Regizorul coreean Bong Joon-ho, binecunoscut pentru filmele lui in care amesteca umorul cu suspansul si horror-ul, a participat saptamana trecuta la premiera de la Washington DC a celui mai nou film al sau, „Mother”. Bong, care a scris si regizat succesele de box-office „The Host”, „Memories of Murder” si „Barking Dogs Never Bite”, a participat si la o receptie tinut ulterior, in care a impartasit perspectivele industriei coreene de film si a tehnicile sale utilizate de filmare. Evenimentele au avut accesul liber.
„Mother – 2009”, care a fost adus in cinematografele americane de Magnolia Pictures, va incepe sa fie difuzat in Statele Unite din 12 martie 2010. Filmul spune povestea unei mame (interpretata de actrita-veterana Kim Hye-ja) care cerceteaza pe cont propriu o crima de care este acuzat fiul ei (interpretat de Won-bin). „Mother” reprezinta inca un exemplu de dizolvare a realitatii sociale si a unei drame familiale in imaginatia creativa a lui Bong Joon-ho. Obsesia mamei asupra nevinovatiei unicului ei fiu o conduce pe cararea intunecata a inimaginabilului haos, in cautarea adevaratului ucigas. Filmul a fost selectat la festivalurile internationale de film de la Cannes, Toronto si New York. Evenimentul organizat in Washington DC nu a fost o actiune oficiala in care sa fi fost implicata ambasada Coreei de Sud din Statele Unite.
Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com
Actrita veteran Kim Hye-ja a fost numita Cea mai buna actrita la categoria Film strain a unui important festival de film din China, pentru rolul din „Mother”. Festivalul de film „Cocosul de Aur si 100 de Flori” (Jinji Baihua) s-a desfasurat la mijlocul lunii trecute la Nanchang, din 14 pana in 17 octombrie, in competitie aflandu-se 155 de filme pentru 18 premii. Abia din 2005 s-a acceptat in agenda festivalului proiectarea si de filme straine, iar premiile sunt acordate atat prin voturile unui juriu cat si a audientei, ceea ce este o noutate in acest domeniu, cel putin in China.
Kim este cunoscuta in Coreea pentru rolurile de mama interpretate in seriale de televiziune. Partitura din „Mother” marcheaza debutul pe marile ecrane a actritei de 68 de ani, aceasta reusind sa-si surprinda fanii cu interpretarea ei intensa a unei mame prea atente cu fiul ei, care ajunge sa fie implicata intr-un caz de crima. Kim Hye-ja a castigat alte 3 premii la festivaluri locale de filme pentru acest rol, inclusiv premiul criticilor la Festivalul de la Busan din acest an. In anii trecuti, un alt actor coreean premiat la festivalul de film din China a fost Jo Seung-woo, protagonistul din „Marathon”. Cele mai importante premii ale festivalului (Cel mai bun actor, Cel mai bun actor intr-un rol secundar, Cel mai bun film sic ea mai buna scenografie) au fost acordate, in acest an, filmului „Iron Man” al lui Yin Li.
„Mother” este unul din cele mai laudate si mediatizate filme coreene ale anului 2009. Poate pentru ca marcheaza revenirea lui Bong Joon-ho in prim plan, la 3 ani dupa mega-succesul „The Host”, asteptarile fiind uriase de la acest tanar regizor de mare viitor. Poate pentru ca, recent, filmul a fost ales sa reprezinte Coreea de Sud la Oscarurile de anul viitor. Un lucru este cert: in primavara acestui an, „Mother” a castigat „Un Certaine Regarde” la Cannes, iar in rolul principal, Kim Hye-ja („Goong”), ajunsa la onorabila varsta de 67 de ani, interpreteaza rolul vietii. Aceasta este stralucit secondata de Won Bin (din „My Brother” si, pentru fanii serialelor coreene, din „Endless Love”) in rolul fiului.
„Mother”, inainte de toate, este un film care se savureaza, scena cu scena. Structura si realizarea lui este tipic hitchcockiana; tensiunea este exploatata la maxim, iar fundalul sonot clasic exprima genial apogeul trairilor personajelor. In fapt, fiecare scena exprima geniul lui Bong Joon-ho, care reuseste sa redea atmosfera specifica thriller-urilor maestrului suspansului, Alfred Hitchcock. Iar daca urmariti atent filmul, la un moment dat, in scena reconstituirii crimei, ai impresia ca te afli intr-un film al unui alt maestru al filmului universal, Federico Fellini: oraselul pare unul italian de coasta, in care toata lumea se cunoaste; chiar si melodia ce insoteste acea forfota este parca desprinsa din nebunia (in sens pozitiv) a filmelor lui Fellini. Foarte probabil aceasta amprenta occidentala a fost unul din factorii care au determinat selectarea productie pentru premiile Oscar, alaturi de faima si imaginea extraordinar de buna de care se bucura Bong peste hotare. Nu este o melodrama, cum poate multa lume s-ar fi asteptat, ci mai degraba o drama plina de mister, care molipseste. Exista si un moment mort pe la jumatatea filmului, cand lumea pare a incremeni in loc si nimic nu se mai poate schimba, insa tensiunea revine curand in prim plan si va va tine in priza pana la final. Un final impresionant, care atinge sufletele spectatorilor, oferind definitia cuvantului „mama” intr-un sens cum nu a mai fost spus vreodata.
O mama, Hye-ja (interpretata de Kim Hye-ja), ii da medicamentele obisnuite fiului ei, Do-jun (interpretat de Won Bi), care se usureaza pe strada. In momentul in care Do-jun fuge fara a-si fi terminat de luat toate medicamentele prescrise de medic, mama lui ii spune: „Vino repede acasa, sa nu intarzii”. Pentru fiul rautacios, cuvintele”Vino repede acasa” sunt asemeni unui latrat lipsit de sens, in timp ce „sa nu intarzii” pare o bolborosire neinteligibila. Conform indicatiilor regizorului Bong Joon-ho, prima parte a frazei a fost spusa intr-un mod in care o mama i se adreseaza in mod obisnuit fiului ei, in timp ce partea a doua a fost spusa in modul in care o sotie i se adreseaza sotului sau iubitului ei. Bong a adaugat: „Doamna Kim Hye-ja a gasit asta foarte interesant. Pentru Hye-ja, Do-jun reprezinta tot ceea ce un barbat poate fi in viata unei femei: un fiu, un frate mai mic, un iubit, un prieten si un sot„.
Intors cu mainile goale de la Cannes, Bong Joon-ho, regizorul filmului „Mother”, a acceptat sa vorbeasca despre productia sa. Astfel, acesta a recunoscut ca a fost inspirat, in producerea acestui film, de actrita Kim Hye-ja. Actrita este bine cunoscuta pentru dificultatea cu care accepta roluri, astfel ca nici lui Bong nu i-a fost mai usor sa o convinga. „D-na Kim e o mama a fiecarui coreean in parte. Insa mi-am asumat acest risc, povara acestui titlu putand pune o mare presiune pe ea, chiar putand-o epuiza. Asa ca m-am gandit ca poate i-ar placea acest rol„. In timpul proiectarii filmului la festivalul de la Cannes, Bong a prezentat rolul mamei interpretat pe Kim ca fiind unul „demn, insa salbatic”. Acesta a spus: „Cand instinctele unei mame explodeaza in momentul in care aceasta doreste sa-si protejeze fiul, asemeni unui animal salbatic care musca si ataca dusmanul pentru a-si salva puiul, ea a inceput sa uite moralitatea, pierzandu-si capacitatea de a distinge intre bine si rau. Dragostea unei mame este un lucru demn, impunator, insa la un moment dat poate deveni un viciu, o alienare. Cred ca putem gasi multe exemple ale acestui fapt in viata reala„.
Pana acum, Kim a jucat mai mult roluri de mama ingrijorata si iubitoare, care se sacrifica pe sine pentru binele copiilor ei. Unde a descoperit Bong „alienarea si partea sensibila” a acesteia ca mama ? Bong a spus: „Copil fiind, ma uitam mult la televizor. O vedeam des la televizor pe d-na Kim. Unul din serialele in care a aparut se numea „Yeo”. Avea un rating mic, dar mie mi-a placut foarte mult. A fost ceva inaintat la vremea sa si era deosebit de alte productii contemporane difuzate la televiziune. Din copilarie am avut o inclinatie spre lucrurile intunecate, cum ar fi crima si povestile cu detectivi. D-na Kim a interpretat un personaj isteric si intunecat in acel serial – o femeie care rapeste un copil deoarece nu poate avea unul pe cale naturala. Mai tarziu am vazut-o intr-o emisiune, si am ramas uimit de ceea ce azi numim „personalitate in 4 dimensiuni” Ma intrebam de ce nu si-a aratat niciodata aceasta latura in seriale.”
Regizorul a spus ca nu a incercat, pur si simplu, sa o transforme pe d-na Kim intr-o actrita functionala: „In Coreea, Kim Hye-ja e simbolul unei mame. A o prezenta intr-o lumina complet diferita, inedita, insemna automat o abordare a subiectului „mama” dintr-un unghi de vedere complet diferit. Astfel ca am plasat o mama obisnuita intr-o situatie extrema, mai exact intr-un caz de crima, sa vad cum va functiona. A fost ceva similar rolului de tata din „Host„.” „Mother” incepe cu o scena in care Hye-ja danseaza, absenta, pe un camp larg. Bong isi descrie personajul care interpreteaza acest dans ca „alienat”: „Astfel a fost proiectat personajul inca de la inceput. Am dorit ca filmul sa inceapa intr-un mod neasteptat si bizar. Am vrut sa ofer spectatorilor mai multe indicii asupra acestui personaj”.
Bong, care a primit numeroase elogii la Cannes, a recunoscut ca era foarte agitat la conferinta de presa tinuta in 20 mai. Era epuizat de programul strict si aparea dezinteresat de ceea ce spuneau ceilalti despre filmul sau. Dar cum a ajuns inapoi acasa, a aruncat o privire asupra articolele din presa legate de filmul sau. A spus: „Toti regizorii fac asta. Plang cand lumea le critica productiile si se bucura cand primesc recenzii pline de entuziasm. Am aruncat o privire asupra catorva recenzii postate in primele pagini ale unor ziare si, din fericire, erau pozitive„. Tanarul regizor a mai adaugat: „Acord o mare atentie subtitrarilor, insa uneori sensul original nu e transmis in totalitate in limba straina. De exemplu, in timp ce spectatorul coreean rade la ceea ce simpaticul detectiv spune in timpul unei scene din film, spectatorii straini nu pot simti asta. De asta spectatorii coreeni se pot bucura de toata splendoarea unei productii autohtone. E ceva ce numai noi, coreenii, intelegem„.
