, “Friend” si mai ales “A Love” au tinut cu sufletul la gura milioane de fani. Povestea din “Pain” se aseamana oarecum cu trista poveste din “A Love”, asemanarea fizica dintre Joo Jin-Mo si megastarul Kwon Sang-woo (protagonistul din “Pain”) fiind si unul din atuurile pe care s-a mizat in momentul in care Kwon Sang-woo a primit rolul principal. Partenera acestuia a fost Jung Rye-won, cunoscuta iubitorilor de seriale coreene din roluri memorabile precum Printesa Ja Myung sau Yoo Hee-jin din My Lovely Kim Sam-soon. Filmarile au debutat in urma cu un an (februarie 2011), si initial scenariul ar fi trebuit sa fie o manhwa care nu a mai fost niciodata scrisa, Pol Kang, autorul ei, hotarand in final sa scrie un scenariu original, in 2009. Asadar, este un proiect gandit de ani buni, care in sfarsit s-a lansat la inceputul toamnei lui 2011, aducand incasari de 4,4 milioane de dolari.

Nam-soon este un recuperator de bani ce lucreaza pentru un camatar. Seful lui direct este un fost puscarias cu care face echipa, misiunea lor fiind recuperarea datoriilor debitorilor prin orice mijloace. Metoda lor de lucru are la baza intimidarea victimelor prin metoda automutilarii, seful lui jucand rolul celui care aplica corectia, iar el, Nam-soon, jucand rolul victimei battute exemplar, pentru intimidarea rau-platinicilor. In mod ciudat, corectiile primite de Nam-soon in numele “sfantului” ideal in slujba caruia s-a pus, in afara de ranile exterioare nu ii provoaca durere celui batut, deoarece sufera de mic de analgezie, o boala rara caracterizata prin insensibilitatea la durere. In timpul unei astfel de misiuni de recuperare a unei datorii de 5.000 de dolari, Nam-soon o cunoaste pe debitoarea Joo Dong-hyun, o tanara firava ramasa fara familie, dar care a mostenit datoriile tatalui ei si e vanata de camatari zi si noapte. Pentru a plati aceste datorii, confectioneaza diverse accesorii pe care le vinde la o taraba in piata, in frig sau ploaie. Curand aflam ca biata fata sufera de hemofilie, o boala ereditara caracterizata printr-o tulburare a coagularii sangelui. Nam-soon, dupa ce o haituieste o perioada, reuseste sa o salveze din mana altor camatari, sa-i plateasca datoria si, facandu-i-se mila de ea dar si incepand sa aiba unele sentimente fata de aceasta, ii ofera casa lui pentru o luna, in conditiile in care Dong-hyun nu mai avea unde sa mearga. Pe masura trecerii timpului, cei doi se obisnuiesc unul cu celalalt si, inevitabil, se indragostesc. Insa boala si nevoia de bani le va marca viitorul, scriindu-le destinul in mod implacabil.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

A doua surpriza o constituie traducerea tot in premiera in Romania a mult asteptatei reveniri a superstarului So Ji-sub intr-un film pentru marele ecran, “Always” (cu titlul initial “Only You”).. So Ji-sub a jucat in putine filme pentru marele ecran, considerate adevaratul test al talentului unui actor, si rampa de lansare spre recunoasterea internationala. De departe, cel mai important rol l-a avut in productia de succes “Rough Cut”, insa fanii din intreaga Asie si i-a strans prin rolurile fermecatoare din seriale precum Caind and Abel, Road No 1, What Happened in Bali ? sau Sorry I Love You. Pentru rolul din “Only You”, So Ji-sub a trebuit sa ia lecti de box sis a se pastreze in forma maxima de-a lungul celor 3 luni cat au durat filmarile. Partenera lui din film este un alt nume in plina ascensiune, simpatica actrita Han Hyo-joo (nimeni alta decat interpreta lui Dong Yi din serialul omonim, avand recent un rol important si intr-unul din filmele proiectului Telecinema, Postman to Heaven). Regia si scenariul sunt semnate de Song Il Gon, regizorul apreciatelor (mai mult la nivel international) “Feathers in the Wind”, “Spider Forest” si “Flower Island”.

Invitat in anul 2001 la Festivalul de Film de la Venetia, regizorul si scenaristul Song Il-gon avea sa primeasca premiul „CINEMAWENIRE” pentru „Flower Island”. Acesta era primul sau film de lung metraj dupa o serie de scurt-metraje premiate in cadrul festivalurilor de specialitate.
Desi premiat pe meleaguri straine, „Flower Island” (2001) dar si „ Spider Forest”(2004) aveau sa atraga numai critici dure din partea conationalilor sai. Au urmat „Feathers in the Wind” si „ Magicians” insa nici acestea nu aveau sa-l scoata din anonimat. In februarie 2007, anunta un nou proiect „Telephone Girl”, un film care prezenta modernizarea Coreei de Sud in perioada 1920-1930. La finalul anului 2007 lucrurile nu se schimba si astfel, Song Il-gon ramane in memoria colectiva ca fiind regizorul premiat in 1999 la Festivalul de la Cannes pentru scurt metrajul „Picnic” si in 2001 la Festivalul de la Venetia.
Dupa terminarea documentarului sau despre Cuba, „Dance of time”, Song Il-gon continua sa afirme ca isi doreste foarte mult sa faca un film comercial datorita oportunitatilor infime pe care le are pentru a realiza un film de lung metraj. La 10 ani dupa castigarea primului premiu pentru un film de lung metraj, in anul 2011, deschide Festivalul International de Film Busan cu drama „Always”. Ideea scenariului din „Always” are la baza filmul sau preferat „City Lights”, ce il are ca protagonist pe Charlie Chaplin. Aici, “Charlie Chaplin” So Ji-sub (cu o frizura ce adduce cu celebrul personaj hollywoodian) se indragosteste de o femeie oarba si e capabil de orice sacrificiu pentru ea.
La conferinta de presa care a avut loc la Festivalul International de Film Busan, regizorul-scenarist declara: „ Actiunea filmului se petrece in anul 2010 in Seul.Un barbat iubeste o femeie si se sacrifica pentru ea. O femeie asteapta sinceritate din partea lui si il iubeste profund. Filmul e clasic si prezinta o poveste simpla ce a fost adaptata in diferite moduri de-a lungul timpului, asadar am pus accent mai mult pe personaje, pe modul in care Ha Jeong Hwa si Cheol Min pot impresiona audienta. Intregul film se bazeaza pe cele doua personaje. Cel putin unul dintre ei apare in fiecare scena din film. Emotiile lor sunt baza filmului-trecut, prezent si viitor. Lucrul cel mai important a fost ca fiecare scena sa contina trairi sincere.”

„Always” este o poveste de dragoste sfâşietoare intre un fost boxer, Cheol Min (So Ji Sub) si o operatoare de date de la o companie telefonica, Jeong Hwa (Han Hyo-joo) care şi-a pierdut vederea intr-un accident. Filmul este o combinatie intre scenele de lupta feroce si scenele triste si pline de dragoste dintre cei doi.
Datorita trecutului sau intunecat, Cheol Min paraseste ringul de box alegand sa duca o viata cat se poate de obisnuita. Ziua lucreaza ca manipulant de marfa pentru o companie de distributie a apei, iar noaptea are o slujba cu jumatate de norma ca paznic intr-o parcare. Intr-o seara obisnuita, ce nu prevestea niciun eveniment important, o intalneste pe Jeong Hwa. Tanara obisnuia sa vina in fiecare seara in acel loc si impreuna cu un batranel simpatic urmarea un serial la televizor. Insa in acea seara, locul batranelului simpatic ce-si daduse demisia pentru a se refugia la tara a fost luat de un tanar introvertit si foarte tacut. Cu toatea astea, Jeong Hwa nu se arata deranjata de comportamentul rece al noului sau coleg si se aseaza langa acesta incepand sa-i puna numeroase intrebari legate de vestimentatia actorilor ce apareau pe micul ecran..Petrecand seara de seara alaturi de ea, Cheol Min se ataseaza de fata. Trecutul lor insa este legat de un incident care le-a schimbat amandurora destinul. Incercand sa compenseze greselile din trecut, fostul boxer este dispus la orice sacrificiu pentru a-I readuce zambetul pe buze persoanei iubite. Din dorinta de a o salva din lumea umbrelor pe femeia iubita, Cheol Min accepta tot mai multe lupte dificile si dure in schimbul unor onorarii substantiale, chiar daca asta inseamna ca intr-o zi sa accepte infruntarea cu trecutul sau intunecat. Cat poate dura dragostea lor ? Poate iubirea sa schimbe destinul celor doi ?

