1. Rashomon – Akira Kurosawa (1950)

In 1951, Giuliana Stramigioli a fost insarcinata sa gaseasca un film japonez care sa participe in competitia din acel an in cadrul Festivalului international de film de la Venetia. Stramigioli era atat in fruntea sectiunii japoneze din cadrul Italiafilm (agentie italiana de promovare a filmului), cat si profesoara de limba italiana si literatura in cadrul Universitatii de Studii Straine din Tokyo. Aceasta a selectat, in vederea participarii la festival, un film obscur, putin cunoscut, realizat de Sturiourile Daei, datorita „ciudateniei” scenariului. Din nefericire, producatorul filmului, Masaichi Nagata, a urat acest film, considerand lipsit de sens povestea sa contradictorie. Filmul despre care este vorba se numeste „Rashomon”, era regizat de Akira Kurosawa, si spunea povestea unui samurai si a sotiei acestuia, care sunt atacati de un bandit (Toshiro Mifune) la drumul mare, femeia fiind violata iar samuraiul ucis. Nagata s-a gandit ca filmul romantic al lui Tadashi Imai, „Until We Meet Again” ar fi fost mult mai reprezentativ pentru cinematografia japoneza. In cele din urma, insa, Stramigioli l-a convins sa se razgandeasca.

Rashomon” a fost prezentat la Festivalul de la Venetia. Nu existau asteptari mari de la el, insa in acel an, Kurosawa s-a intors acasa cu Leul de Aur sub brat, castigand cea mai inalta distinctie a festivalului. Istoria a investit acest film cu titlul de „filmul care a prezentat cinematografia japoneza lumii”. Din 1935, de la filmul lui Mikio Naruse – „Wife, Be Like a Rose”, unele filme japoneze au fost rasplatite cu cateva prezentari in cinematografele din America de Nord, insa niciunul din ele nu a atras atentia si nu a starnit imaginatia Occidentului precum filmul lui Akira Kurosawa. Acesta a facut o stralucita adaptare a doua nuvele ale lui Ryūnosuke Akutagawa, intitulate „Rashomon” (din 1914) si „In A Grove” (1921). Pe langa frumusetea vizuala rara adusa in fata ochiului spectatorului de talentatul Kazuo Muyagawa (omul din spatele camerei de luat vederi) si de interpretarea carierei din partea lui Toshiro Mifune (banditul ucigas) si a actritei Machiko Kyo (sotia samuraiului ucis), „Rashomon” prezinta adevarul uman ca ceva absolut subiectiv si in intregime mincinos. Nu intamplator tocmai acest lucru a facut ca aceasta realizare stralucita sa infrunte timpul si sa fie mereu un film de actualitate.

Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com