Desi a avut premiera in cinematografele din China la scurt timp dupa Anul Nou Chinezesc (o perioada propice premierelor aducatoare de venituri in buzunarul producatorilor), pe 10 februarie 2017, “The Game Changer” nu a obtinut incasari mai mari de 14,6 milioane dolari. In mod surprinzator, acest film pare a calca pe urmele productiei lui Alexi Tan, produse de John Woo, din 2007, “Blood Brothers”, inspirat si el din lumea interlopa a anilor ’30 din Shanghai. Cu toate ca avea in distributie nume mari precum Daniel Wu, Shu Qi sau Tony Yang, si era extrem de spectaculos realizat (coregrafia scenelor de actiune fiind realizata de veteranul Philip Kwok, ce s-a ocupat de cascadoriile poate celui mai spectaculos si celebru film al lui John Woo, “Hard Boiled”), nu a reusit sa stranga nici 4,5 milioane de dolari incasari la box-office. In plus, a si incheiat Festivalul de la Venetia din acelasi an. Ei bine, “The Game Changer” are toate ingredientele unui blockbuster, doar ca nu a reusit sa prinda la public in masura in care isi doreau producatorii. Distributia il are in prim plan pe starul in plina ascensiune Peter Ho (vazut recent in “Sword Master”, desi are deja 42 de ani !) si pe mult mai tanarul sau partener, Huang Zitao (24 de ani), fost membru EXO, aflat la al 3-lea rol pe marele ecran (a aparut deja alaturi de Jackie Chan in “Railroad Tigers”) dar primul sau rol principal. Protagonista feminina, frumoasa Guli Nazha, e o actrita si model de origine uyghura (pe numele real Gulnezer Bextiyar), care la 25 de ani incepe sa-si faca un nume la varful industriei de film chinezesti. Veteranul Wang Xueqi, la cei 71 de ani ai sai, are o prestatie memorabila in rolul negativ, cel al geniului din umbra al lumii intelope din Shanghai, in timp ce o surprinzatoare prezenta inregistreaza in distributia filmului actrita coreeana Cho Ja-hyun (Bloody Tie, Portrait of a Beauty), ce interpreteaza rolul unei rebele vanate de japonezi. “The Game Changer” are un scenariu inspirat de un celebru serial care a facut furori in 1980 in Hong Kong, “The Bund”, laudat ca “Nasul Orientului”, ce-l avea in rolul principal pe tanarul actor in ascensiune pe atunci Chow Yun-fat. In 2007, regizorul Gao Xixi ii adduce aimpreuna pe Huang Xiaoming, Betty Sun si Li Xuejian, refacand triunghiul amoros pe acelasi fundal istoric intr-un remake al serialului din 1980, intitulat “Shanghai Bund”. De aceasta data serialul era produs in China continentala, nu in Hong Kong. Anul trecut, aceluiasi regizor al serialului, Gao Xixi, i s-au incredintat fraiele acestui film pentru marele ecran, un lucru care, vom vedea, a avut avantajele, dar si dezavantajele sale.

In Shanghaiul anilor ’30, destinul a doua personaje se intrepatrunde accidental, ducandu-i la o neasteptata prietenie. Li Zihao (Peter Ho) e liderul unei demonstratii de protest studentesti anti-japoneze, inabusita in sange de ocupantul japonez din Concesiunea japoneza a Shanghaiului. El e arestat si inchis la Prima Inchisoare, o inchisoare de maxima securitate, unde e torturat si macinat de faptul ca persoana la care tinea, Ruoyun, a fost ucisa in timpul demonstratiei la care el o adusese. Perioada cat e inchis il radicalizeaza pe Zihao, ce devine o veritabila bestie fioroasa greu de rapus. In aceeasi inchisoare se afla intamplator si tanarul Fang Jie (Huang Zitao), fiul adoptiv al Stapanului Tang (Wang Xueqi), un interlop temut pe care toti il vor mort. Un atentat sangeros are loc la viata lui Tang, ce reuseste sa scape teafar in ultimul moment. In acelasi timp, rivalii acestuia incearca sa-l elimine, in inchisoare, si pe fiul lui adoptiv, Fang Jie. Acesta reuseste sa evite sfarsitul si forteaza o evadare imposibila, pe care o reuseste cu ajutorul partenerului sau de ocazie, Li Zihao, care mai apoi se face nevazut. Dar destinul ii aduce din nou aproape pe cei doi, in momentul in care tot intamplator, Li Zihao salveaza viata iubitei lui Fang Jie, Qianqian, revenita din Marea Britanie, ce se dovedeste a fi nimeni alta decat fiica Stapanului Tang. Si astfel, Li Zihao ajunge sa fie primit in familia interlopului… care in scurt timp se dovedeste a fi o cu totul alta persoana decat pare.

