Selectarea distributiei pentru noul serial „Police Unit 38” al celor de la OCN s-a incheiat, in distributia finala regasindu-se Seo In Gook („I Remember You”), Sooyoung („My Spring Days”) si Ma Dong Seok („Bad Guys”). Partea interesanta este ca serialul pare sa ia o turnura amuzanta, desi este prezentat ca un serial politist. Titlul este inspirat din articolul 38 din legislatia coreeana ce se refera la taxe si impozite. Cuvantul folosit pentru „politie” are atasat un prefix care inseamna „scam”, inselatorie; pe scurt, un inteligent joc de cuvinte.
Serialul porneste un pic ciudat: o echipa este formata pentru a-i prinde pe cei care se ocupa de evaziune fiscala, prin orice mijloace, inclusiv cele folosite de insisi cei pe urmele carora vor fi, folosindu-se de tot felul de subterfugii, mintind, inseland, etc. Nu pare prea etic, insa uneori vrei ca lucrurile sa fie puse la punct, iar birocratia nu este cel mai eficient sistem care ar ajuta si usura munca celor de partea legii.
Seo In Gook va interpreta un escroc incantator, sexy, istet, genul care scapa printre degete, o alegere foarte inspirata pentru rol. Acesta va juca alaturi de Ma Dong Seok care va fi seful corect si cinstit al departamentului pentru taxe si impozite. Sooyoung este o functionara publica ce lucreaza in acelasi departament si care gandeste totul in mod logic, fiind o persoana cu multe principii. E interesant de urmarit interactiunea celor doi functionari publici care vor trebui sa colaboreze cu un escroc uns cu toate alifiile.
„Police Unit 38” este scris de Han Jung Hoon care a mai scris scenariile pentru alte seriale de succes ale celor de la OCN, „Bad Guys” si ambele sezoane din „Vampire Prosecutor”. Serialul va fi regizat de Hwang Joon Hyuk care a mai regizat si „Hidden Identity”. „Police Unit 38” este preconizat a fi difuzat incepand din luna iunie.
(Sursa: dramabeans)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Spring Bears Love (2003) – Bae Doo-Na şi misteriosul romantic Fãt Frumos
Hyun-chae (Bae Doo-Na) e o tanara fara prea mult noroc in dragoste. Desi se visa stewardesa, lucreaza la un hipermarket, iar perspectiva intalnirii unui Fat Frumos e indepartata… Tatal ei e singura ei familie, fiind un scriitor de mana a treia, cum il califica chiar ea. Din dorinta de a cunoaste mai multe despre arta, care ii poate furniza informatii pretioase pentru povestirile sale, acesta o roaga pe Hyun-chae sa imprumute niste carti despre pictura de la o biblioteca. In momentul in care fara descopera niste notite misterioase sub anumite poze cu picturi scrise de un anume Vincent, care isi marturiseste iubirea “pentru ea” facand trimiteri la noi si noi carti de pictura, tanara e cucerita imediat de gandurile romantice ale acestuia si imprumuta cartile recomandate de Vincent. Astfel, in naivitatea sa, se indragosteste de acesta, dorindu-si sa-l intalneasca. Astfel ca incepe sa cerceteze cine ar putea fi misteriosul romantic la ale carui ganduri rezoneaza. Tot acum il reintalneste si pe Dong-ha (Kim Nam-jin), prietenul ei impiedicat din perioada scolii, ce lucreaza ca operator de tren la metrou si care a venit din Busan in Seul special pentru a-si reintalni prima iubire: pe Hyun-chae. Si astfel, daca pana mai ieri nu-si gasea Fat Frumosul, iata ca Hyun-chae e pusa in situatia de a alege intre… doi Feti Frumosi…
“Spring Bears Love” (cunoscut si ca “Do You Like Spring Bear ?”) e o comedie romantica coreeana din perioada inceputului Valului Coreean realizata in spiritul filmelor de gen ale vremii. Regizorul si scenaristul Yong Yi, care nu a mai regizat sau scris nimic din 2003, avand doar cateva aparitii sporadice in filme precum “Oldboy”, “Sunday Seoul” sau “Dasepo Naughty Girls”, nu a dat lovitura cu filmul sau de debut, in ciuda faptului ca e o comedie romantica simpatica, in care are un mic rol de cateva secunde (un jucator de baseball din anii de liceu ai lui Hyun-chae de care aceasta se indragosteste). Talentul regizoral al lui Yong Yi e scos la lumina de anumite exagerari si scene de teatru ce parodiaza unele momente din viata lui Hyun-chae, insa desi scenariul a avut cele mai bune intentii, structurarea lui sub forma unui mini-roman cu 13 capitole s-a dovedit mai putin inspirata. Lipseste coeziunea intre aceste capitole, pe alocuri povestea parand putin fortata. In plus, ideea – romantica – a unui admirator din umbra ale carui cateva replici scrise sub niste poze de picturi au puterea de a cuceri pana intr-atat incat sa simti… iubire, e putin exagerata. Ideea a fost mult mai bine exploatata in filme ulterioare, ce reiau tema bibliotecii ca loc de legatura al sufletelor (Heartbreak Library), insa retinem intentia si folosirea, cu mai mult sau mai putin succes, a unui element evident de simbolistica romantica.
