La 5 ani de la anteriorul sau film de actiune, “Connected”, Benny Chan revine la genul de filme care l-a consacrat ca maestru al filmelor de actiune din Hong Kong cu productia de succes a anului 2013, “The White Storm”. Acest lucru nu inseamna ca renumitul regizor a stat departe de film in acest interval. In 2010 a regizat “City Under Siege”, o poveste plasata in timpul celui de-al doilea razboi mondial, iar in 2011 a cules roadele unei fructuoase colaborari cu nume mari precum Andy Lau, Nicholas Tse, Wu Jing sau Jackie Chan la o alta productie de epoca plasata la inceputurile Republicii chineze, “Shaolin”, ce a avut incasari de peste 30 de milioane de dolari. Revenirea in 2013 la filmele politiste de actiune a fost de bun augur, “The White Storm” fiind un succes de box-office in China. Cu un buget de 16 milioane de dolari, filmul a obtinut incasari mai mult decat duble, de aproximativ 38,5 milioane dolari, depasind succesul anteriorului sau film, “Shaolin”. Avand premiera mondiala la Festivalul de film asiatic de la Hong Kong (octombrie 2013), “The White Storm” a fost considerat de critici cel mai antrenant film produs in Hong Kong al anului 2013. Cu titlul initial “The Cartel War”, “The White Storm” spune o poveste axata in jurul prieteniei a trei personaje, toti politisti din Hong Kong, implicate in lupta impotriva drogurilor, ce trebuie sa lichideze ultimul mare lord al drogurilor din Asia de Sud-Est. De-a lungul carierei sale regizorale, Benny Chan a colaborat cu cei mai mari actori pe care i-a dat Hong Kong-ul, de la Jackie Chan la Andy Lau, Daniel Wu sai Aaron Kwok. Si de aceasta data reuseste performanta de a aduce in rolurile principale 3 nume mari ale filmului din insula, si anume pe Louis Koo, Nick Cheung si Sean Lau. Ca si in “Invisible Target”, unde se formeaza un trio in numele dreptatii, si in “The White Storm” avem parte de o adevarata explozie de adrenalina, scene spectaculoase, filmari senzationale si inca ceva in plus: o interpretare solida a celor trei protagonisti.

Inspectorul Ma (Sean Lau), Chow (Louis Koo) si Wain (Nick Cheung) sunt prieteni din copilarie. Inspectorul Ma e cel ce i-a ambitionat pe ceilalti doi prieteni si i-a atras in fortele de politie din Hong Kong. Insa dintre toti trei, Chow a primit misiunea, pe care a si acceptat-o, de a lucra sub acoperire in banda de trafucanti de droguri a lui Hal Thailandezul (cunoscut si ca Hal Thai). Datorita informatiilor furnizate de-a lungul anilor, odata cu actiunea comuna a politiei Hong Kong si a Interpolului, principalele bande de traficanti de droguri au fost destructurate. Intre timp Chow s-a insurat, iar sotia lui urma sa nasca in curand. Datorita acestui fapt, satul sa vada atatea droguri, varsari de sange si temator sa nu fie descoperit, Chow vrea sa renunte si sa se dedice muncii de politist obisnuit, pentru a putea avea grija de familia sa. Cu greu e convins de inspectorul Ma sa participe la o ultima misiune, ce avea ca scop arestarea sefului sau, Hal Thailandezul. In timp ce operatiunea era in plina desfasurare, chiar inainte ca politia sa opereze arestarile si sa intervina in forta, inspectorul Ma primeste un telefon de la superiorul sau, cu ordinul de a anula operatiunea si a-l lasa pe traficant sa fuga. Ordinul ii contrariaza pe toti, iar inspectorul Ma il incalca, declansand operatiunea. Hal Thai si Chow sunt lasati sa scape, iar Chow constata ca al sau calvar se prelungeste, in loc sa se sfarseasca. Ulterior, toata lumea afla ca motivul lasarii lui Hal Thai in libertate a fost incheierea unei afaceri cu droguri cu ultimul Lord al drogurilor din Asia de Sud-Est, supranumit “Buddha cu Opt Fete”, ce se ascundea in Thailanda. O noua misiune in colaborare cu politia thailandeza si cu Interpolul e pusa la cale, iar Chow e convins cu mare greutate sa participe ca mana dreapta a lui Hal Thai. Pretul acestei ultime misiuni se va dovedi unul greu pentru cei trei prieteni, ce vor cunoaste tradarea, dezbinarea, deznadejdea si mai apoi sentimentul de vinovatie, ce-i va bantui toata viata.

