asiacinefil.com
ANALIZE, INTERVIURI

ASIA TEAM ROMANIA

Cele mai noi subtitrari, proiecte

BIOGRAFII

Actori, actrite, regizori

CIVILIZATIE ASIATICA

cultura si civilizatie asiatica

TRAILERE

Cele mai noi trailere

Home » DIVERSE

Be With You (2018) – Son Ye-jin si So Ji-sub într-un remake dupã un succes de proporţii japonez

Trimis de pe 17 Jun 2018Fara comentarii

Nu e o surpriza ca filmul romantic coreean e intr-un serios declin in ultimul deceniu, dupa infloritoarea perioada de la inceputul anilor 2000, cand a profitat din plin de asa-numitul Val Coreean. Atunci s-au realizat marile filme romantice pigmentate cu accente de melodrama, insa gloria lor a fost scurta datorita exploatarii excesive a tematicii in nou-nascuta industrie de seriale de televiziune. Pe acest fundal, nu trebuie sa mire interesul producatorilor coreeni pentru realizarea unui remake dupa un film japonez de mare succes din 2004, “Be With You” (“Ima ai ni Yukimasu”). Filmul japonez a obtinut 46 de milioane de dolari incasari, ceea ce la nivelul anului 2004 era o suma fantastica pentru un film romantic cu accente de fantezie. In plus, filmul a beneficiat de o coloana sonora memorabila, tema muzicala principala, melodia “Hana” a trupei rock Orange Range, fiind cel mai vandut single in Japonia in anul 2005. In acest an, regizorul Lee Jang-hoon, ce s-a remarcat cu cateva filme destul de bune (The Divine Weapon, The Show Must Go On, Arang sau The Huntresses), a primit misiunea de a repovesti evenimentele din romanul omonim scris de japonezul Takuji Ichikawa, adaptat de Yoshikazu Okada in 2004. Cum subiectul era binecunoscut in lumea filmului est-asiatic (filmul japonez din 2004 a fost urmat de un serial japonez in 2005), simpla adaptare a lui la realitatile coreene nu putea convinge publicul larg sa intre in salile de cinema. Pentru asta producatorii au recurs la tertipul la care apeleaza de cand lumea Hollywoodul, anume au construit povestea in jurul unor protagonisti celebri, care daca filmul ar fi fost un esec, ar fi garantat ca acesta nu ar fi fost un faliment pentru investitia initiala. Si astfel, doi dintre cei mai bine cotati actori de telenovele coreene de mai ieri, azi si vedete de prima mana ale filmului coreean, Son Ye-jin si So Ji-sub, ajung sa colaboreze pentru a doua oara la un proiect, dupa anterioara provocare din k-drama Delicious Proposal din 2001. Cand spui So Ji-sub, ti-ai atras automat fanele actorului in salile de cinema, iar cand spui Son Ye-jin, ai atras fanii actritei cu acelasi entuziasm ca al fanelor celuilalt. Cum era de asteptat, tertipul a dat roade, filmul nefiind esecul de care unii mai putin optimisti se temeau, castigand 19,4 milioane dolari la box-office.

Viata se schimba dramatic pentru Woo Jin (So Ji-sub) si Ji Ho, fiul sau de doar 8 ani, cand Soo Ah (Son Ye-jin), sotia respectiv mama baiatului se stinge la doar 32 de ani. Acestia trebuie sa se descurce singuri, iar viata trebuie sa mearga mai departe, in ciuda golului lasat in inimile lor. Casa e intr-o harababura totala, cei doi abia se descurca cu gatitul micului dejun, plecand mai tot timpul dezordonati la serviciu, respectiv la scoala. Woo Jin lucreaza la un bazin acoperit, fiind fost inotator cu mari ambitii, care insa a trebuit sa renunte la pasiunea sa din cauza unor probleme de sanatate care inca il afecteaza, impiedicandu-l sa depuna prea mare efort. La serviciu o colega incearca sa ii atraga atentia, insa nici o clipa nu se gandeste sa fie infidel sotiei sale recent pierdute. Ji Ho e si el afectat in plan psihologic de absenta dragostei materne, insa spera la o minune dupa ce citeste o carticica pentru copii lasata de mama lui, in care aceasta ii promite ca odata cu sezonul ploios se va intoarce. Apropierea sezonului ploilor sporeste nerabdarea micutului Ji Ho, tatal nestiind cum sa-i tempereze naivitatea. Numai ca intr-o zi ploioasa, intr-un tunel parasit, cei doi dau peste o femeie, ce se dovedeste a fi chiar Soo Ah. Suferind de amnezie, aceasta e dusa acasa si viata tatalui si fiului se schimba in mod neasteptat…


E imposibil sa nu incerci sa faci o comparatie intre filmul japonez din 2004 si cel coreean din 2018, in fapt in acesta sta farmecul unui remake, sa gasesti plusurile si minusurile si, la final, sa concluzionezi care varianta ti s-a parut mai reusita. Desigur, preferabil e ca un mare succes sa ramana pe piedestalul pe care s-a cocotat de unul singur, fara a incerca sa profiti ulterior in scopui financiare de pe urma sa. Istoria filmului arata clar ca peste 95% din remake-uri nu au reusit sa se ridice la nivelul productiilor originale, transformandu-le pe acestea in simple demersuri in scop financiar. Filme precum Ben Hur, The Gladiator, Iisus din Nazareth, Titanic, Cleopatra etc etc au fost si vor ramane memorabile in interpretarea actorilor de la vremea lor; nicicand un remake nu se va putea ridica la inaltimea acestor realizari. Iar acest lucru e universal valabil. Si cinematografia asiatica isi are filmele ei memorabile si remake-urile ei pur comerciale: mult timp chinezii au fost acuzati ca fac remake-uri dupa remake-uri la filme coreene. Dar iata ca si coreenii s-au gandit ca pot face ceva mai reusit decat japonezii, si s-au inselat. Poti distribui pana si pe cei mai buni actori ai tarii tale intr-un remake, e aproape imposibil sa schimbi pararea fanilor ce au vazut filmul original si au ramas cu anumite trairi. Filmul japonez din 2004 a fost o bijuterie, avand un singur defect: faptul ca la final, lucrurile devin putin confuze, nestiindu-se in ce perspectiva temporala a evoluat protagonista interpretata magistral de actrita Yuko Takeuchi. Finalul e vag si creeaza putina confuzie. In filmul din 2018, cel ce a adaptat scenariul japonez a avut grija sa lamureasca acest aspect, pentru a intelege clar modul in care autorul romanului a incercat sa se “joace” cu perspectivele temporale. Povestea celor doua filme este identica, si chiar daca regizrul coreean a incercat sa se indeparteze de clisee, totusi, nu a ezitat sa redea “copy-paste” anumite cadre din filmul japonez (pelerina galbena a micutului Ji Ho, tunelul ca loc de legatura intre lumi, trifoiul cu patru foi atarnat la geam). Lor li se adauga si alte clisee tipic coreene (caratul in spinare, asteptatul in statia de autobuz, mania de a lauda protagonistul cat de “frumusel” e – in cazul de fata Si Ji-sub etc). Toate acestea insa sunt destul de decente si nu primeaza in evolutia povestii, astfel ca filmul e placut de urmarit. Totusi, daca ai vazut ambele filme, e imposibil a nu concluzionezi ca filmul din 2004 a fost net superior actualei productii. Si asta in conditiile in care in rolurile principale in 2004 nu apareau nici macar doua vedete ale flmului japonez, ci doi actori inca necunoscuti la nivel international. Farmecul productiei din 2004 sta in simplitatea trairilor transmise de protagonisti, tocmai in faptul ca nefiind niste vedete au intrat in rolurile rol cu o naturalete cum rar vezi in ziua de azi. In acel film parca povestea de iubire era reala, nu intre cele doua personaje ci intre cei doi actori, cu atata dedicare si-au intrat in roluri. Ca un fapt divers, stiati ca cei doi protagonisti s-au si casatorit in 2005, si pana in 2008 au fost sot si sotie ? (foto dreapta) Deci chimia lor din film s-a confirmat o vreme si in viata reala. Ei bine, in filmul coreean actorii au chimie, sunt deschisi si ne patrund la suflet, dar parca lipseste ceva, acel element care sa te surprinda, poate o poveste diferita. Cu greu reusesti sa storci o lacrima, stiind de la inceput deznodamantul. Apoi, filmul din 2004 era cu desavarsire romantic, pe cand la filmul din 2018, regizorul a optat pe combinarea unui ton optimist, comic, cu melodrama, ceea ce a scos din joc aproape complet romantismul. La filmul coreean lipseste rigoarea, sobrietatea si seriozitatea scenariului filmului din 2004, plus ca nici nu are o coloana sonora care sa exploateze latura fantastica a povestii (pe cand daca te gandesti la varianta japoneza, e imposibil sa nu-ti vina in minte refrenul melodiei “Hana”, si la 14 ani distanta). Una peste alta, “Be With You” nu e un remake prost facut, din contra, are toate ingredientele unei productii de calitate, incepand cu distributia si continuand cu celalalte detalii, insa lipseste acel “vino-ncoace” dat de un scenariu original. Daca ai vazut filmul din 2004, surpriza povestii nu mai exista, iar la un film, povestea face cel putin 50% din ceea ce trebuie sa conteze (nu ati simtit acelasi lucru la remake-ul japonez cu Song Seung-hun la filmul “Ghost” din 1990 ?) Asta este pacatul remake-urilor, nu te pot surprinde placut si a doua oara. Pacat ca cei doi actori atat de indragiti (fara indoiala Kim Ha-neul ar fi fost perfecta in locul lui Son Ye-jin, avand antecedente in astfel de povesti, insa nici aceasta nu a avut un rol rau) au ales sa apara pentru prima oara impreuna pe marele ecran intr-un remake, si nu intr-o poveste romantica de sine statatoare, fanii lor ar fi avut cu siguranta mult mai multe de castigat. Poate in viitor producatorii vor face ceva pentru a revigora acest gen in Coreea, filmul coreean are multi actori capabili pentru astfel de roluri care de ani buni someaza sau accepta roluri slabe in seriale pe masura.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil

Scrieti un comentariu!

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

Acesta e un site care foloseste "Gravatar". Pentru a obtine un avatar universal, inregistrati-va la Gravatar.

Comment Spam Protection by WP-SpamFree

*