“The Housemaid”, filmul de debut al regizorului vietnamez Derek Nguyen (ce a studiat filmul la Santa Barbara si New York), o coproductie Vietnam/Coreea de Sud, a fost un succes de box-office in Vietnam, o tara a carei industrie de film incepe sa faca progrese remarcabile pe masura ce cresc si investitiile in domeniu. De aceasta data, celebra companie sud-coreeana CJ Entertainment a contribuit cu bani la producerea filmului, iar rezultatul s-a vazut atat sub aspectul calitatii productiei cat si a incasarilkor de la box-office, “The Housemaid” devenind al treilea horror vietnamez din istorie dupa incasarile obtinute. Performanta de la box-office nu este una de neglijat, in conditiile in care cunoscatorii cinematografiei vietnameze stiu ca box-office-ul din aceasta tara este dominat de productii straine si comedii autohtone. “The Housemaid” nu e un horror clasic, de duzina, ci mai degraba un experiment reusit al regizorului (care a scris si scenariul), care si-a pus in practica cunostintele dobandite in timpul anilor de studiu de peste Ocean. Vorbim de un gen intens exploatat la Hollywood in anii ’40-’50, care prin viziunea lui Derek Nguyen capata o nota aparte de exotism rafinat. E vorba de genul “horror gotic”, cu accente romantice si dramatice, plasat in decorul unei somptuoase resedinte izolate de pe o plantatie de cauciuc din Indochina franceza a anului 1953. In rolurile principale au fost distribuiti Kate Nhung (ce aparea in acelasi an 2016 si in productia de actiune vietnameza “The Bitcoin Heist”) si actorul francez cvasi-anonim Jean-Michel Richaud, dar in mod paradoxal filmul e vorbit doar in vietnameza si engleza, fara dialoguri in franceza, cu toate ca actiunea se desfasoara intr-o colonie… franceza. Filmul a avut critici majoritar favorabile in mediul online, iar actrita Kate Nhung a castigat premiul special al juriului pentru portretizarea personajului Linh la Festivalul de Film de la Los Angeles, in 2017. Festivalul Vietnamez de Film din 2017 a acordat productiei premiul Lotusul de Argint (locul 2), dar si premii pentru Cea mai buna coloana sonora si Cele mai bune efecte sonore. Compania coreeana de productie CJ Entertainment and Film Division va produce si va finanta un remake american al acestui film, al carui scenariu va fi scris de laureatul cu Oscar pentru “Precious” (2009), Geoffrey S. Fletcher.

In Indochina franceza, in 1953, tara e ravasita de razboi. De undeva dintr-un sat distrus de bombardamente aeriene soseste la intinsa plantatie de cauciuc Sa-Cat o tanara pe nume Linh (Kate Nhung). Aceasta isi cauta un loc de munca ca si menajera pe plantatia ce apartine capitanului francez Sebastien Laurent (Jean Michel-Richaud). Primita cu raceala de jupaneasa Han ce se ocupa de toate treburile mosiei, aceasta ii acorda o sansa, impresionata de povestea ei (Linh nu mai avea familie, aceasta murind in bombardamente). Linh incepe sa se obisnuiasca cu cele cateva servitoare al mosiei, d-na Han, bucatareasa Ngo si misteriosul gradinar Chau, si face cunostinta cu stapanul, capitanul Laurent, un vaduv ce si-a pierdut cu ani in urma sotia si copilul abia nascut, al carui suflet nu este inca impacat cu imensa pierdere suferita. La scurt timp, insa, bucatareasa Ngo ii spune tinerei secretul din spatele plantatiei, dar si povestea tragica a mortii sotiei capitanului, adevaratele motive pentru care nimeni nu a dorit sa se angajeze ca servitor la mosie. Fara sa realizeze, sosirea lui Linh la Sa-Cat declanseaza un sir de evenimente stranii, totul pe fondul atasarii tinerei de neconsolatul capitan…