Filmele lui Benny Chan dintotdeauna au fost spectaculoase. Mereu regizorul a pus mare pret pe imagini cat mai atractive si dinamice, pe unghiuri de filmare cat mai diferite, cu alte cuvinte si-a transformat filmele intr-un spectacol vizual si de culoare deosebit. Partea la care mereu filmele sale dadeau gres era scenariul, ce urma un tipic pe care il regasim si in “The White Storm”: un inceput in forta, pentru a se asigura ca a reusit sa capteze interesul spectatorilor, urmat de o parte de mijloc foarte lenta si ambugua, in care povestea se pierdea in detalii nesemnificative, pentru ca spre final piesele puzzle-ului sa fie puse la loc si sa recompuna imaginea de la inceput, dupa principiul “prima si ultima impresie conteaza”. “Divergence” e exemplul tipic in acest sens. Doar ca spre deosebire de filmele sale anterioare, de aceasta data partea de mijloc, cea plictisitoare si anosta, ce iti da senzatia ca totul a fost spus in prima jumatate de ora si ca nu-ti poti inchipui ce se mai poate spune, in special ca un fir al povestii se incheie dupa primele 40 de minute, e comprimata serios si dureaza destul de putin (maxim 20 de minute, cand se si face un salt in timp). Mai apoi povestea se muta 5 ani mai tarziu si, practic, ajungem la concluzia ca avem 2 filme intr-unul singur, 2 povesti distincte legate intre ele de pilonul principal al filmului, prietenia personajelor protagoniste. Desigur, nu lipsesc rasturnarile de situatie care maresc suspansul si care au puterea de a te tine langa film pana la finalul sau, iar de aceasta data Benny Chan s-a autodepasit, filmul avand aproximativ 134 de minute. De obicei si durata filmelor sale era undeva la 90 de minute, insa de aceasta data Chan reuseste sa umple perfect acest interval de timp tocmai datorita acestui truc cu 2 povesti intr-una singura. Filmul nu este deloc superficial, cum orice diletant ar fi tentat sa spuna despre o productie de actiune ce poarta insemnul “made in Hong Kong”; din contra, in multe parti ale sale e emotionant de patrunzator, insistand pe drama personala a fiecarui personaj, ce e conturat atat in misiuni cat si in viata personala, lucru care rar se intampla in filmele de actiune, unde totul e centrat pe impuscaturi si urmariri fara valente artistice. Dincolo de originalitatea scenariului, la capitolul realizare nu poti trece cu vederea unele clisee facute celebre de marele John Woo in anii ’90 in filme prcum “A Better Tomorrow” sau “Bullet in the Head”, iar cunoscatorii genului le vor remarca imediat. Si tema prieteniei si camaraderiei e reluata in acest film, ce aminteste de perioada de aur a filmelor de actiune din Hong Kong. Melodia “Amazing Grace” e total nepotrivit plasata pe fundalul unor slow-motion-uri, si asta pentru ca o asemenea melodie nu avea ce cauta intr-un film chinezesc, dintr-o alta cultura decat cea occidentala, cu o alta viziune. In schimb, melodia cantata de cei trei prieteni, “Sai Yiu Yap Dou San”, ce apare si la finalul filmului, a fost interpretata prima oara in 1976 de Adam Cheng, fiind inclusa pe coloana sonora a unui serial istoric celebru pe atunci, “Luk Siu-fung” (sa fie si acesta un omagiu adus “clasicilor” de Benny Chan ?) Una peste alta, un film de actiune cu note dramatice peste media filmelor de gen ale ultimilor ani cu care Hong Kong-ul incearca sa-si recastige faima de odinioara. Poate pentru ca acest lucru sa se intample e nevoie de o revenire in prim plan a cuplului John Woo-Chow Yun-fat, insa, cine stie daca acest lucru se va mai intampla vreodata. Ramane sa savuram “The White Storm” si sa asteptam cat mai multe productii similare calitativ, care pe vremuri nu erau atat de rare.

Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania de lasedan (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil