Tanarul regizor japonez Go Ohara face o demonstratie de forta si de talent in cel mai nou film al sau, “An Assasin”. Desi s-a lansat de doar cativa ani in industria japoneza de film, a reusit sa impresioneze inca de la primele sale contributii in domeniu. Inainte de a fi regizor, a fost coordinator al echipei de cascadori, raspunzand de scenele spectaculoase de lupta din filme precum “Samurai Princess” sau “Survive Style 5+”. Mai apoi a devenit regizorul scenelor de actiune ale unor filme precum “Death Trance”, “Shaolin Baba”, “Chanbara Beauty: The Movie” sau “Onechambara The Movie – Vortex”. In cele din urma a debutat ca regizor, avand la activ doua filme pline de actiune: “Geisha vs Ninjas” si “Gothic & Lolita Psycho”. Desi pana in prezent, principalele sale contributii au fost la nivelul unor filme de categorie B, cu “An Assasin” face pasul spre filmele comerciale de prima mana, spectaculoase si bine realizate. Chiar daca din distributie fac parte niste necunoscuti – poate vedetele de maine ale filmelor japoneze (Ryoma Baba, Yuki Kubota, ce a aparut in 2 episoade din “Jotei”) -, realizarea de ansamblu si filmarea lui “An Assassin” si modul in care acesta a fost filmat sunt o garantie a calitatii sale. Coloana sonora – cu exceptia melodiei “Amazing Grace”, care se potriveste ca nuca in perete – e excelent plasata in diferite momente cruciale ale actiunii, dand o nota occidentala peliculei.

Ryo e un asasin platit ce executa anumite persoane la comanda. Ordinele vin prin intermediul domnului Shinozaki, omul de legatura cu asasinul platit al unei temute organizatii secrete. Din umbra, Ryo e asistat de Misaki, un prieten din copilarie care a ajuns printr-un joc al destinului in aceeasi bransa. Acesta de obicei rezolva problemele lasate neterminate, facand “curatenie” dupa interventia lui Ryo. Intr-una din zile Ryo primeste misiunea de a lichida un presedinte de companie ce prelua companii prin metode abuzive si prin intimidare, pentru a le vinde mai apoi pe bucati, mii de oameni nevinovati pierzandu-si locul de munca din cauza acestor manevre. Misiunea se dovedeste destul de dificila, deoarece mai tot timpul respectivul presedinte era insotit de garzi de corp. Odata gasit momentul potrivit, acesta e ucis… insa nu de Ryo, care tocmai indreptase pistolul spre victima, ci de o tanara care il injunghiase din spate pe presedinte. Dupa o ezitare, Ryo o salveaza pe tanara din mainile garzilor de corp ale presedintelui ucis. De ce a facut acest gest ? Organizatia afla de conecintele misiunii esuate a lui Ryo si de implicarea necunoscutei tinere in incident si da ordin: fata trebuie lichidata, caci poate da de gol asasinul. Ceea ce va face Ryo va avea insa consecinte cu totul neasteptate si-i va marca definitiv “cariera” de asasin platit profesionist.

“An Assassin” e un film antrenant, care te tine lipit de ecran din prima pana in ultima clipa, ce are toate calitatile unui film de actiune de calitate. Ceea ce ii lipseste, insa, e un scenariu solid. Povestea e cam subtire si deja a fost spusa in numeroase filme de gen. Rasturnarile de situatie lipsesc cu desavarsire, subiectul in sine fiind liniar si previzibil. Dialogurile sunt simple, uneori lipsite de orice implicarea personajelor, dar tocmai prin aceasta filmul e unul realist. Viata unui asasin platit singuratic se rezuma la cateva cuvinte, faptele fiind cele ce vorbesc in locul lui, sau mai bine zis armele. De aceea pentru un asemenea film nu era necesara distribuirea a cine stie carui mare actor, iar actorii tineri din film au demonstrat ca pe langa calitati atletice poseda si o charisma aparte, in special Yuki Kubota (in rolul Misaki). “An Assassin” face parte din noul val de filme comerciale care in ultimii 2 ani a impanzit cinematografia japoneza, realizate dupa o reteta pur hollywoodiana. Daca nu s-ar pomeni o data de Yakuza, nu am realiza ca actiunea se

petrece pe strazile Tokyoului. Poate ca multi cineasti japonzi tineri cauta sa se remarce si sa fie la moda radicand nivelul calitativ al filmelor la standardul impus de Hollywood, insa prin aceasta se pierde din originalitatea filmului japonez, care aproape un secol a uimit lumea. Ce impresioneaza la “An Assassin” e abordarea genului “noir” in combinatie cu actiunea si suspansul, ceea ce e un lucru inedit pentru filmul japonez al zilelor noastre. Latura cinica cu care sunt tratate anumite situatii de catre personaje si stilul vizual aparte in care sunt redate unele scene fac din acest film o experienta interesanta si reusita, cu un buget nu neaparat la nivelul filmelor de gen hollywoodiene dar cu consistenta in privinta realizarii de ansamblu. Go Ohara ramane o promisiune pentru filmul japonez al anilor viitori, iar prin “An Assassin” a facut deja primul pas spre consacrare.

Multumiri pentru traducere lui ZEPPELIN.

Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com