Un film ce poate fi pus in colectia fiecaruia alaturi de titluri precum “A moment to remember”, “You are My Sunshine”, “Once in a Summer”, iar lista inca ramane deschisa, deoarece cinematografia coreeana nu inceteaza sa ne surprinda. Vizionare placuta !

Articole realizate de cris999 si Alinabv – asiacinefil.com

O alta suprirza oferita asiacinefililor o constituie traducerea tot in premiera in Romania a mult asteptatei reveniri a superstarului So Ji-sub intr-un film pentru marele ecran, “Always” (cu titlul initial “Only You”).. So Ji-sub a jucat in putine filme pentru marele ecran, considerate adevaratul test al talentului unui actor, si rampa de lansare spre recunoasterea internationala. De departe, cel mai important rol l-a avut in productia de succes “Rough Cut”, insa fanii din intreaga Asie si i-a strans prin rolurile fermecatoare din seriale precum Caind and Abel, Road No 1, What Happened in Bali ? sau Sorry I Love You. Pentru rolul din “Only You”, So Ji-sub a trebuit sa ia lecti de box sis a se pastreze in forma maxima de-a lungul celor 3 luni cat au durat filmarile. Partenera lui din film este un alt nume in plina ascensiune, simpatica actrita Han Hyo-joo (nimeni alta decat interpreta lui Dong Yi din serialul omonim, avand recent un rol important si intr-unul din filmele proiectului Telecinema, Postman to Heaven). Regia si scenariul sunt semnate de Song Il Gon, regizorul apreciatelor (mai mult la nivel international) “Feathers in the Wind”, “Spider Forest” si “Flower Island”.

Invitat in anul 2001 la Festivalul de Film de la Venetia, regizorul si scenaristul Song Il-gon avea sa primeasca premiul „CINEMAWENIRE” pentru „Flower Island”. Acesta era primul sau film de lung metraj dupa o serie de scurt-metraje premiate in cadrul festivalurilor de specialitate.
Desi premiat pe meleaguri straine, „Flower Island” (2001) dar si „ Spider Forest”(2004) aveau sa atraga numai critici dure din partea conationalilor sai. Au urmat „Feathers in the Wind” si „ Magicians” insa nici acestea nu aveau sa-l scoata din anonimat. In februarie 2007, anunta un nou proiect „Telephone Girl”, un film care prezenta modernizarea Coreei de Sud in perioada 1920-1930. La finalul anului 2007 lucrurile nu se schimba si astfel, Song Il-gon ramane in memoria colectiva ca fiind regizorul premiat in 1999 la Festivalul de la Cannes pentru scurt metrajul „Picnic” si in 2001 la Festivalul de la Venetia.
Dupa terminarea documentarului sau despre Cuba, „Dance of time”, Song Il-gon continua sa afirme ca isi doreste foarte mult sa faca un film comercial datorita oportunitatilor infime pe care le are pentru a realiza un film de lung metraj. La 10 ani dupa castigarea primului premiu pentru un film de lung metraj, in anul 2011, deschide Festivalul International de Film Busan cu drama „Always”. Ideea scenariului din „Always” are la baza filmul sau preferat „City Lights”, ce il are ca protagonist pe Charlie Chaplin. Aici, “Charlie Chaplin” So Ji-sub (cu o frizura ce adduce cu celebrul personaj hollywoodian) se indragosteste de o femeie oarba si e capabil de orice sacrificiu pentru ea.
La conferinta de presa care a avut loc la Festivalul International de Film Busan, regizorul-scenarist declara: „ Actiunea filmului se petrece in anul 2010 in Seul.Un barbat iubeste o femeie si se sacrifica pentru ea. O femeie asteapta sinceritate din partea lui si il iubeste profund. Filmul e clasic si prezinta o poveste simpla ce a fost adaptata in diferite moduri de-a lungul timpului, asadar am pus accent mai mult pe personaje, pe modul in care Ha Jeong Hwa si Cheol Min pot impresiona audienta. Intregul film se bazeaza pe cele doua personaje. Cel putin unul dintre ei apare in fiecare scena din film. Emotiile lor sunt baza filmului-trecut, prezent si viitor. Lucrul cel mai important a fost ca fiecare scena sa contina trairi sincere.”

„Always” este o poveste de dragoste sfâşietoare intre un fost boxer, Cheol Min (So Ji Sub) si o operatoare de date de la o companie telefonica, Jeong Hwa (Han Hyo-joo) care şi-a pierdut vederea intr-un accident. Filmul este o combinatie intre scenele de lupta feroce si scenele triste si pline de dragoste dintre cei doi.
Datorita trecutului sau intunecat, Cheol Min paraseste ringul de box alegand sa duca o viata cat se poate de obisnuita. Ziua lucreaza ca manipulant de marfa pentru o companie de distributie a apei, iar noaptea are o slujba cu jumatate de norma ca paznic intr-o parcare. Intr-o seara obisnuita, ce nu prevestea niciun eveniment important, o intalneste pe Jeong Hwa. Tanara obisnuia sa vina in fiecare seara in acel loc si impreuna cu un batranel simpatic urmarea un serial la televizor. Insa in acea seara, locul batranelului simpatic ce-si daduse demisia pentru a se refugia la tara a fost luat de un tanar introvertit si foarte tacut. Cu toatea astea, Jeong Hwa nu se arata deranjata de comportamentul rece al noului sau coleg si se aseaza langa acesta incepand sa-i puna numeroase intrebari legate de vestimentatia actorilor ce apareau pe micul ecran..Petrecand seara de seara alaturi de ea, Cheol Min se ataseaza de fata. Trecutul lor insa este legat de un incident care le-a schimbat amandurora destinul. Incercand sa compenseze greselile din trecut, fostul boxer este dispus la orice sacrificiu pentru a-I readuce zambetul pe buze persoanei iubite. Din dorinta de a o salva din lumea umbrelor pe femeia iubita, Cheol Min accepta tot mai multe lupte dificile si dure in schimbul unor onorarii substantiale, chiar daca asta inseamna ca intr-o zi sa accepte infruntarea cu trecutul sau intunecat. Cat poate dura dragostea lor ? Poate iubirea sa schimbe destinul celor doi ?

Un film ce poate fi pus in colectia fiecaruia alaturi de titluri precum “A moment to remember”, “You are My Sunshine”, “Once in a Summer”, iar lista inca ramane deschisa, deoarece cinematografia coreeana nu inceteaza sa ne surprinda. Vizionare placuta !

Articole realizat de cris999 si Alinabv – asiacinefil.com

“Pain” este cea mai noua productie a regizorului Kwak Kyung-Taek, ale carui filme mereu au constituit o provocare atat pentru sine cat si pentru spectatori. “Mutt Boy:, “Eye For an Eye”, “Typhoon”, “Friend” si mai ales “A Love” au tinut cu sufletul la gura milioane de fani. Povestea din “Pain” se aseamana oarecum cu trista poveste din “A Love”, asemanarea fizica dintre Joo Jin-Mo si megastarul Kwon Sang-woo (protagonistul din “Pain”) fiind si unul din atuurile pe care s-a mizat in momentul in care Kwon Sang-woo a primit rolul principal. Partenera acestuia a fost Jung Rye-won, cunoscuta iubitorilor de seriale coreene din roluri memorabile precum Printesa Ja Myung sau Yoo Hee-jin din My Lovely Kim Sam-soon. Filmarile au debutat in urma cu un an (februarie 2011), si initial scenariul ar fi trebuit sa fie o manhwa care nu a mai fost niciodata scrisa, Pol Kang, autorul ei, hotarand in final sa scrie un scenariu original, in 2009. Asadar, este un proiect gandit de ani buni, care in sfarsit s-a lansat la inceputul toamnei lui 2011, aducand incasari de 4,4 milioane de dolari.

