De obicei coproductiile coreeano-chineze sunt mai putin reusite, si asta pentru ca doua cinematografii cu doua viziuni diferite nu reusesc sa se sincronizeze perfect, indiferent de tematica abordata. La fel se intampla cu filmele de limba chineza finantate de studiourile americane, sau cu filmele coreene ce au in spate studiouri de productie de la Hollywood, ce vizeaza doar succesul financiar si se departeaza de specificul lor local. Revenind la cele doua cinematografii est-asiatice care pentru un necunoscator pot parea asemanatoare, dar care difera esential, daca filmul chinezesc e mai mult axat pe ideea de actiune, cel coreean e mult mai atent la amanunte si la povestea in sine, avand o aplecare spre dramatizare. Intalnirea dinamismului cu realismul nu inseamna intotdeauna automat si o simbioza perfecta, in special cand una din parti e cea care vine cu initiativa financiara. In cazul filmului “Tik Tok”, la care facem referire, China a finantat proiectul, ce a fost filmat in intregime in capitala sud-coreeana. Regia e semnata de debutantul Lee Jun, scenariul fiind scris de chinezul Ding Xiaoyang. Productia a fost un esec la box-office-ul chinezesc, obtinand incasari de doar 2,2 milioane dolari. Distributia filmului e alcatuita de o echipa de actori chinezi si coreeni, capul de afis fiind tinut de starul coreean Lee Jung-jae si actorul chinez Wallace Chung (Bounty Hunters, Drug War). Filmul e vorbit in 3 limbi (chineza, coreeana si engleza), insa actorul Lee Jung-jae e dublat in multe scene in limba chineza, cand dialogheaza cu actorii chinezi, acest lucru fiind cel putin deranjant, mai ales ca in alte parti ale filmului acesta e lasat sa se adreseze in coreeana compatriotilor sai. Dar ce poti face cand actorul interpreteaza un politist poliglot, care in realitate nu cunoaste deloc chineza ?

Guo Zhihua si Guo Zhida (rol dublu pentru Wallace Chung) sunt doi frati cu preocupari diferite. Primul e afacerist, odata de succes, acum cu datorii si vanat de camatari, in timp ce al doilea e un parior infocat, ce sufera de o boala psihica. Guo Zhihua isi duce fratele mai mare la o clinica privata, platindu-i un tratament psihiatric de care se ocupa doctorita psiholog Yang Xi (Lang Yueting). Aceasta remarca inteligenta noului ei pacient, Guo Zhida, ce-si ascunde chipul in spatele unei masti dupa ce a a supravietuit unei explozii petrecute in timpul unor pariuri ilegale pe un meci de fotbal. De atunci sufera de stres posttraumatic, tulburare bipolara, iar sedintele de terapie scot la iveala si faptul ca pacientul sufera de complexul Cain, un complex de inferioritate pe care il are in fata fratelui sau. In momentul in care sotia unui fotbalist e rapita inaintea inceperii unui meci de fotbal, iar rapitorul cere fotbalistului ca echipa lui sa castige in schimbul vietii sotiei sale, pe fir intra capitanul Jiang (Lee Jung-jae) de la Politia metropolitana sud-coreeana. Urmarind telefonul rapitorului, Jiang ajunge la Guo Zhida, care e arestat impreuna cu doctorita psiholog, considerata complice. Ulterior, aceasta accepta sa coopereze cu Jiang, si impreuna trebuie sa intre in jocul bolnav al pariorului Guo Zhida pentru a deconspira un plan diabolic pus la cale de acesta…

“Tik Tok” e un thriller de actiune care in ciuda bunelor intentii ale realizatorilor, poate crea dificultati de acomodare cu subiectul. Abia in a doua jumatate lucrurile se mai limpezesc, dar e cam putin, raportat la cele 100 de minute ale productiei. Scenariul e unul pe care parca l-am mai vazut in filmele hollywoodiene ale anilor ’90, cu un nebun care angreneaza in jocul sau intr-o cursa contra cronometru politia pentru salvarea a mii de vieti. Povestea este lipsita de coerenta din cauza unei hibe specifice filmelor chinezesti de actiune, data de intrarea directa in subiect, fara prea multe explicatii, fara o suficienta dezvoltare a personajelor si portretizare a lor. Interactiunea dintre ele e una strict de conjunctura, de aici si o senzatie de artificialitate in interpretare. Scenaristul insira o serie de date si evenimente petrecute ba in trecut, ba in prezent, iar numarul mare de personaje creeaza confuzie. Ai nevoie de mai bine de jumatate de film sa te dezmeticesti si sa intelegi ce doreste cu adevarat geniul raului, un impatimit de pariuri interpretat de Wallace Chung (greu de recunoscut cu masca ce o poarta pe fata aproape pe toata durata filmului). Lee Jung-jae isi interpreteaza bine rolul de politist ce trebuie sa dibuiasca planul pariorului nebun, insa din nefericire pentru el a a doua oara in ultimul deceniu in care nimereste intr-un film mai putin inspirat, dupa “Big Match” din 2014. Probabil producatorii chinezi au optat pentru el pentru a atrage lumea in salile de cinema. Nu interpretarea actorilor trage in jos filmul, ci scenariul mai putin inspirat, plin de clisee hollywoodiene, in care totul, in afara de firul epic in sine, e de umplutura, prezentat intr-un mod ce tine aproape de amatorism (de exemplu, se vorbeste de lumea pariorilor pe jocurile de fotbal, insa meciurile jucate in asa-zisa “Cupa a Asiei” intre doua echipe de club, una din Coreea de Sud si alta din China, sunt de fapt un singur meci jucat intre cele doua echipe, scenariul mentionand la inceput ca e vorba de un prim meci, apoi de un al doilea, iar la finalul filmului sa aflam ca una din echipe a devenit campioana Cupei Asiei !; dar astfel de detalii sunt irelevante, fiind doar decorul nesemnificativ in care se deruleaza povestea principala). Unde exceleaza filmul e pe partea de actiune, dar si aici unele scene de lupta sunt gratuite, doar de dragul spectacolului (ca cea cu Lee Jung-jae care trebuie sa doboare o multime de gangsteri la costum de unul singur). In a doua jumatate, filmul se redreseaza si finalul pastreaza o rasturnare de situatie la care nu te-ai mai fi asteptat, salvand 100 de minute din timpul liber al fiecaruia care la un moment dat erai ferm convins ca le-ai irosit in zadar. Lee Jung-jae trage filmul dupa el prin carisma si experienta sa, oferind cele mai bune momente ale productiei. Pacat de dublarea lui in chineza in momentul in care se adreseaza partenerei sale psiholog chinezoaice (chiar exista o chimie intre cei doi, in acest film !), dar daca s-a dublat acest lucru, se puteau prea bine dubla si replicile vorbite in engleza de actorii asiatici, care sunt de-a dreptul oribile.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil. [Nota traducatorului: “Au fost traduse si adaugate manual inclusiv replicile in engleza, ce nu se regasesc in subtitrarea initiala.”]

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil