Cand Ji-Soo vine sa-si ia in primire postul, il intalneste pe Song-Joo ca sef al proiectului pentru care va lucra. Incearca sa renunte, dar nu are de ales si trebuie sa suporte atitudinea ostila a lui Yoo-Ri, deoarece Song-Joo a fost destul de abil sa introduca in contract niste clauze financiare consistente cand vine vorba de reziliere.
Yoo-Ri se simte amenintata de aparitia lui Ji-Soo la firma si cauta modalitati sa grabeasca nunta. Ii spune si fratelui ei despre angajarea lui Ji-Soo si ii impartaseste temerile ei.
Song-Joo o duce pe Ji-Soo la casa de pe plaja, o invata sa arunce bumerangul si ii canta la pian. Intocmai ca in vremurile bune din copilarie. Ji-Soo este sensibilizata de suferinta barbatului, care incearca sa-i impartaseasca amintiri comune, amintiri care pentru ea sunt inca straine. Aici se intalneste cu tatal ei, acesta fiind socat la vederea fiicei sale pe care o stia moarta. Ji-Soo empatizeaza cu suferinta lui, iar acest lucru o determina sa isi doreasca sa afle despre trecutul ei, mai mult decat oricand.
Chul-Soo afla ca Ji-Soo a plecat cu Song-Joo si o asteapta, inecandu-si amarul in bautura. O vede venind cu el si ies la suprafata toate temerile sale de cinci ani. Ii reproseaza lui Ji-Soo purtarea ei, incercand sa o faca sa traiasca ca si pana acum. Dar dorinta lui Ji-Soo de a-si cunoaste trecutul e puternica; Song-Joo a deschis usi pe care ea nu a avut curajul sa le deschida singura.

Prezentarea: uruma44 – asiacinefil.com