Nam-soon este un recuperator de bani ce lucreaza pentru un camatar. Seful lui direct este un fost puscarias cu care face echipa, misiunea lor fiind recuperarea datoriilor debitorilor prin orice mijloace. Metoda lor de lucru are la baza intimidarea victimelor prin metoda automutilarii, seful lui jucand rolul celui care aplica corectia, iar el, Nam-soon, jucand rolul victimei battute exemplar, pentru intimidarea rau-platinicilor. In mod ciudat, corectiile primite de Nam-soon in numele “sfantului” ideal in slujba caruia s-a pus, in afara de ranile exterioare nu ii provoaca durere celui batut, deoarece sufera de mic de analgezie, o boala rara caracterizata prin insensibilitatea la durere. In timpul unei astfel de misiuni de recuperare a unei datorii de 5.000 de dolari, Nam-soon o cunoaste pe debitoarea Joo Dong-hyun, o tanara firava ramasa fara familie, dar care a mostenit datoriile tatalui ei si e vanata de camatari zi si noapte. Pentru a plati aceste datorii, confectioneaza diverse accesorii pe care le vinde la o taraba in piata, in frig sau ploaie. Curand aflam ca biata fata sufera de hemofilie, o boala ereditara caracterizata printr-o tulburare a coagularii sangelui. Nam-soon, dupa ce o haituieste o perioada, reuseste sa o salveze din mana altor camatari, sa-i plateasca datoria si, facandu-i-se mila de ea dar si incepand sa aiba unele sentimente fata de aceasta, ii ofera casa lui pentru o luna, in conditiile in care Dong-hyun nu mai avea unde sa mearga. Pe masura trecerii timpului, cei doi se obisnuiesc unul cu celalalt si, inevitabil, se indragostesc. Insa boala si nevoia de bani le va marca viitorul, scriindu-le destinul in mod implacabil.

Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com !

In regia lui Yim Soonrye (Forever the Moment, If You Were Me), “Rolling Home with a Bull” este un film de festival, cu o poveste puternica despre un poet pierdut ce si-a ratat cariera. Pentru Yim Soonrye, incursiunea in lumea filmului in calitate de regizor – una prin traditie destinata barbatilor – a fost ocazia ideala de a demonstra mult curaj si talent, si faptul ca regia si scenariul de film nu sunt doar apanajul barbatilor. Aceasta a reusit sa arate in filmele sale o imagine a Coreei de Sud mai putin primitoare (Three Friends), a lumii marginalizate a vietii de noapte (Waikiki Brothers), a discriminarii femeii (If You Were Me), filme care nu au strans prea multi bani la box-office si care nu prea au atras atentia la festivalurile internationale de film. Consacrarea o cunoaste abia in 2008, cu “Forever the Moment”, un film ce i-a oferit sansa sa straluceasca datorita bugetului ridicat avut la dispozitie si actorilor cu nume (Moon So-ri, Uhm Tae-woong). Filmul, ce spunea o poveste despre urcusurile si coborasurile din viata echipei nationale de handbal a Coreei de Sud in drumul spre Jocurile Olimpice si gasirea succesului, a fost o lovitura la box-office. In mare, aceasta a fost calea spre success a tinerei regizoare coreene, care mereu a incercat in filmele sale sa ofere o introspectie a conditiei umane. “Rolling Home with a Bull” nu face exceptie, si ar putea constitui filmul care ar putea-o propune pe Yim Soonrye sa intre in galeria marilor cineasti coreeni ai momentului.

Actiunea filmului incepe cu o secventa in care personajul principal, Sun-ho ara un teren impreuna cu tatal sau si cu un taur. Sun-ho e un tanar de treizeci si ceva de ani, care dupa ce a urmat o facultate, s-a intors in casa parintilor sai care au o gospodarie saracacioasa la tara. Scrie poezii, participa la concursuri literare, bea si nu pare interesat de nicio femeie.Intr-o dimineata, satul de reprosurile tatalui sau si dupa o noapte de betie, urca taurul in masina si pleaca sa-l vanda, in ciuda protestelor tatalui sau care-l acuza de furt. Nu poate vinde taurul, dar ii spune tatalui sau ca l-a vandut si ii trimite si banii.
Cand sa plece din targ, primeste un telefon de la fosta lui iubita, Hyun-soo. Fusesera colegi de facultate, si impreuna cu inca un coleg, erau trei prieteni de nedespartit. Isi pusesera si nume noi: Sun-ho era Paul, Hyun-soo era Mary, iar al treilea prieten era Peter. Mary si Peter se casatorisera, iar Paul se intorsese acasa la parintii lui, fara s-o poata uita pe fosta lui iubita. Anii au trecut, iar telefonul primit pe neasteptate de la Mary urmeaza sa-I schimbe pentru totdeauna viata lui Paul si a taurului luat de acesta la plimbare prin tara.

Fara nume mari in distributie (Kim Young-pil a aparut in cateva roluri secundare in filme precum “Closer to Heaven” sau “Public Enemy Returns”, Kong Hyo-jin, protagonista feminina a incantat in seriale precum “Beautiful Days” sau “Pasta”, in timp ce actorul veteran Jeon Kuk-hwan e deja o figura cunoscuta fanilor k-drama dintr-o multime de roluri din seriale precum “Warrior Baek Dong Soo”, “Little Girl K”, “Athena” etc), “Rolling Home with a Bull” ofera o poveste intr-un stil ce nu poate fi regasit in afara cinematografiei coreene. Este, cu desavarsire, un film artistic, un veritabil “road-movie” cum l-ar numi americanii, deloc comercial, care ne poarta spre sufletul natiunii coreene, spre ceea ce inseamna Coreea la radacinile sale. El reflecta delicatele momente de durere si singuratate din viata omului ce picteaza cu talent si indemanare tabloul vitregiei conditiei umane.

Calatorind pe drumurile Coreei cu un taur in camioneta nu poate fi decat o aventura in necunoscut pentru eroul acestui film, un barbat obisnuit iubitor de poezie, cu studii superioare, dar care nu a reusit sa-si gaseasca drumul in Seul si a revenit in satul natal pentru a-si ajuta parintii in muncile casnice. Taurul cu care porneste la drum in puterea noptii pentru a-l vinde si a scapa, astfel, de cicalelile zilnice ale tatalui sau, reprezinta absolut tot ce ii lipseste acestuia in viata. Taurul, de-a lungul calatoriei, il conduce spre intalnirea cu unele personaje si intamplari cel putin bizarre: un calugar budhist, un parinte ce-si doreste cu orice pret sa i se permita fiului sau sa incalece taurul, iar mai apoi sa-l cumpere, fosta iubita din tinerete care i-a distrus 10 ani din viata cu decizia ei din trecut. Toate aceste contacte neasteptate, pe fondul unei superbe melodii country americane ce trezeste amintiri in sufletul personajului nostru, il transforma pe Paul si il imping la o serioasa auto-analiza a propriei persoane. Diversele situatii in care ajunge il fac mai intai sa renunte la indiferenta fata de partenerul sau de calatorie, un simpatic taur dorit de toti mai putin de el, cel care l-a crescut si caruia i-a mancat ani buni din viata, iar starile lui ajung sa oscileze de la ura la resemnare, apoi intelegere si atasare. Taurul joaca pentru Paul rolul de companion, profesor ce-i ofera lectii de viata, iar mai apoi de fiinta la care ajunge sa tina din tot sufletul. Taurul este liantul care ii va schimba viata, il va maturiza si il va face sa regandeasca drumul de viitor pe care trebuie sa-l urmeze.

Bazat pe un roman original scris de Kim Do-yeon, “Rolling Home with a Bull” e un film comic pe alocuri si emotionant prin mesajul sau, oferind spectatorului sansa de a medita la realitate, uneori prin intermediul unor vise suprarealiste si a unor secvente superbe din natura ce constituie cadrul ideal pentru desfasurarea unor scene stranii ce-aduc aminte de romanele lui Kafka. Un film simplu, cu peisaje superbe si o coloana sonora pe masura, cu multe idei genial transpuse sub forma unor metafore vizuale, o realizare ce aminteste faptul ca filmul coreean inseamna mai mult decat o industrie avida dupa bani in care violenta, super-eroii si spectaculosul rescriu regulile succesului. “Rolling Home with a Bull” reaminteste sensul cinematografiei, rolul aducativ si artistic al filmului, care timp de un secol pe drept cuvant isi merita titlul de arta. Multumiri pentru traducere noii colege din Asia Team, Daniela Capalna.Vizionare placuta !

Articol realizat de cris999 in colaborare cu Daniela Capalna – asiacinefil.com

Intuind pericolul pe care il reprezenta Shimada si dorind s-o protejeze pe Hana, Oppa hotaraste s-o incredinteze rivalului sau, Senior Ryu. Deranjata de relatia stransa dintre Yuki si verisoara sa, Maya o determina pe Hana sa paraseasca locuinta rudelor ei. Neavand unde sa se adaposteasca si fiind dezamagita de decizia lui Oppa de a o parasi, Hanei nu-i ramane decat sa savureze un castron plin cu ramen, mancarea preferata a fratelui ei. Dar, pe neasteptate si de nicaieri, rasare Oppa, facand-o pe biata Hana sa se simta si mai confuza. In stilu-i caracteristic, plin de surprize, el ii pune la dispozitie o resedinta unde aceasta poate locui.
Rautatile Mayei nu inceteaza odata cu plecarea Hanei din casa. La club, ea o bruscheaza in fata tuturor, pe motiv ca intarzie. Cel care o salveaza din mainile geloasei Maya este tot Oppa. Incercand sa-i castige dragostea, aceasta o „elibereaza” pe verisoara sa de indatoririle pe care le avea conform contractului incheiat, solicitand, in schimb, dragostea lui Yuki. Cersind atentie din partea acestuia, Maya este surprinsa intr-o postura indecenta de catre iubitul ei cel varstnic, seful lui Yoon Suh. Intelegand ca pricina rautatilor este patroana acelui bordel, seful ii aminteste subordonatului sau pericolul pe care-l reprezinta Shimada.
Ziua majoratului soseste si Hana este prezentata parintilor lui Senior Ryu drept viitoarea sotie a acestuia. Din pacate, planurile privind casatoria sunt distruse tot de Maya, aceasta dezvaluind relatia Hanei cu alt barbat. Cu toate interventiile lui Oppa de a „repara” raul produs, viitorii socri sunt reticenti, iar Senior Ryu afla un adevar crud: Hana inca este inamorata de „fratele” ei.
Ranirea lui Yoon Suh de catre Shimada are ca rezultat apropierea si mai mare a indragostitilor. In sfarsit, cei doi, Hana si Oppa, pot sa-si traiasca iubirea nestingheriti…

Prezentarea: Claudia – asiacinefil.com

Drama “Winter Sonata” a fost cea care a declansat nebunia Hallyu în întreaga lume, iar cei mai multi dintre actorii si actritele care au facut parte din aceasta poveste minunata au hotarat sa celebreze cea de a X-a aniversare pe scena musicalului “Winter Sonata”.
Pe 14 ianuarie, actrita Choi Ji Woo, cea care a interpretat rolul pricipal feminin în serial ca Yu-jin s-a lasat în voia amintirilor din perioada filmarilor in timpul vizitei in culisele musicalului “Winter Sonata”, prilej cu care i-a felicitat pe toti protagonistii. Kim Hae Suk, cea care a interpretat-o pe mama lui Yu-jin, impreuna cu Lee Hae Eun – cea mai buna prietena a lui Yu-jin, dar si Park Hyun Suk – Yu-jin sunbae, au fost prezente si au creat o atmosfera placuta si pozitiva pe scena. Regizorul faimosului serial, Yoon Suk Ho, a remarcat: “Winter Sonata a fost un proiect unic in viata mea, un proiect remarcabil cu care am fost binecuvantat. E ciudat, dar in acelasi timp si uimitor cand te gandesti ca deja au trecut 10 ani, iar faptul ca le revad pe Choi Ji Woo, Kim Hae Suk, Lee Hae Eun si Park Hyun Suk ma face sa ma intorc in timp si sa retraiesc amintiri placute”.
Choi Ji Woo a ramas sa vada musicalul “Winter Sonata” dupa care a declarat: “Ca actrita care a interpretat-o pe Yu–jin sunt mandra ca spectacolul a fost un mare success, si e ceva nou pentru mine sa-l vad transpus sub aceasta forma.Inca imi amintesc unele replici
pe care le-am avut in serial.”
Nu putem sa nu remarcam absenta de la aceasta sarbatoare a celui care a interpretat rolul principal masculin, Bae Yong Joon.

Articol realizat de Alinabv – asiacinefil.com

Ji Hyung este ferm hotarat, odata afland adevarul despre boala lui Seo Yeon, sa rupa orice aranjament cu Hyang Ki. De fapt, acest aranjament fusese al parintilor lui, nu alegerea sincera a sufletului sau. Hyang Ki intelege situatia, o accepta cu greu, insa in cele din urma o accepta, chiar daca starea sanatatii ei se inrautateste peste noapte. Doar fusese parasita inainte de a ajunge la altar. In sanul celor doua familii domneste tensiunea, in special ca in ziua nuntii amandoua familiile convenisera sa ii acorde o ultima sansa lui Ji Hyung si sa-l astepte pana la orele 10 dimineata. Dar Ji Hyung e de negasit. Nu raspunde la telefoane, retras in apartamentul sau, unde nu se gandeste decat la Seo Yeon. Adevaratele consecinte ale gestului sau ies la iveala dupa expirarea ultimatumului. De acum e clar ca nunta a fost definitiv compromisa, iar singurul vinovat e fiul rasfatat al familiei Park si familia acestuia. Doctorul Park nu poate ramane indifferent la umilinta la care a fost supus, in special datorita relatiei de prietenie de decenii pe care o are cu directorul spitalului la care lucreaza, presedintele No Hong Gil. Rusinea il impinge la gestul suprem de onoare, inaintarea demisiei. Nici doamna Soo Jung, mama lui Ji Hyung, nu scapa de crizele de isterie neincetate ale lui Oh Hyun A, care ajunge in spital cu zona zoster, una din consecintele neasteptate ale tragediei prin care trece familia ei. Telefoanele suna neincetat, invitatii la nunta incercand sa afle pentru ce fericitul eveniment a fost anulat. Rusinea la care sunt expuse ambele familii este maxima. Iar cand totul atinge paroxismul, isi face aparitia iresponsabilul care a cauzat totul… Si-si primeste pedeapsa binemeritata.

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Revenirea la viata a lui Ui Ja nu doar ca duce la compromiterea planurilor celor 3 frati de cruce, dar si reinstituie teroarea in stilul pur al unui despotului care acesta devenea de pe o zi pe alta. Mai mult decat atat, Concubina Regala, orbita de putere si de dorinta de a deveni Regina, iar fiul ei Hyo – Print Mostenitor, i se alatura in paranoia si in ganduri. Singurul scop al Regelui devine distrugerea imaginii lui Gye Baek si, daca e posibil, anihilarea acestuia. Cuvintele lasate de tatal sau, cum ca Gye Baek e de fapt cel ce conduce regatul, nu Regele, s-au adeverit de-a lungul anilor, aducandu-l pe culmile exasperarii pe Ui Ja. Acum se vede ca acea vizita a lui Kim Chun Chu din trecut si-a atins scopul, acesta reusind sa semene discordia si invidia intre Rege si Generalul sau, cel mai temut rival al lor.
Gye Baek accepta sa paraseasca Sa Bi, conform intelegerii cu Regele, iar acesta din urma urmeaza sa-l refaca ministru pe Heung Su. Gye Baek ii lasa si Concubinei un ultim sfat, odata cu toate amintirile vremurilor de altadata: sa redevina acea domnita inteleapta din trecut. Insa odata Gye Baek plecat, are loc incoronarea Concubinei Mok ca Regina, astfel ca drumul spre inscaunarea ca Print Mostenitor a fiului ei e deschis. Problemele apar la scurt timp, pentru ca Silla se implica in a pune piedici in recunoasterea Reginei si a Printului Mostenitor de catre dinastia Tang. Mai mult, cetatile odata cucerite de Gye Baek cad una dupa alta in fata atacurilor lui Kim Yu Shin, injumatatind forta militara a Baekje. Si timpul trece, iar dupa 12 ani, Baekje ajunge intr-o situatie critica… Va avea regele intelepciunea de a-l rechema pe Gye Baek sa salveze situatia ?

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Surprinzatorul castigator al premiului “Un Certain Regard” de la Cannes 2011, filmul “Arirang” al cunoscutului regizor coreean Kim Ki-duk, a starnit inca de la proiectarea lui in cadrul festivalului reactii diferite din partea criticilor de film. Unii au laudat indrazneata realizare, altii au gasit-o plictisitoare. Pentru cei care au vazut deja filmul (tradus in premiera in Romania de SEGA – Asia Team Romania), probabil lucrurile sunt clare, insa din unghiul de vedere al celui ce nu a reusit inca sa vada cel mai nou film al reputatului regizor coreean, perspectiva criticilor de film poate constitui o invitatie (sau nu) spre a viziona “Arirang”. In cele ce urmeaza vom reda cateva pareri avizate ale unor critici de film, in incheierea articolului fiind prezentata viziunea lui Kim Ki-duk insusi fata de propria realizare, in traducerea impecabila a aceluiasi SEGA, caruia ii multumim pe aceasta cale.

“Arirang”, un fel de pseudo-terapie morbida confesionala a regizorului Kim Ki-duk e una din acele remarcabile auto-critici pe care doar un foarte talentat dar sarit de pe fix autor le-ar putea face cand atinge punctual critic al carierei sale”, scria criticul Glenn Heath hr in “House Next Door”. “De-a lungul a 100 de minute, acest reportaj document e o conversatie bizara intre Kim si umbra sa, ce pare a continua la nesfarsit, traversand toate felurile de justificari traumatice din trecutul sau pana in prezent. Filmat cu o camera HD de calitate inferioara, “Arirang” arata la fel de prost pe cat suna. Inainte ca filmul sa fi fost proiectat la Cannes, Kim a urcat pe scena si a spus: “Filmul e ca un autoportret a sinelui meu”, insa nimeni nu ar fi putut ghici ce anume o halucinanta examinare ar fi putut insemna pentru regizorul in mod evident afectat sub aspect mental.”

“Cariera lui Kim a luat o pauza in 2008, cand in timpul productiei lui “Dream”, o actrita aproape a murit accidental intr-o scena in care personajul ei era spanzurat”, explica Barbara Scharres intr-un articol scris pentru Chicago Sun-Times. “Socat si serios miscat, regizorul relateaza ca dintr-odata si-a pierdut increderea de a mai face ceva. Intr-un cadru emotionant, acesta marturiseste: “Am gasit, prin moartea unui vis mistic, o usa dincolo de care sa trec. Dupa “Visul”, am realizat ca moartea ar putea fi o crima care opreste inainte de implinire asteptarile cuiva”. Arirang e un film care face apel la toti cei familiarizati cu realizarile lui Kim, insa e ceva care te captiveaza. Teroarea lui, auto-acuzarea si cainta ofera o introspectie a unui suflet rascolit.

Pentru criticul de film de origine romana Dan Fainaru (foto), “Arirang” e “un tur de forta ce stimuleaza interesul, un experiment ciudat al unui cineast in criza intrebandu-se pe sine intrebari cruciale despre propria persoana, despre profesia sa si despre realizarile din trecut intr-o maniera care mai mult ca sigur decupleaza audienta generala dar pe care ar trebui ca fiecare scoala de film sau festival din lume sa o atinga. Daca tot ceea ce Kim Ki-duk spune in acest film e o reflectie spontana, sincera a unei constiinte tulburate sau un scenariu gandit cu multa atentie, probabil nu vom sti niciodata. In orice caz, nu e nici o indoiala ca intrebarile sunt mai mult decat valide si trebuie sa fie adresate de oricine se considera pe sine un artist onest”.

De partea cealalta a baricadei, intr-un interviu-eveniment dat de Kim Ki-duk, regasim esenta a ceea ce a stat la baza acestui documentar surprinzator. Iata ce declara acesta in aprilie 2011: “O actrita a fost la un pas de moarte in timpul filmarilor pentru «Visul». In scena sinuciderii, actrita ramasese atarnata si nimeni nu intervenea. Din fericire, lasasem o scarita de 50 cm dedesubt, pentru orice eventualitate. Daca nu as fi urcat scarita aceea dintr-un salt si nu as fi desfacut legatura… M-am simtit complet pierdut pentru o vreme si am plans fara ca nimeni sa stie. Acel moment de care nu vreau sa imi mai amintesc niciodata m-a facut sa ma uit retrospectiv la cele 15 filme pe care le-am facut intr-o frenezie de-a lungul celor 13 ani de cariera cinematografica. Filmele…
In plina creatie cinematografica, frumoasa si
totusi cruda, chinuitoare si totusi intensa,
trista si totusi dulce, nu mi-a pasat deloc de
viata mea. Si pe cand spuneam povestile tumultoase ale lumii cu mai multa forta, mai multa durere, mai multa disperare si mai multa cruzime, toate acele emotii m-au infectat pana la urma ca niste virusi. Depasisem orice limita si devenisem cea mai trista fiinta de pe pamant, delirand ca manipulez lumea. In acel moment… Nu am putut face nimic. Filmele mele rezultau din complexele mele de inferioritate.

Arirang…
Trimite-ma peste dealul Arirang
Arirang…
Urci, cobori…
Cand trist, cand prea bucuros…
Cand ranit, cand fericit…
Facand asta, facand aia…
Tot ce simtim in viata noastra…

Oamenii fara numar pe care i-am intalnit in timp ce faceam filme… Relatii umane care par sudate pentru totdeauna, dar care se rup ca niste servetele… Ranile adanci cu care m-am ales si pe care le-am pricinuit celor care m-au parasit asa… Suntem legati unii de altii prin iubire, pasiune, ura si dorinta de a ucide… Dupa mine, despre asta e vorba in «Arirang»… Nu regret faptul ca mi-am petrecut viata facand filme si imi dau seama ca nu pot trai fara filme. Vreau sa trec prin viata facand filme…

«Arirang» e un film despre Kim Ki-duk, interpretand 3 roluri intr-unul. Prin «Arirang» am trecut peste un deal din viata mea. Prin «Arirang» am inteles fiintele umane, am multumit naturii si mi-am acceptat viata asa cum e. Acum suntem… Pe acest pamant unde ne pandesc dorintele, in lumea fantomelor unde ne pandeste amaraciunea, in lumea imaginara unde ne pandesc visele, fara inceput si fara sfarsit, innebunind incetul cu incetul. Ce este aceasta afectiune care dainuie desi totul in jurul meu se naruie? Se tine de crestetul capului meu si imi incearca emotiile. Se ascunde adanc in inima mea, punandu-mi la incercare compasiunea. Daca nu le-as fi daruit inima, i-as fi sters din amintirea mea ca raufacatori. Dar le-am daruit-o, si acum nu mai pot sa-i vad decat ca pe niste nemernici, pana la sfarsitul zilelor mele.

Ah… Arirang. Prea bine, hai sa ne ucidem unii pe altii fara mila, in inimile noastre, pana cand vom muri. Chiar si azi ma abtin dupa cum ma infurii. Rad dupa cum sunt gelos, iubesc dupa cum dispretuiesc. Si iert dupa cum tremur de dorinta de a ucide. Asteapta, ma voi ucide pe mine, cel care isi aminteste de tine.”

Articol realizat de SEGA, in colaborare cu cris999 – asiacinefil.com

The Viral Factor”, cel mai nou film al superstarului asiatic Jay Chou si al regizorului Dante Lam, a obtinut doar 23.000 de dolari in ziua premierei. Cantaretul taiwanez, cunoscut in intreaga Asie, a dominat industria muzicala din China inca de la debutul sau, insa pare a nu se bucura de acelasi noroc cand vine vorba de filme. Cel mai nou film al sau, “The Viral Factor”, a avut costuri totale de productie de 33,6 milioane de dolari, si risca sa fie un mare esec pentru cariera lui de actor si producator. In timp ce criticii de film au indragit noua productie, oferindu-i aprecieri pozitive, filmul nu se adreseaza marelui public taiwanez. In urma cu 2 zile, la premiera din Taipei filmul a strans doar 23.000 de dolari incasari. Compania de productie incearca sa linisteasca spiritele, declarand: “Perioada de vacanta din acest an e lunga. Aprecierile criticilor au fost, pana acum, in genral pozitive si credem ca orice vorba iesita pe gura e utila, si ca in final vor fi rezultate bune”.
In schimb, cel mai nou film al vedetei Vic Chou, “Perfect Two”, a obtinut 80.000 de dolari in aceeasi zi, filmul estimandu-se ca va avea incasari la nivel national (e vorba de Taiwan) de 168.000 de dolari. A crescut si numarul cinematografelor taiwaneze in care ruleaza filmul lui Vic Chou, care a avut costuri totale de productie de 10,5 milioane dolari.
In prezent, in China se sarbatoreste Anul Nou chinezesc, fiind o perioada de vacante si sarbatoare, astfel ca producatorii chinezi pastreaza marile productii spre lansare in aceasta perioada.

Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com

Nume film” The Viral Factor
Tara: Hong Kong/Taiwan
Gen: Actiune/Crima
Regia: Dante Lam
Distributie: Jay Chou, Bing Bai, Andy On
Durata: 122 minute
https://www.imdb.com/title/tt2063011/

Agentul international de securitate Jon se afla intr-o misiune de escortare a unui om de stiinta periculos intr-o alta tara. Pe traseu, unul din membrii echipei ale se dovedeste a fi un tradator, il impusca in cap pe Jon si il rapeste pe omul de stiinta. Cand Jon se trezeste in spital, un doctor ii spune ca in cateva saptamani glontul din capul sau ii va provoca paralizia totala. Jon se intoarce in Beijing pentru a-si vedea mama, care ii marturiseste ca are un frate in Malayezia, ce a fost crescut de tatal sau, un impatimit jucator la jocuri de noroc. Pe drumul spre Malayezia, pentru a-si intalni fratele nestiut, o serie de intamplari pline de neprevazut urmeaza sa schimbe destinul lui Jon.

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Despre fosta regina a frumusetii (Miss Asia 1990) si actrita din Hong Kong Elaine Ng se zvoneste ca ar fi primit o pensie alimentara in valoarea de 5 milioane de dolari si o suma lunara de 17.000 dolari in urma cu 12 ani dupa ce a dat nastere fiicei superstarului filmelor cu arte martiale, Jackie Chan, Etta Ng (Xiao Long Nu). Conditia ca aceasta sa primeasca banii se spune ca ar fi fost ca ea si fiica ei sa nu paraseasca Shanghai-ul, la cerinta expresa a lui Chan. In ciuda acestui zvon, superstarul neaga faptul ca ar fi platit vreodata actritei amintitele sume de bani. Mai tarziu, Elaine si-a vandut toate proprietatile din Shanghai si s-a mutat in Hong Kong, din cauza problemei educatiei fiicei sale. Pentru a se descurca, aceasta a acceptat o slujba de gazda a unei emisiuni in schimbul sumei de 1.000 de dolari pe emisiune. Dar si asa, actrita s-a descurcat foarte greu datorita cheltuielilor ridicate, ce au inclus si costurile scolarizarii fiicei sale si ale luxoasei locuintei. Recent, actrita a declarat ca ar fi dat 17.000 dolari fostei prietene a unchiului ei, pentru a-i investi in niste cursuri de descoperiri de talente in randul copiilor, insa fata s-a facut nevazuta cu banii.

Elaine a declarat pe blogul ei: “Ajutor, sunt devastata !”, asta si dupa ce show-ul ei a fost anulat in urma cu cateva luni. In disperare de cauza, actrita a semnat cu postul TVB din Hong Kong, chiar daca asta a insemnat o injumatatire a onorariului. Intervievata de reporteri, aceasta a recunoscut ca a fost pacalita si ca avea nevoie disperata de bani. Rautaciosi, reporterii ar fi facut aluzie la zvonurile din urma cu 12 ani, intreband-o daca cumva Jackie Chan a incetat sa-i mai dea bani. “N-am spus niciodata ca mi-ar fi dat bani”, a raspuns actrita. In urma cu cateva zile, cand fiul lui Jackie Chan, Jaycee Chan, a fost intrebat daca ar dori sa o ajute pe Elaine si pe fiica ei sa depaseasca momentele dificile, acesta a raspuns: “Nu vreau ca mama mea sa fie nefericita. Nu pastrez legatura cu ele”.

Elaine Ng (39 ani) a parasit industria show-biz-ului in 1999, cand a dat nastere fiicei lui Jackie Chan, in prezent de 12 ani. In octombrie 1999, aceasta a recunoscut ca e insarcinata in urma unei relatii secrete cu Jackie Chan, lucru confiormat la presiunea presei si de superstar. Acesta a folosit clasica scuza ca a comis o greseala “pe care orice barbat ar face-o”. Despre relatia lor, din declaratiile prietenilor, se spune ca ar fi fost dragoste la prima vedere. In ultima instanta, Elaine a devenit confidenta lui Jackie, iar apoi a ramas insarcinata cu copilul acestuia. Datorita presiunii mass-media internationale, intr-un final Elaine nu a avut de ales decat sa-si creasca fiica singura, pentru a nu distruge cariera lui Jackie. Intr-o conferinta de presa, Jackie Chan ar fi spus ca si-a pregatit testamentul. Conform acestuia, jumatate din bunurile dobandite in decursul vietii urmeaza a ajunge sub forma de donatii organizatiilor caritabile, in timp ce restul urmeaza a reveni sotiei sale Joan Lin, si fiului sau Jaycee Chan. Confidenta Elaine Ng si fiica acesteia, Xiao Long Nu, nu au fost mentionate in testamentul superstarului.

Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com

Lee Ji Ah a refuzat prelungirea contractul cu Keyeast Entertainment, agentie foarte populara datorita actionarului sau majoritar, Bae Yong Joon. Acest lucru a pus capat unei relatii de colaborare de cinci ani, relatie care a inceput in anul 2007 odata cu aparitia ei in „Tae Wang Sa Shin Ki” („ Marele Rege si Cele Patru Zeitati”). Pe 11 ianuarie, un oficial al agentiei a declarat: “Am decis sa nu prelungim contractul cu Lee Ji Ah. Nu a fost vorba de termeni contractuali sau probleme legate de onorariu, ci pentru faptul ca ambele parti au inteles ca e nevoie de o schimbare.“ Acesta a continuat spunand: “In timp ce se afla sub contract cu Keyeast Entertainment, Lee Ji Ah a trecut prin multe probleme, cea mai importanta fiind legata de procesul impotriva lui Seo Taji si are nevoie de un nou start in cariera ei. Din perspectiva noastra, indiferent de contract, am dorit sa o ajutam sa-si continuie drumul.Ii dorim mult succes in cariera.”
Pentru cei care nu stiu, Lee Ji Ah a socat lumea show-bizului prin povestea ei de dragoste cu legenda muzicii Seo Taji. Cei doi s-au casatorit in secret in anul 1997 cand, conform informatiilor din profilul sau aceasta avea 16 ani. In urma dezvaluirilor ce au fost facute in timpul procesului ce avea ca obiect nu divortul ci probleme pur monetare, s-a aflat ca Lee Ji Ah avea 20 de ani cand s-a casatorit, anul nasterii fiind nu 1981 ci 1977. Mariajul lor a durat 14 ani, in urma lui rezultand doua fete.
Contractul ei cu Keyeast s-a incheiat la 31 decembrie 2011. Oficialul a mai adaugat ca Lee Ji Ah inca nu si-a gasit o noua agentie si vor colabora impreuna pentru a gasi cea mai buna agentie pentru cariera ei.
Concluzionand, nu stim care dintre cele doua parti a renuntat la colaborare, insa problemele grave din viata personala se pare ca si-au pus amprenta pentru mult timp pe cariera profesionala a tinerei Lee Ji Ah cat timp nu a primit nici macar o propunere pentru un rol intr-o drama, fie el si secundar.

Articol realizat de Alinabv – asiacinefil.com

In absenta regelui, ajuns in stare profunda de inconstienta in urma cazaturii de pe cal, haosul se instaureaza la Curte. Fratii de cruce ai lui Ui Ja incearca sa impuna niste reforme sociale profitand de puterea de care dispun, reforme in spiritul legamantului facut in urma cu ani de zile impreuna cu fratele Ui Ja dar contrare cu spiritual acelor timpuri. Regina isi urmareste interesul – numirea si propulsarea fiului ei pe tron, urmata de razbunarea pe Concubina Regala Mok, pe care o doreste alungata de la Curte sau insotindu-l pe Ui Ja in mormant. Gye Baek, in calitate de cel mai important om in stat, incearca sa-si pastreze echidistanta, suparandu-le cand pe Regina, cand pe Inaltimea Sa Concubina Mok. Aceasta din urma are de indurat cel mai mult, atat umilintele la care e supusa de Regina dupa inscaunarea fiului ei, cat si pumnalul rece infipt in spate de cel cu care odata se iubise. Situatia ei devine critica in momentul in care Regina o alunga de la Curte. Dar in timp ce-si plangea suferinta la crestetul regelui muribund, acesta… revine la viata. Cu multa abilitate, Eun Go incearca sa pastreze secretul despre starea regelui, doar pentru a se folosi de acest atu in vederea rasturnarii situatiei de la Curte. Iar planul da roade, Regina cazand din nou in capcana Concubinei datorita arogantei sale fara limite care mereu ii intuneca mintea. Cel intors din morti revine pentru a-si ocupa tronul si pentru a restaura linistea si ordinea in Palat. Cu aceasta ocazie, fratia de cruce cu ceilalti 3 prieteni de altadata se rupe definitiv. Regele devine un veritabil tiran bolnav, ce-si traieste boala alaturi de iubita lui Concubina, amandoi inveninati de dorinta de razbunare si putere.

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

„The Last Breath” este o inlantuire de 3 povesti terifiante, aparent fara legatura intre ele. Cadrul in care acestea se desfasoara este oferit de un spital bantuit, situat intr-o zona izolata, in perioada celui de-al doilea razboi mondial. In ciuda unui amestec al ideilor fiecarui segment, la inceputul filmului, lucru care deruteaza spectatorul, pe masura ce se avanseaza in relatare, lucrurile incep sa se lege. Este, in fapt, vorba despre 3 destine a 3 persoane care lucreaza ca medici in acel spital, in anii razboiului. 3 povesti de iubire care incearca sa invinga moartea: cea a unui medic care se indragosteste de o fata care tocmai murise, cea a unei fetite care supravietuieste miraculos fara nici o rana unui accident de masina in care familia ei moare si cea a unui cuplu de medici care se intoarce in acest spital si, odata cu aceasta, incep mai multe crime in serie in care acestia par a fi implicati. Liantul celor 3 segmente se regaseste in ultima fraza a filmului: “pe atunci, [cu totii] credeam ca totul va dura o vesnicie”. Este vorba de tineretea fiecaruia risipita intre zidurile acelui spital straniu si de insingurarea unei vieti traite departe de acele persoane dragi, disparute pentru o perioada care, la acea varsta, parea o vesnicie. Omul e, de fapt, o farama de eternitate, dar nu realizeaza acest lucru si, in imperfectiunea sa, imparte timpul si viata in niste intervale care nu fac decat sa-l indeparteze, nu sa-l apropie, de cel pe care l-a pierdut.

“Epitaf” este un film original si plin de tensiune, care privit per ansamblu transmite mult mai multe decat un horror obisnuit. Trebuie vizionat, insa, cu multa atentie, deoarece deseori ai impresia ca multe lucruri sunt amestecate, ca segmentele se intrepatrund. O realizare interesanta din sfera thriller/horror, ce indica o reorientare a acestui gen inspre o imbinare cu genul drama/romantic. Un curent nou, absolut necesar, prin care se incearca, spre deosebire de tiparul clasic al filmelor de groaza asiatice, o apropiere a spectatorului de protagonisti. De vizionat !

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com

Nume film: Epitaph (aka The Last Breath)
Tara: Coreea de Sud
An: 2007
Gen: Horror
Regia: Sik Jung, Beom-sik Jung
Distributia: Bo-kyeong Kim, Tae-woo Kim, Dong-kyu Lee
Durata: 98 minute
https://www.imdb.com/title/tt1124378/

VIZIONARE ONLINE:

Partea 1

Partea 2

Ca o compensare pentru necazurile provocate atator oameni, Cho-In vrea sa aduca bucurie macar unei fiinte, Oh Young Ji, cautand sa-i recupereze parintii, in speranta ca asa va afla o familie normala, iubitoare.
Starea lui Seon Woo se degradeaza rapid. Isi fac aparitia semnele paraliziei si devine periculos pentru sine insusi; nemaiputand sa-si controleze bratul drept, condusul masinii ca si tratarea pacientilor nu-l afecteaza doar pe el.
Intelegand ca totul e deja pierdut, se ascunde, ca si Cho-In in vreme de restriste, la vila copilariei, pentru a-si tainui slabiciunea si a-si regasi curajul de a infrunta lumea. Mandria e lucrul cel mai greu de gestionat. Sprijinit de umerii firavi ai Seo Yeon-ei, Seon Woo reintra in spital pentru a-si intalni mezinul si a cersi viata, insa ochii inghetati ai acestuia ii impietresc pe toti cei prezenti. Zadarnic e apelul directoarei de la Urgenta: Cho-In e de neclintit.
In tot spitalul e mare agitatie. Toata lumea-l cauta pe Cho-In care-a disparut ca un abur fiindca nu vrea sa vada pe nimeni…

Acesta poveste ne-a purtat prin viata umana, de la inocenta copilareasca a nestiintei raului, vesela, optimista si fericita, coborarea brusca pe taramul mortii si pierderea inocentei, ridicarea din neant si ratacirea pe drumul degradarii conditiei de om, coborarea, treapta cu treapta, spre infernul indoielii si urii, trecerea prin pacatul suprem, dorinta de ucidere si infrangerea lui prin chin crancen, urmat de revenirea inceata si dureroasa la vechea conditie de umanitate, de data acesta plina de cicatricile iadului, avand cunoasterea dureroasa, sfasietoare si trista a adevaratei fete a creatiei Domnului, omul si liberul sau arbitru. Aceasta e epopeea lui Cho-In, un fel de Virgiliu modern, calauzit prin meandrele raului de gardienii predestinati, familia Oh, ei insisi cautand iesirea din iadul numit Nord. Young Ji il insoteste pe drumul caderii, Kang Chul il insoteste pe drumul salvarii si iarasi Young Ji il calauzeste spre lumina, prinzandu-l din cadere si sustinadu-i ridicarea. Cercul se inchide si OMUL ajunge de unde-a plecat, purtand in mod inutil ranile lasate de experienta raului.
Multumim echipei Asiacinefil care-a facut posibila vizionarea si speram ca v-ati delectat cu minunatele trairi sufletesti, pozitive si negative si ca protagonistii v-au putut transmite profunzimea emotiilor menite sa ne scoata din banalul cotidian dar si sa ne faca a intelege nimicnicia inutilelor invidii ce ne macina uneori vietile, si asa destul de scurte !

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Desi fugar evadat de sub custodia politiei, Cho-In reuseste sa stapanesca voturile consiliului director. Va reusi oare, intrand in capcana lui Seon Woo intinsa de Chi Suh, s-o salveze pe Young Ji ? Oare are un plan si pentru asta ? Telefonul deschis lasat pe podea, pentru urechile cui este ? Si iarasi Chi Suh isi datoreaza viata micutei surori a lui Kang Chul cel ucis. Da, Cho-In avea un plan si agentii NIS si-au rezolvat o necunoscuta si o mare problema.
Mai urmeaza explicatiile pe care fratii le datoreaza unul altuia…un lung sir de deductii ale lui Cho-In urmate de confirmarile lui Seon Woo, marturisiri si invinuiri reciproce. Impacarea insa nu-si mai are locul. Ranile au fost prea adanci iar canonul pe care si-l doreste doamna Na, nu mai poate da timpul inapoi. De ce oare finalul nu aduce mangaiere nimanui ? Cho-In nu e fericit, Na Hye Jo nu e consolata, Seon Woo se lasa infrant de boala si Seo Yeon isi plange neputinta de a-l ajuta pe oppa. Pentru Cho-In exista insa o consolare: munca. E chemat la URGENTA si are altceva la care sa se gandeasca… oare ? Pacientul nu e altul decat hyung.
Orgoliul nu-i ingaduie lui Seon Woo sa-si lase slabiciunea pe mana inamicilor, asa ca ordona stergerea investigatiilor. Doar ca spitalul are reguli proprii asa ca, deznadajduit, Cho-In simte ca-i nedemn sa atace un om bolnav, indiferent de relatiile personale, nu insa destul de milos incat sa nu grabeasca indeplinirea deciziei consiliului director.
Urmarea e ca asupra vicepresedintei Na se revarsa acum toate necazurile. Starea lui Seon Woo e prioritara dar problemele organizatorice declansate si de conditia lui sunt la fel de urgente. Cho-In, foarte decis, cere anuntarea deciziei de infiintare a Centrului pentru Interventii de Urgenta si inlaturarea lui hyung din sala de operatii. Presiuni face si directorul Jo convocand comitetul de etica si chiar rezidentii fideli de la Neurologie cer renuntarea la functie a lui Seon Woo, pentru binele pacientilor, a spitalului si al instruirii lor.

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Razbunarea lui hyung pentru durerea pricinuita Seo Yeon-ei e chiar mai cruda decat deciziile de pana acum. Instrumentul ce trebuie sa sfasie sufletul lui Cho-In, este, asa cum gandise si cainele asmutit, devotata Young Ji. Choi Chi Suh abia astepta sa i se dezlege lantul pentru a putea sfasia. Nestiutoarea victima, sarguincioasa ca de obicei, obtine prima ei victorie la noul loc de munca si entuziasmata, gaseste motiv sa-l testeze pe « soesanim » Cho-In, care-a fost absent ultimele zile. Doctorul nu poate fi pacalit usor fiindca, sub emotia si rasul vesel, lacrimile mocnesc si ingrijoarea fetei se vede de la o posta. Tot ce-i poate fi de ajutor doctorului este grija pentru inertul sau parinte, asa ca Young Ji e mereu langa pacient; cel putin astfel, uneori, il vede pe Cho-In. De sub masca indiferentei, cateodata, mezinul scapa vorbe al caror talc doar el il stie. Ziua lui libera o cheltuie pentru a face o placere micutei ghide, si iar razbat vorbe greu de talmacit. Ar vrea sa cunoasca parintii singurului sau om de increderere ? In urma lor, ca o umbra, mereu aproape, e arma lui Seon Woo. Totusi, rana cea mai grea nu e opera ucigasului, ci din nou, a fiintei care-ar fi trebuit sa-l protejeze cel mai mult…desi vitrega, totusi…mama. Marturisirea vice-presedintei Na e cumplita si vine din dorinta de a-si vedea fiul realizat, dar va avea si ea parte de portia cuvenita din veninul raspandit, in timp ce, inert, Lee Jong Min asista neputincios la toata drama familiei sale.
Vestile primite de Seon Woo despre sine insusi nu dau sperante si totusi, el vrea sa ramana marele chirurg, inventatorul uimitoarei tehnici de extirpare a “cordomei”. Efortul e cumplit, nimeni nu doreste sa-l lase sa-si asume riscul si totusi… cu pretul unor dureri crancene… incearca imposibilul.
Politica lui Seon Woo pentru influentarea votului pare sa dea roade. Cho-In va renunta la Centrul de Urgenta ? Viata micutei ghide e in mainile lui…iar politia ii leaga la propriu, aceste maini. Se va putea descurca mezinul cu toate acestea ?

Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com

Dupa incidentul care il aduce pe regele Ui Ja in stare de inconstienta, intreaga Curte fierbe. Cu ajutorul prietenilor sai cu care odata facuse un legamant, Gye Baek e propulsat la rangul de General Suprem de catre o Regina usor de influentat, fara cunostinte in domeniul politicii, militar sau al strategiilor de orice fel. Starea grava a Regelui ii aduce pe unii in stare de disperare, cum e cazul Concubinei Mok, care devine obiectul de batjocura al infatuatei Regine, in timp ce pentru altii, nu doar starea de inconstienta ci insasi moartea Regelui ar putea deschide calea spre implinirea unui vis, cum e cazul Reginei. Un lucru este cert: Printul Mostenitor trebuie ales dintre cei doi fii ai Regelui, Hyo (fiul Concubinei Mok) si Tae (fiul Reginei). Situatia politica o cere, pentru ca o tara fara un conducator e ca o turma fara stapan. Si incepe lupta pentru impartirea sferelor de influenta ale nobililor in vederea nominalizarii ca Print Mostenitor a unuia dintre cei doi fii ai Regelui.
Adevarul despre starea Regelui nu mai poate fi mult timp tainuit. Desi doar putini stiau despre acesta, curand Gye Baek afla ca in cadrul armatei exista infiltrate un spion din Silla care a aflat informatii de la “sursa” privind adevarata stare a lucrurilor. Mergand pe pista descoperita, Gye Baek ajunge la capatul liniei, spre surprinderea lui afland ca un important ministru a furnizat aceste informatii spionului. Lucrurile nu sunt deloc usoare, deoarece Comandantul Garzii Regale face parte din familia Reginei, iar Gye Baek tocmai se afla la un pas de caderea in dizgratia acesteia… Va reusi Gye Baek sa impiedice aflarea adevarului si de catre inamic, lucru care ar fi putut avea consecinte catastrofale pentru Baekje ? Cine va deveni Print Mostenitor si cum va evolua raportul de forte de la Curte dupa alegerea acestuia ? Sunt doar cateva intrebari la care acest episod incearca sa raspunda.

Prezentarea: cris999 – asiacinefil.com