“The Game Changer” are toate ingredientele unui film cu gangsteri autentic: decoruri perfecte, costume de epoca superbe, actiune pana la refuz (rar ti-e dat sa vezi un fim chinezesc, pana si in cele de arte martiale, cu atata actiune spectaculoasa), efecte speciale, fundal sonor de atmosfera. Totul este grandios realizat, reconstituirea Shanghaiului anilor ’30 e la scara larga (desi se vede clar ca la aceasta imagine a contribuit din plin si tehnica moderna), atmosfera fiind ca cea din acei ani tulburi: gangsteri cu palarii largi si paltoane lungi, obligatoriu negre, dotati cu ochelari de soare si costume largi, extrem de sic, serate luxuriante in compania animatoarelor de pe scena cabaretelor, imbracate cu haine de scena in culori vii, stidente; masini de epoca, tramvai, trasuri, sunetul pescarusilor de la pontoane, reglari de conturi mafiote in plina strada etc. Tot ce a avut Shanghaiul mai spectaculos in acei ani, inclusiv cladiri intr-un stil arhitectonic pe care azi nu-l mai gasesti, apare reflectat in filmul lui Gao Xixi. Subiectul este si el captivant, insa din pacate mult, mult prea vast pana si pentru cele 2 ore si 14 minute cat are productia. Daca urmaresti cu atentie filmul, vei constata ca pe masura ce se apropie de final, actiunea – si asa alerta – devine si mai alerta, practic o simpla insiruire de evenimente ce neglijeaza latura sensibila a productiei. Pentru ca desi avem un film de actiune nonstop, exista si fire romantice in masura a crea o imagine cat mai obiectiva spectatorului in privinta celor doua personaje masculine, si o evidenta doza dramatica, care ar fi trebuit sa fie explorata mult mai pertinent de regizor. Insa spre final, personajele incep sa dispara din peisaj unul dupa altul, fara ca acest lucru sa fie exploatat de regizor (probabil un regizor coreean ar fi dat un curs melodramatic povestii, iar unul japonez ar fi explorat pana la radacina drama personajelor). Impresia e ca spre final, regizorul a realizat ca nu mai are timp suficient sa spuna povestea in acelasi ritm (ar fi fost frumos daca aceasta productie s-ar fi intins pe durata a doua parti a cate 2 ore cel putin fiecare, asa cum a facut John Woo cu “The Crossing”, insa probabil asta ar fi incurcat bugetul si planurile initiale) si a prezentat totul lapidar, sacrificand sentimentul in avantajul actiunii. Pe langa acest lucru, se mai poate reprosa un lucru realizatorilor: abuzul de efecte speciale. Nu ca ar fi fost un lucru neaparat negativ, dar uneori aceste efecte speciale sunt prost realizate, contrastand cu imaginea de ansamblu a productiei, ce e una de zile mari (cel mai deranjant efect special e cel folosit in momentul in care vreun personaj e impuscat; in loc sa vezi tasnind sange, mai degraba vezi un praf rosu imprastiindu-se in jur !). Interpretarea actorilor e ireprosabila, in special tanarul Huang Zitao meritand a fi remarcat in rolul fiului adoptiv al interlopului Tang. E de laudat performanta sa cu atat mai mult cu cat acesta provine din lumea muzicii (aici e diferenta de calitate intre starurile k-pop care se pregatesc pentru o cariera muzicala si se trezesc distribuiti prin k-drame si apoi ratacind prin filme, si cantaretii din industria muzicala chineza, existand numeroase exemple de cantareti deveniti mari actori sau actori mari ce sunt si buni cantareti, precum Andy Lau, Jacky Cheung, Aron Kwok etc.). Huang Zitao a fost poreclit de echipa de productie “One-take Tao” (care s-ar putea traduce aproximativ prin “Tao O Singura Sesiune de Filmare”), fiind laudat pentru performantele sale excelente pe platoul de filmare in timpul scenelor de actiune, care de cele mai multe ori au iesit din prima, fara a mai fi nevoie de vreo dubla. Si totul fara ca Zitao sa aiba vreo pregatire in acest sens, asa cum au cascadorii. Una peste alta, un film remarcabil sub aspect vizual, o adevarata delectare, cu o atmosfera si o poveste care va vor tine in priza din primul pana in ultimul moment, astfel incat cele peste 2 ore ale productiei veti avea senzatia ca vor trece mult prea repede…

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil