In 2005, Satoshi Miki debuta in cariera regizorala cu „In the Pool”, o savuroasa comedie care avea sa lanseze o serie de comedii extrem de apreciate in Japonia. Productiile care au urmat i-au asigurat succesul pe o piata japoneza de film dominata de drame, comedii precum „Turtles Swim Faster Than Expected”, „The Insects Unlisted in the Encyclopedia” sau „Adrift in Tokyo” consacrand in scurt timp un regizor si totodata un scenarist (pentru ca Satoshi Miki isi si scrie scenariile) necunoscut pana acum cativa ani. In rolurile principale din „In the Pool” au fost distribuiti cativa actori de prima mana din Japonia. In primul rand e vorba de super starul Jo Odagiri din recentul „Dream”, distribuit in alte cateva filme de succes (Mushishi, Adrift in Tokyo, Retribution, Azumi sau Shinobi). Acesta e secondat de Suzuki Matsuo (The Insects Unlisted in the Encyclopedia, Ten Nights of Dreams sau Forbidden Siren) si de Miwako Ichikawa din Princess Raccoon.

Taguchi, un functionar obisnuit, se prezinta la medic pentru o problema destul de jenanta, legata de o erectie prelungita de care nu poate sa scape. Expunandu-si pe indelete problema, acesta se transforma, fara sa-si dea seama, intr-un obiect de studiu pentru medici. Aceasta pana cand isi iese din fire. Un alt personaj al filmului, Oomori, un inginer proiectant, scapa de stresul zilnic inotand cate o ora pe zi. Dar cand nu poate merge la piscina timp de o luna din cauza unor competitii de inot, stresul incepe din nou sa puna stapanire pe el. Mai ales ca afla ca sotia lui sufera de cleptomanie si a mai si contactat o boala venerica. Al treilea personaj principal al filmului este Iwamura, o scriitoare mereu obsedata ca a lasat ceva prin casa in priza sau in functiune. Ea e trimisa sa faca o ancheta jurnalistica in legatura cu niste deseuri aruncate aiurea, dar descopera in loc de deseuri cadavrul unul politician ce avea relatii cu lumea interlopa. Medicul neurolog, ce ar trebui sa trateze aceste cazuri, ca tot balamucul sa fie complet, se dovedeste o persoana la fel de deplasata ca pacientii pe care ii trateaza.

Filmul lui Satoshi Miki este, in fapt, o colectie de oameni bizari cu probleme psihologice hilare, care cu siguranta vor starni zambete, insa si vor ridica intrebari fiecarui spectator in parte. Actiunea filmului este neesentiala, contand mai mult mesajul pe care se doreste a-l transmite: cu totii traim intr-o lume putin deplasata, in care fiecare isi are propriile sale idei care celui de langa noi i se pot parea bizare. Ideea exprimata de psihiatru la inceputul filmului explica cel mai bine mesajul filmului: „In societatea contemporana, psihicul uman are multe regiuni intunecate”. O comedie stranie desprinsa din banalitatea vietii moderne a japonezului obisnuit, cu niste realitati universal valabile, un film pana la urma reusit si de actualitate, in conditiile in care in rolul personajelor din film poti recunoaste tot mai multe victime ale stresului lumii de azi. Un film nerecomandat amatorilor comediilor clasice dupa structura hollywoodiana, deci necunoscatorilor comediei japoneze, cu o mare nota de bizar si umor negru.