Filmul, in ansamblul sau, este agreabil, Bae Doo-na (23 de ani pe atunci), protagonista feminina, si Kim Nam-jin, un tanar aratos la 26 de ani ce tocmai debutase in “Lover’s Concerto”, formand, – oricat de ciudat ar parea – un cuplu ce are o chimie aparte. Amandoua personajele nu au noroc in dragoste, sunt niste impiedicati ce inca viseaza cu ochii deschisi cu toate ca viata le aminteste in fiecare moment care le e conditia, si, lucrul cel mai important, au o fire asemanatoare, fapt ce vrand-nevrand ii atrage ca un magnet pe unul spre celalalt. Cei doi nu sunt un cuplu obisnuit, nu sunt nici macar un cuplu, reintalnirea lor presupunand reluarea unei legaturi colegiale, mai mult de amicitie, intrerupta odata cu terminarea studiilor liceale. Cu mult umor, scenaristul ii apropie si ii departeaza dupa bunul lui plac, jucandu-se cu trairile si imaginatia fiecaruia, rezultatul fiind multa buna dispozitie transmisa privitorului. Dincolo de simplitatea povestii – oare cate cupluri nu se regasesc in aceasta poveste banala de iubire ? – filmul mai oscileaza in jurul unei interesante provocari. Hyun-chae se lasa vrajita de cuvintele gasite in carti si isi creeaza o imagine idealista despre misteriosul ei Vincent, de care se indragosteste in secret. Desigur, in viata reala nici o persoana cu un psihic normal – nici macar una predispusa a se indragosti usor – (tinand cont ca e un gen usor, trecem cu vederea naivittea ideii) nu cade pe spate dupa cateva cuvinte romantice care nici macar nu stii daca iti sunt adresate. Mai degraba o asemenea provocare e una specifica varstei adolescentei, nicidecum celeia a maturitatii, astfel ca directia scenariului in raport cu varsta personajelor e destul de bizara. Dar explicatia o furnizeaza chiar scenaristul, pe parcursul filmului, in momentul in care prietena lui Hyun-chae, Mi-ran. ii face acesteia o marturisire de o sinceritate dezarmanta: “A fi obiectul afectiunii cuiva creeaza dependenta”. In special cand o femeie se simte apreciata, iar cineva ii arata afectiune, chiar si sub aceasta forma ciudata a unui dialog surd de la distanta, curiozitatea si mai ales dorinta ca aceste aprecieri sa continue dau nastere la nivel de subconstient la o veritabila dependenta. O dependenta de afectiune la care orice femeie tanjeste, dar care da nastere si unei nevoi firesti de reevaluare a propriilor trairi, pentru a nu cadea in capcana departarii de realitate, ca personajul principal din “Pisces”, ce face o pasiune nebuna pentru un alt strain misterios.
Un film placut si relaxant, ce aduce cu el parfumul unic al comediilor romantice coreene de dinaintea schimbarii la fata a filmului coreean, cu multe melodii superbe pe fundal si cu cateva prezente surpriza in distributie ce nu pot trece neobservate (Yoon Ji-hye, prietena Mi-ran, pe care am vazut-o si in “Pisces”; Oh Gwang-rok in rolul tatalui lui Hyun-chae, cu blandeatea unica din glas; Uhm Tae-woong – in rolul unui fost iubit al lui Hyun-chae, un actor necunoscut pe atunci, azi un star de prima mana). Un film ce ne aduce primavara in suflete, prin optimisul si buna sa dispozitie ce o degaja.
Traducerea si adaptarea au fost efectuate in pemiera in Romania de gligac2002(Asia Team) pentru asiacinefil.
Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil
Film coreean vândut în 116 ţãri înainte de a fi finalizat !
Conform declaratiilor producatorilor, drepturile de difuzare pentru filmul coreean „The Handmaiden” regizat de regizorul coreean Park Chan Wook au fost vandute in 116 tari, desi filmul inca nu a fost terminat. Este pentru a doua oara cand un film coreean este vandut in peste o suta de tari inaintea difuzarii, conform CJ Entertainment, primul film fiind cel al lui Bong Joon Ho, „The Snowpiercer”, din 2013. Tranzactiile pentru drepturile de difuzare au fost facute prin intermediul Pietii Europene de Film, Studiourile Amazon avand drepturile de difuzare pe teritoriul Statelor Unite. „Multi oameni au fost incantati de estetica vizuala oferita de cele sapte minute de prezentare ale filmului”, a declarat Kim Sung Eun, seful Departamentului International din cadrul companiei CJ E&M.
