Dupa filme precum “Once Upon a Time in…” America, Mexico, China, Seoul sau mai nou Mumbaai, a sosit si randul Tibetului sa-si spuna povestea. O poveste plina de sensibilitate si invataminte, care sub nici o forma nu se aseamana cu vreuna din povestile comerciale spuse sub “brandul” “Once upon a time…”. Vorbim despre “Once Upon a Time in Tibet”, cea de-a doua realizare a regizoarei chineze Wei Dai, prima fiind tot un film – “Ganglamedo” (“Lotus de Zapada”) (2006) – dedicat Tibetului, avand in centrul sau unul din cele mai populare cantece traditionale tibetane. De aceasta data, regizoarea realizeaza un film solid, ce arunca o privire dintr-un unghi de vedere nationalist asupra Tibetului (nationalist din punctul de vedere al Chinei, in timpul celui de-al doilea razboi mondial Tibetul – ca si astazi, fiind un teritoiu chinez). Tibetul, cel mai sensibil subiect de disputa teritoriala (pana in zilele noastre) pentru China, e gazda unei povesti de iubire glorioase din epoca pitoreasca a celui de-al doilea razboi mondial. Peisajele montane superbe ne dezvaluie frumusetea, fragilitatea si simplitatea vietii din Tibet, un loc despre care se spune ca esti mai aproape de divinitate, cautat de pelerinii buddhisti din intreaga Asie. Filmarile la acest film au durat aproximativ 2 luni si au fost facute in zone salbatice, inghetate, la peste 4000 de metri altitudine. Desi din distributie fac parte o multime de actori amatori, localnici ai acelor tinuturi, in rolurile principale apar actori profesionisti: Jia Song, interpreta personajului principal feminin, a mai aparut in Red Cliff si Bruce Lee My Brother, in timp ce despre Peter Ho – in rolul unui chipes sclav vanator, se poate vorbi mult, acesta fiind una din cele mai in voga vedete ale micului ecran din China, recent distribuit in remake-ul intitulat “Wish Upon a Star”. Nu in ultimul rand e de remarcat prestatia actorului Joshua Hannum, la primul rol intr-un film, un actor nascut in America dar care din 1982 s-a stabilit in China, care a devenit noua lui casa. In China e o figura cunoscuta, aparand intr-o multime de reclame difuzate la televiziune.

In anul 1942, in plin razboi in Pacific, cu o China care se confrunta cu cea de-a doua invazie japoneza, Statele Unite incearca sa ajute combatantii chinezi aprovizionandu-i cu alimente, munitie si arme pe cale aeriana, pe un traseu numit “Cocoasa”, ce lega India de provincia Yunnan printr-un pod aerian deschis deasupra Himalayei. Traseul greu datorita conditiilor meteo defavorabile a facut ca peste 1500 de avioane aliate sa se prabuseasca deasupra Himalayei, aproximativ 3000 de piloti pierzandu-si viata in aceasta dificila misiune de traversare a colosului tibetan. Un astfel de pilot al carui avion se prabuseste undeva in Tibet este Robert Smith, care are sansa de a scapa cu viata dupa ce sare din avion la timp. Datorita stralucirii zapezii acesta orbeste si rataceste la 4.000 metri altitudine, pana cand da peste Yongcuo, o “vrajitoare” periferizata de tribul ei, care tocmai dadea nastere unui prunc. Yongcuo il ajuta pe american sa-si recapete vederea, dar timpul petrecut impreuna de cei doi ii apropie, luand nastere o neasteptata poveste de iubire. Totul pana cand se descopera ca un “diavol cu parul rosu”, cum erau numiti occidentalii roscati – cu trimitere directa la britanici, care in trecut ocupasera Lhasa, capitala Tibetului, a ucis o localnica. Va supravietui iubirea celor doi oameni apartinand de doua culturi atat de diferite, in fata vitregiei acelor vremuri ?

Dincolo de povestea atragatoare, ce aminteste de ratacirea de 7 ani in Tibet a lui Brad Pitt din urma cu mai bine de un deceniu, filmul ne prezinta niste locatii de o frumusete deosebita. Asa cum in filmele ce au ca subiect viata de zi cu zi din stepa mongola asistam, cu fiecare noua productie, la rezistenta traditiilor in fata modernitatii care incet incet isi face loc in yurta mongola, in acest film avem parte de o portretizare a unei societati neatinse de modernitate, in care traditiile sunt respectate indiferent ca pe cer zboara “pasari uriase” ce scot zgomote asurzitoare sau ca pustile primitive ale vanatorilor dau un pseudo-sentiment de siguranta in fata armelor moderne aduse de Kuomintang in regiune. Batranii isi respecta cu sfintenie ritualurile religioase, pelerinii fac Legamantul Tacerii in pelerinajele lor epuizante in locurile sfinte, pastorii isi vad de pasunatul oilor, iar viata pare de o simplitate desprinsa parca din alta dimensiune temporala, poate din antichitate. Peisajele salbatice si pustii aflate in bataia vantului sunt exceptionale, in special lacul Namtsco, unul din cele 3 lacuri sfinte tibetane. Acesta se unduieste in bataia vantului aprig undeva inconjurat de stanci si munti, iar cand te gandesti ca un astfel de peisaj poate exista la 4.000 de m altitudine, ai impresia ca ai evadat intr-o lume mirifica, de poveste, din care nu iti mai doresti sa te intorci vreodata.

Povestea insista pe zbuciumul sufketesc a doua personaje in deriva: Yongcuo, o tanara periferizata de tribul ei, ce traieste singura, si care aduce pe lume un suflet nedorit de tatal care a abandonat-o, si Robert Smith, un pilot american care se prabueste in aceste tinuturi salbatice, si a carui singura dorinta e de a ajunge cu bine acasa. Pentru Yongcuo, cele doua evenimente fericite – nasterea unui copil si intrarea in viata ei a unui occidental simpatic – se vor transforma curand intr-o povara greu de purtat. Si asta pentru ca lumea isi are propriile reguli, propriile temeri si propriile pedepse. Ce este interesant e modul in care 2 persoane din 2 culturi diametral opuse reusesc sa ajunga nu doar la armonie sufleteasca in acel paradis terestru si chiar la o iubire adevarata. Yongcuo ajunge sa se regaseasca drept reflexia sufletului lui Robert si viceversa. Si asta in conditiile in care lipseste din aceasta relatie principalul mijloc de exprimare, limba, ea vorbind dialectul local, in timp ce el vorbeste engleza. Aceasta poveste este dovada cea mai clara ca iubirea invinge orice bariere si supravietuieste oricaror obstacole ale acestei lumi.

Un film pur si simplu superb, o invitatie la o incursiune pe “acoperisul lumii” in atmosfera anilor celui de-al doilea razboi mondial, intr-un film asa cum nu s-a mai vazut. Vizionare placuta !

Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com