„Old Partner”, documentarul lui Lee Chung-ryul, a inregistrat un record absolut pe piata filmului coreean. Filmul despre prietenia de 4 decenii dintre un animal de tractiune si stapanii sai ajunsi la apusul vietii doboara un nou record, avand, conform Consiliului Coreean de Film peste un million de spectatori in salile de cinematograf. Acest lucru constituie o veritabila premiera pentru un film documentar in Coreea. Filmul a fost proiectat la inceput in doar 7 cinematografe independente din Seul, insa in prezent poate fi vizionat in 100 de sali de cinematograf de pe intreg teritoriul tarii.

„Numai cand vei iubi un animal, vei simti iubirea cu toata inima„. O vorba cunoscuta rostita de marele Anatole France. „Old Partner” incearca parca sa readuca la viata cuvintele rostite de acesta. Intr-o vale indepartata din Coreea de Sud, batranii Lee, sot si sotie, isi duc traiul intr-o locuinta modesta, la o ferma rustica, alaturi de boul lor numai piele si os. Timp de 40 de ani, animalul i-a servit cu fidelitate, transportand lemne pentru foc si tragand plugul peste terenurile fertile. O meditatie induiosatoare asupra ciclului vietii, „Old Partner” ne spune intr-un mod vesel si poetic povestea legaturii inefabile dintre domnul Lee si boul sau, ale caror destine au fost legate timp de 4 decenii. Pe ploaie sau pe vreme insorita, cocosat si ursuz, d-l Lee sapa, pliveste si cilege roadele pamantului, deseori aplecat in 4 labe asemeni fidelului sau animal de tractiune. Acesta din urma il priveste cu ochi stalucitori, in tacere, compatimindu-l, parca. In schimb, domnul Lee strange nutret cu mana si refuza folosirea insecticidelor de teama sa nu-si otraveasca preaiubitul animal. In schimb, doamna Lee se plange de faptul ca aceasta viata traditionala si ca acest bou ii vor grabi sfarsitul. O poveste incantatoare, emotionanta si de prietenie, „Old Partner” exprima cu gingasie legatura aproape mistica dintre om si natura, dupa cum laconic o sustine insusi domnul Lee: „Boul este karma mea”.

Unii critici sunt de parere ca „Old Partner” , dincolo de mesajul obiectiv transmis, contine alternative subiective. Acestia au mers chiar mai departe, vorbind de „manipulari ale traditiei”. Astfel, protagonistii acestui decor traditional sunt un batran fermier de 79 de ani, sotia lui si boul pe care il au de 40 de ani, iar fragmentul decupat din viata lor este un an obisnuit din existenta acestora. Firul narativ este presarat cu multiple similitudini si semnificatii, toate spuse cu simplitatea, farmecul si puritatea unei carti pentru copii. De-a lungul filmului, trinitatea centrala – tata, mama si bou (copil surogat) – imbratraneste progresiv si devine o unica fiinta plapanda, luptandu-se sa-si mentina locul in aceasta lume in destramare si, in final, incercand fie sa o schimbe, fie sa fie schimbata de ea. Un prieten al fermierului chiar glumeste la un moment dat, spunand ca animalul acestuia e mai bun decat un fiu, pentru ca niciodata nu-i paraseste ferma. Sotia se cearta cu sotul ei, cerandu-i sa vanda boul si sa-si cumpere un tractor, asa cum au facut-o si vecinii lor, mai ales ca animalul a imbatranit, si mai trebuie si hranit, pe deasupra. Ea i se plange si-si ascute discursul, la un moment dat spunand: „Nu voi trai decat daca boul acela moare”. Este evident faptul ca acest conflict casnic nu e unul legat de practica vietii, ci de traditie. El e conservator, traditionalist, ea accepta mai usor modernul, tehnica din zilele noastre care, considera, poate usura viata omului. Ea se simte rusinata de faptul ca in locul unui tractor se foloseste de un bou batran, si-si doreste o viata moderna, in timp ce el este mandru ca a ramas fidel vechilor practici de lucrare a pamantului. Mai e, apoi, manipularea presupuselor trairi ale animalului, de catre realizatorii documentarului, care incearca sa sugereze prin imagini induiosatoare ca si animalele au sentimente, isi au trairile lor (spre exemplu, aparitia unui bou tanar da ocazia realizatorilor sa sugereze o eventuala gelozie a boului batran).

Un documentar sensibil, realizat de un regizor tanar, absolvent al Universitatii Coreea din Seul, cu o cariera inceputa in domeniul televiziunii si care, dupa cum a declarat, intentioneaza sa continue atat in domeniul filmului, cat si al televiziunii. Succesul fara precedent al acestui documentar nu poate constitui decat un impuls pozitiv pentru cariera sa.

Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com