“SABU” este un film realizat in anul 2002 de catre regizorul Takashi Miike dupa o adaptare a romanului clasic japonez al lui Shūgorō Yamamoto . Filmul a fost realizat in cinstea aniversarii a 40 de ani de la infiintarea postului de Televiziune Nagoya. Pentru acest proiect au fost atrase talente marcante atât pentru productie cat si pentru distributie, astfel ca rezultatul final a dus la realizarea unui film captivant, care nu seamana nici pe departe cu o productie TV. Takashi Miike este un regizor de teatru si film extrem de prolific si foarte controversat datorita libertatii sale de creatie, inlesnita de o cenzura mai putin stricta, fapt ce i-a permis sa ecranizeze subiecte “periculoase”. El si-a atras notorietatea internationala prin scene socante, de extrema violenta fizica si sexuala precum si printr-un pronuntat simt al umorului negru. Miike a câstigat faima internationala in 2000 prin romanticul film de groaza “Audition” (1999) si povestea violenta din “ Yakuza Dead or Alive” (1999). In ciuda acestei reputatii, el a abordat o gama diversa de subiecte, de la crime bizare si dramatice, horror pana la subiecte de familie, romantice, filme pentru copii si adolescenti, a realizat chiar si o combinatie de farsa muzicala cu comedie horror. Multe din filmele lui sunt putin accesibile publicului , dar s-a angajat si in proiecte de masa, comerciale, cum ar fi filmele de groaza si fantezie, unul dintre acestea fiind “Yokai Daisensō” (Marele Razboi Yokai) realizat in 2005 si prezentat in acelasi an la Festivalul International de Film de la Toronto. Doua dintre ultimele sale realizari : filmul “Hara-Kiri: Death of a Samurai” a avut premiera in competitia Festivalului de la Cannes in 2011, iar filmul “Straw Shield” a fost nominalizat la Palme d’Or la acelasi renumit festival in anul acesta, 2013. In ciuda acestei reputatii, filmul de fata ne ofera o impresionanta explorare a sentimentelor de prietenie si loialitate dintre doi tineri care s-au maturizat impreuna, inca din copilarie, in realitatea dura a vietii. Titlul filmului, “SABU”, se refera la numele unuia dintre cele doua personaje principale (jucat de Tsumabuki Satoshi) care datorita naivitatii si nevinovatiei sale relative da motivatie si cursivitate actiunii filmului. Totusi, el nu este personajul principal al filmului, ci Eiji (interpretat de Fujiwara Tatsuya) care, fiind mai mare, l-a incurajat si sustinut in permanenta pe Sabu sa devina omul care a ajuns. Acest film se refera la complexitatea si profunzimea sentimentelor umane, nu doar in relatiile dintre personajele principale, ci si dintre celelalte personaje. Trasatura de baza a filmului consta in studiul caracterelor in spiritul moralei traditionale japoneze. Fara indoiala, datorita intuitiei inteligente a scriitorului Yamamoto Shugoro si abilitatilor de exceptie ale lui Takashi Miike de a pune in scena si de a transmite aceste sentimente, filmul exploreaza bunatatea umana in moduri care amintesc de Inagaki Hiroshi in trilogia Samurai (1954, 55, 56 – cu celebrul Mifune Toshiro in rolul principal).

Doi orfani, Eiji si Sabu, au muncit de mici, din greu, ca ucenici la diversi stapani. Astfel au ajuns sa invete meserie intr-un atelier de confectionat usi de hartie pentru casele traditionale japoneze. Lucrand impreuna in Hoko-do au ajuns la varsta cand se puteau descurca pe cont propriu. Din nefericire, din invidie sau gelozie, lui Eiji i se insceneaza un furt. In trusa lui de scule se gaseste o stofa foarte pretioasa, fapt pentru care este concediat, iar apoi deportat pentru trei ani in insula Ishikawa, intr-o colonie de munca fortata pentru infractori nepericulosi. Sabu, dupa indelungi cautari, descopera unde se afla Eiji si il viziteaza, insa acesta ii este ostil pentru ca il suspecteaza ca este autorul inscenarii si refuza sa-l vada si sa-i primeasca pachetele. Totusi, Sabu nu dispera si continua sa-l viziteze, in ciuda amenintarilor de la atelier si a faptului ca a pierdut oportunitatea de a deveni independent. Nobu-ko, o tanara cu care s-au imprietenit din copilarie si care fusese vanduta de parinti unui proxenet, il sfatuieste sa-l uite pe Eiji si sa-si vada de viata lui, dar Sabu ramane consecvent prieteniei lui. Cand se imbolnaveste o trimite pe Osue, o tanara ce lucra si ea in Hoko-do, dar care plecase intre timp sa-si ingrijeasca tatal ce traia singur. Vazand-o acum, Eiji, care ar fi dorit sa se casatoreasca cu ea, ii cere sa-l uite deoarece mintea ii este ocupata numai cu ganduri de razbunare. Totusi, pe parcursul detentiei, conditiile grele de munca si viata i-au transformat gandurile, astfel ca a ajuns respectat de supraveghetori si admirat si temut de detinuti. In urma unei petitii, Eiji este eliberat si alearga sa descopere autorul inscenarii; surpriza este ca afla doua marturii cutremuratoare. Care sa fie adevarul? Care sa fi fost cauza inscenarii, invidia sau gelozia? Va fi capabil Eiji sa faca un compromis? Si ce va invinge, prietenia sau iubirea, sau poate amandoua?

Un film deosebit al lui Takashi Miike, lipsit de scenele violente si de o dezvoltare inexplicabila a scenariului, care l-au consacrat. O poveste de epoca dramatica, scrisa de autorul romanelor ce au stat la baza capodoperelor lui Kurosawa, “Red Beard” si “Sanjuro” si regizata cu maiestrie de Miike, cu o explorare lenta, amanuntita a trasaturilor fiecarui personaj pe durata celor 2 ore ale sale ce merita savurat de fanii filmelor japoneze de epoca in care mereu accentul e pus pe valorile tipice societatii japoneze.

Traducerea a fost efectuata in premiera in Romania pentru asiacinefil de LASEDAN – Asia Team Romania.

Prezentare realizata de mialex55 – asiacinefil.com