Park Chan Wook este unul din cei mai celebri regizori de film din Coreea, cunoscut pentru trilogia “Vengeance”; a lucrat cu Nicole Kidman si Mia Wasikowska la “Stoker” (4 premii si 34 de nominalizari) si a regizat si alte filme importante, precum “Old Boy” sau „I’m a Cyborg, but That’s Ok”.
Filmul “Handmaiden” este inspirat de romanul politist “Fingersmith”, care a avut o adaptare si pentru BBC TV cu ceva ani in urma. Titlul coreean al filmului este “Agassi” si descrie o poveste de dragoste ce se petrece in anii 1930 in Coreea si Japonia (in perioada Ocupatiei). O tanara hoata de buzunare de origine coreeana ce traia intr-o mahala este angajata de un escroc fascinant care se da drept conte, jucat de Ha Jung Woo, si impreuna pun la cale o inselatorie complicata pentru a pune mana pe avere. Hoata devine camerista unei bogate mostenitoare (Kim Min Hee) de origine japoneza, si o seduce.
Park Chan Wook a explicat ca scenariul filmului aduce cateva modificari importante fata de roman. Misterul care pluteste asupra nasterii celor doua personaje feminine nu mai este accentuat in film, si rolul personajului principal masculin, care serveste ca intermediar intre cele doua femei, e unul mai semnificativ. Regizorul a explicat ca scenariul se refera in mod clar la “doua femei si un barbat”. In “Thirst” si “Stoker” regizorul exploreaza tema erotismului si a tentatiei, si se reintoarce la aceste teme si in “The Handmaiden”.
Filmul urma sa iasa pe piata purtand numele romanului scris de Sarah Waters, dar dupa ce acesteia i-a fost aratata o schita a scenariului, scriitoarea a spus ca este un scenariu bun, dar clar diferit de romanul ei, scenariul fiind doar “inspirat” si nu “bazat” pe roman, motiv pentru care s-a schimbat si titlul.
“The Handmaiden”.este in post-productie, urmand a fi difuzat in cinematografe in prima jumatate a acestui an.
(Sursa: Yonhap)
Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil
Lee Byung-hun – impresii la cald de la Gala Oscarurilor
Actorul Lee Byun-hun, ce a fost prezent pe scena la Gala premiilor Oscar din acest an – primul coreean ce a urcat pe scena – a vorbit despre experienta sa. Acesta a facut ieri o declaratie prin intermediul agentiei sale BH Entertainment, in care a spus: „Am fost la multe ceremonii de decernare de premii si la multe festivaluri de film in diferite tari, dar de data aceasta, vazand pe viu organizarea evenimentului, obiceiurile, conduita actorilor, am realizat ca sunt multe lucruri pe care trebuie sa le invat. Vazand atat de multi actori ce au realizat atat de multe de-a lungul unor lungi cariere, m-a fulgerat gandul ca trebuie sa fac totul mai bine, pentru a progresa.” Despre cantareata Jo Soo-mi, ce a interpretat „Simple Song #3” de pe coloana sonora a filmului „Youth”, ce a fost nominalizata la Cea mai buna melodie originala, Lee Byung-hun a spus: „A fost ceva minunat sa o vad pe Jo Soo-mi intr-un loc mai putin familiar, iar din moment ce eu doar am prezentat, pe ea o felicit sincer pentru nominalizare.”
Lee Byung-hun a urcat pe scena „Dolby Theater” din Los Angeles pentru a prezenta premiul pentru Cel mai bun film intr-o limba straina alaturi de Sofia Vergara. O sursa din interiorul BH Entertainment a comentat cum, desi nu parea, Lee Byung-hun a fost destul de nervos la Gala. Aceeasi sursa a precizat ca starul coreean nu a putut participa la receptia de dupa decernarea premiilor datorita unei intalniri programate cu fanii in Japonia. „Desi a fost o mare onoare sa participe la Oscaruri, a trebuit sa plece pentru a-si tine promisiunea facuta fanilor.” La categoria pe care a prezentat-o, premiul a revenit unui film din Ungaria („Son of Saul”), tara care nu-i e necunoscuta lui Lee Byung-hun, care in vara lui 2009 a fost la filmari in Ungaria timp de o luna pentru serialul „IRIS”.
Selectarea distributiei pentru noul serial „Police Unit 38” al celor de la OCN s-a incheiat, in distributia finala regasindu-se Seo In Gook („I Remember You”), Sooyoung („My Spring Days”) si Ma Dong Seok („Bad Guys”). Partea interesanta este ca serialul pare sa ia o turnura amuzanta, desi este prezentat ca un serial politist. Titlul este inspirat din articolul 38 din legislatia coreeana ce se refera la taxe si impozite. Cuvantul folosit pentru „politie” are atasat un prefix care inseamna „scam”, inselatorie; pe scurt, un inteligent joc de cuvinte.