Genul horror gotic romantic isi are centrata povestea in jurul unui personaj principal feminin – in cazul nostru Linh -, articuland “teama si furia feminina” si “neincrederea in ordinea patriarhala”, dupa spusele criticului de film Diane Waldman. “The Housemaid” se concentreaza pe perceptia feminina, pe interpretarea si experientele traite de Linh pe plantatia Sa-Cat, de la sosirea ei pana la tragicul sfarsit, care de altfel ne e dezvaluit de la bun inceput, intreaga actiune fiind de fapt rezultatul tehnicii narative a flashback-ului. De ce filmul lui Nguyen se incadreaza perfect in acest gen ? Pentru ca regizorul a aplicat ca la carte principiile acestui gen. Astfel, o femeie neexperimentata – Linh – intalneste un barbat aratos mai in varsta decat ea, de care in acelasi timp se indragosteste dar si simte repulsie. Capitanul Laurent pe de o parte e sarmant, rational, o partida perfecta pentru orice femeie, mai ales ca e ranit dupa moartea sotiei si copilului sau, neconsolat, cu o situatie materiala inconstestabila ce-l si face tinta femeilor ce vaneaza averi. Depresia lui continua poate starni sentimente de compasiune, pe fondul blandetii si umanitatii sale, dar trebuie sa privim si cealalta parte a paharului, anume ca Laurent e, totusi, un proprietar de mosie in vreme de razboi, iar servitorii, localnici vietnamezi, trebuie sa respecte o anumita eticheta. Pe de alta parte, daca Laurent are o imagine impecabila, in masura a cuceri imediat sufletul oricarei femei, cu atat mai mult al neexperimentatei Linh, in egala masura poate starni repulsie si ura datorita situatiei politice a tarii. Laurent e capitan in armata franceza ce lupta impotriva Viet Minh (coalitia pentru independenta Vietnamului sustinuta de URSS, China si RDG), deci pe fondul luptei vietnamezilor pentru independenta, sub conducerea lui Ho Chi Minh, al atacurilor corpurilor expeditionare franceze ce au cauzat atatea pierderi de vieti nevinovate in randul populatiei, se presupune ca repulsia localnicilor fata de “mosier” exista undeva in adancul sufletului. Insa spre deosebire de alte filme – cele chinezesti, de exemplu – , “The Housemaid” nu exploateaza aproape deloc chestiunea nationalista, pastrand filmul in limitele genului horror gotic, neindoctrinandu-l. Mai mult, regizorul exploateaza la maxim latura romantica si sentimentala a lui Linh, convingerile ei politice fiind complet inexistente. Ea se indragosteste de capitan fara sa-i pese de tabara din care face parte, atrasa fiind de umanitatea acestuia. O alta trasatura specifica genului e decorul – o resedinta somptuoasa dar care contrasteaza cu pustietatea plantatiei de arbori de cauciuc. Locul e incarcat de mister, lui Linh ii e permis accesul doar in anumite incaperi si doar la anumite lucruri despre trecutul capitanului. Toate aceste lucruri interzise lui Linh sunt o metafora a unei experiente reprimate a eroinei (explicatia e plasata in mod inteligent de regizor la final, pastrand pana in ultimul moment suspansul), care se dezlantuie in momentul in care toate aceste lucruri interzise sunt descifrate, inlaturate si controlate. Genul exact acest lucru incearca sa-l puna in valoare, capacitatea eroinei de a depasi prin fortele proprii cele mai bizare situatii. Desigur, in toata aceasta ecuatie, casa (ca parte a plantatiei) – cadrul in care se desfasoara toate lucrurile stranii si in interiorul zidurilor careia se traiesc toate pasiunile, secretele si misterele – devine spatiul dezorientarii care provoaca teama si o stare de febrilitate nestapanita. Asadar, “The Housemaid” respecta cu strictete toate regulile genului, rezultatul fiind un amalgam extraordinar de mister, exotism si pasiune ce nu au cum sa nu te cucereasca. Nu este un film in totalitate de groaza, ci unul elaborat, cu o poveste complexa, bine construita, cu romantism si dramatism, ce lasa la final surpriza. Chiar daca vizionarea lui ne da senzatia unui aer familiar, a la Hitchcock, “The Housemaid” (fara nici o legatura cu mult mai celebra productie coreeana din anii ’60, refacuta in 2010) are suficiente elemente de noutate pentru a-l transforma intr-o realizare captivanta, ce oricand poate concura cu productii similare de gen din Japonia sau Coreea de Sud.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil