Soarta este schimbatoare si darnica numai cu cei care lupta pentru a supravietui. Sung Nyang e o astfel de persoana. Reuseste sa supravietuiasca sagetii lui Yom Gunoiul numai datorita oglinzii primite de la Doamna Noh. Mai apoi Jokho apare la momentul potrivit si ii salveaza viata, insa durerea pierderii copilului e pe cale sa o doboare. Si ca si cum nu ar fi fost de ajuns, ajunge pe mana lui Huksu, un negustor de sclavi lipsit de scrupule, al carui stapan il finanteaza pe El Temur in schimbul obtinerii de favoruri. Inchisa intr-o incapere alaturi de ceilalati sclavi, Sung Nyang constata ca in oglinda strapunsa de sageata lui Yom se afla ceva. La o privire mai atenta, constata ca a gasit ceea ce toti cautau, Legamantul de Sange. Jokho confirma acest lucru, fiind si el surprins. Dar ce puteau face cu acel pretios Legamant in acele clipe, in captivitate ? La Palat, familia lui El Temur e numai intr-o veselie. Imparateasa a zamislit dupa niste chinuri “crunte” un prunc, mostenitorul Tronului. Ochii lui El Temur scanteiaza de fericire, iar in cinstea evenimentului fericit se da sfoara in tara si se sarbatoreste. Imparatul e singurul trist de acest eveniment. Mai degraba e indiferent, suferind de afazie. Mintea i s-a blocat la disparitia din aceasta lume a lui Sung Nyang, si nimic altceva nu-si mai are rostul. Dar invitarea tuturor guvernatorilor procinviilor Yuan-ului la un banchet la Palat in cinstea noului nascut se va dovedi cartea pe care va miza si Imparateasa Mama, si pe care o va juca stralucit.

Prezentarea: cris999 – asiacinefil