Industria coreeana de animatie poate fi considerata una dinamica, in sensul ca in Coreea au existat de-a lungul timpului 120 de studiouri de profil. Cu toate acestea, animatii vorbite in coreeana care sa cunoasca celebritatea au fost extrem de putine, datorita faptului ca specialistii coreeni isi exportau munca, in special catre Statele Unite (stiati ca intreaga serie Familia Simpson sau Family Guy a fost realizata in intregime in studiourile coreene din Seul ?) sau Coreea de Nord. In special dupa 1990, cand Coreea a inregistrat un boom economic, industria a obtinut importante profituri in special de pe piata amereicana. Anul 2011 a fost unul de rascruce pentru industria de animatie din Coreea, suucesul la box-office a filmului animat “Leafie, a Hen into the Wild” determinand o orientare a domeniului spre acest nou target, succesul la box-office. Iar provocarea pare tentanta, intr-o tara in care majoritatea studiourilor lucreaza pentru americani sau pentru industria jocurilor video din Coreea. In anul 2002, una din putinele animatii autohtone pentru marele ecran a reusit sa obtina un succes remarcabil si, in plus, sa castige si aprecierea criticilor de film.. Este vorba de “My Beautiful Girl, Mari”, premiata cu Marele Premiu la Festivalul International de Animatie Annecy din Franta (unul din cele 4 festivaluri internationale sustinute de Asociatia Internationala de Film de Animatie). Vocile personajelor apartin unor actori mari: Lee Byung-hoon (personajul Kim Nam-woo), Kong Hyung-jin (personajul Jun-ho) sau Ahn Sung-ki, cel mai mare actor veteran al Coreei (personajul Kyeong-min).

Nam-woo este un elev de gimnaziu dintr-un mic orasel izolat de coasta. Mama lui, vaduva, pare a nu avea ochi pentru problemele specifice varstei lui, aceasta fiind mai atenta la Kyeong-min, noul ei prieten care face reparatii ocazionale in casa familiei, unde Nam-woo locuieste impreuna cu mama si bunica lui. Singurul lui prieten este colegul de clasa Jun-ho, care afla, insa, ca in curand va trebui sa plece la studii in Seul. Apropiindu-se vacanta de vara, cei doi prieteni incearca sa se bucure la maxim de ultimele clipe petrecute aproape. Intr-o zi, Nam-woo intra in farul oraselului, si in urma unui fenomen supranatural ajunge sa evadeze din aceasta lume intr-o lume de vis, unde cunoaste o fata de varsta lui pe nume Mari. Filmul urmareste incursiunea lui Nam-woo in aceasta noua lume pe care o descopera, nerealizand ca de fapt acesta ajunge sa se descopere pe sine, facand primii pasi spre maturitate.

In urma cu 2 ani, studiourile Ghibli lansau o animatie care in Japonia a facut furori: “Ponyo”. Odata vazuta aceasta animatie, parca am fi tentati sa spunem ca realizatorii japonezi s-au inspirat din “My Beautiful Girl, Mari” in ce priveste subiectul. Totusi, parca “Ponyo” este o animatie mai simpla si mai bine realizata (lucru de inteles, intre cele 2 realizari existand diferenta de aproape un deceniu), deschisa tuturor copiilor, pe cand “My Beautiful Girl, Mari” e o realizare mai plina de semnificatii ascunse si putin mai intortochiata. Scenariul merge pe ideea unui flashback, o calatorie inapoi in timpul copilariei, iar mai apoi, intr-o lume imaginara ce simbolizeaza nevoia personajului Nam-woo de evadare din realitatea vietii dezolante pe care o traieste, mereu fiind parasit de cei dragi. Pe alocuri aventura in lumea in care patrunde impreuna cu Yo, motanul sau, e putin bizara si iti da senzatia de ambiguitate, insa ce ramane este ideea ascunsa a filmului, care de altfel nu este o animatie pentru copiii sub o anumita varsta, ci mai mult pentru adulti. Copilaria e acel lucru din trecut de care ne amintim cu drag, ina nu de fiecare data imaginile acelei varste mai sunt la fel de proaspete cum au fost traite odata. Uneori memoria ne mai joaca feste, si anumite lucruri – poate vise si dorinte ascunse neimplinite – se amesteca cu faptele reale, asimilandu-se acestora si fiind asumate ca realitate. Astfel poate lua nastere o imagine idilica despre copilarie in mintea fiecaruia, iar aceasta animatie incearca sa raspunda la o intrebare simpla: “Cum ar fi fost lumea copilariei noastre daca tot ce ne-am fi imaginat ar fi prins viata ?” Bucuria traita de personajul Nam-woo, ce trece dincolo de timp si reconstituie o lume ideala a copilariei, ce contrasteaza cu acea lume pe care si-o aminteste oarecum cu parere de rau ne da si raspunsul.

O animatie reusita, stralucita ca idee, putin ambigua pe alocuri, care ne poarta cu gandul spre frumosii si inocentii ani ai copilariei, o pledoarie artistica spre regasirea timpului pierdut, cu ajutorul imaginatiei si culorilor. Vocea calda a lui Lee Byung-hoon si coloana sonora romantica nu reprezinta decat o agreabila invitatie la reverie in compania amintirilor trecutului. Cum ar fi sa fim din nou copii doar pentru o zi, fie aceasta si 1 iunie ?

Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com