Chae Gyung incearca in felul ei persuasiv sa-si ceara scuze, si pentru ca nu o asculta nimeni – printul are urechile astupate (la propriu), fata isi destainuie gandurile ursuletului princiar. Surpriza, insa; Shin nu asculta nimic altceva dacat marturisirea murmurata a lui Chae Gyung.
Incepem deja sa ne obisnuim cu permanenta prezenta a lui Yul: oriunde, la scoala sau la Palat in preajma lui Chae Gyung, in umbra sau la vedere, se afla Yul gata s-o sfatuiasaca, s-o consoleze si chiar sa se joace. Tot asa, in preajma lui Shin, gasca baietilor aristocrati, care si-au asumat rolul de protectori ai “abandonatei”, o aduce mereu pe Hyorin.  Aniversarea Printului Mostenitor este un alt prilej de umilire a “intrusei”. Printul pare sa adere la tratamentul de care are parte Chae Gyung, dar in singuratate, apreciaza cadoul ieftin, “hand-made” si o invidiaza pentru veselia exuberanta, nestilata, de care este capabila.
Se contureaza si intriga politica. Mama lui Yul isi aduna partizani si planuieste atacul asupra Casei Regale. Fara a banui ce se pune la cale, ocupantii Palatului isi petrec timpul in rafinamentul ceremoniei ceaiului de crin alb si al jocurilor de societate. Asa capatam informatii despre polo calare, Gyuk Pa – golf asiatic – si vechimea acestora. Numai ca, pericolul sta la panda si-si va arata nemilos coltii.

(Prezentarea: iulianatotu – asiacinefil.com)