De-a lungul timpului, oamenii au comunicat prin tot felul de metode, inventivitatea lui ducand la inventarea alfabetelor, a regulilor de scriere etc. Una din cele mai importante inventii umane ce a revolutionat comunicarea informatiilor la distanta a fost telegraful electric, si subsidiar acestuia, codul Morse. Odata cu perioada de inceput a comunicatiilor radio (sfarsit de secol XIX/inceput de secol XX0, alfabetul Morse a ajuns sa fie folosit pe scara larga. In timpul razboaielor mondiale, prin aceasta modalitate s-au transmis o multime de informatii confidentiale, ce trebuiau sa ajunga in siguranta, informatii care uneori au schimbat chiar soarta unor batalii. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, comunicarea prin intermediul alfabetului Morse a atins apogeul, si asa a aparut si nevoia protejarii acestor transmisii prin cifrarea lor. Au luat nastere intregi unitati ce activau in cadrul serviciilor de siguranta ale tarilor implicate in razboi, ce incercau prin intermediul undelor radio sa intercepteze mesajele codate ale inamicului. Un astfel de serviciu e protagonistul celui mai nou film al Felix Chong si Alan Mak, “The Silent War”. Cei doi au facut echipa la numeroase filme de succes ale ultimului deceniu din Hong Kong, ca scenaristi si regizori – trilogia inegalabila Infernal Affairs, Overheard sau The Lost Bladesman – astfel ca asteptarile de la noua lor realizare au fost mari. In mare oartea acestea nu au fost dezamagit, filmul obtinand incasari la box-office de peste 40 de milioane de dolari, in China. Povestea fascinanta de spionaj, dublata de una de iubire intre protagonisti a convins publicul chinez, care a apreciat prestatia celor doi protagonisti, Zhou Xun si Tony Leung. Marele Tony Leung revine intr-un film de spionaj la 5 ani de la succesul din “Lust, Caution”, tocmai cand a implinit 50 de ani (va vine sa credeti ?), in timp ce partenera sa, Zhou Xun, tocmai a cules elogiile criticilor de film din intreaga lume pentru prestatia din “Painted Skin 2”. Cu o asemenea distributie si cu un subiect atat de fascinant, “The Silent War” nu poate fi decat o placuta invitatie la aventura in lumea spionilor, a undelor radio si a atmosferei primilor ani de dupa al doilea razboi mondial, intr-un effort de remarcat al celor doi cunoscuti si apreciati regizori.

Capitularea Japoniei in cel de-al doilea razboi mondial lasa China chinezilor, insa in scurt timp reizbucneste razboiul civil dintre Kuomintang-ul lui Chiang Kai-shek si Partidul Comunist al lui Mao Zedong. In 1949, China continentala era impanzita de spioni nationalisti, ale caror actiuni erau menite a destabiliza tara. Pentru a invinge in acest razboi de pra putini stiut, au fost create unitati secrete de contraspionaj. Zhang Xue-ning era agenta nr 220 din unitatea 771, o veritabila “Mata Hari” ce participa la misiuni secrete de contraspionaj, dejucand planurile spionilor lui Chiang Kai-shek. De curand, insa, serviciul de interceptari radio a surprins un moment straniu petrecut pe durata a 30 de ore: frecventele radio folosite de catre spionii lui Chiang Kai-shek au disparut, reaparand 30 de ore mai tarziu. Codurile nu au fost schimbate, mesajele transmise de inamic continuau sa curga, doar ca nici o informatie vitala nu mai ajungea sa fie interceptata. Acest lucru a dus la concluzia ca inamicul a creat frecvente noi greu de depistat prin care transmiteau informatiile direct sefului serviciului de spionaj inamic infiltrat clandestin in China. Ca urmare a acestui fapt, Xue-ning primeste misiunea de a-l gasi si aduce in locatiile secrete pe un anume Luo, care in viata de zi cu zi se ocupa cu acordarea pianelor, avand un auz fin. Agenta isi face treaba si nimereste peste Luo in momentul in care playboy-ul acorda pianul unui teatru in prezentei unei doamne casatorite care ii facea ochi dulci. Asistentul lui Luo era Bing, un barbat orb, care in scurt timp se dovedeste a fi adevarata ureche muzicala a lui Luo. Urmariti de sotul doamnei dormice de o aventura, cei doi reusesc sa scape de furia sotului inselat doar datorita agentei Xue-ning, care astfel il convinge pe Bing sa participle la misiunea secreta de depistare a frecventelor radio ascunse de comunicare ale inamicului. Si astfel, fara sa vrea, Bing se trezeste in mijlocului unui… razboi tacut.

Istoria Chinei primei jumatati a secolului XX e una extrem de zbuciumata. Rezistenta la reforme a dinastiei Qing, intr-o lume intr-o schimbare evidenta, a dat nastere unei nemultumiri interne. Tineri oficiali, ofiteri si studenti au inceput sa sustina alungarea dinastiei Qing si crearea unei republici chineze, animate si de ideile revolutionare ale lui Sun Yat-sen. Revolta Wuchang din 1911 a dus la sfarsitul dinastiei Qing. Guvernul provizoriu al Republicii chineze l-a declarat in 1912 pe Sun Yat-sen presedintele Chinei, dar acesta a fost nevoit sa cedeze puterea comandantului Noii Armatei, Yuan Shikai, ce mai intai s-a proclamat prim ministru, iar in 1915 s-a proclamat Imparat al Chinei, dupa ce l-a facut pe ultimul Imparat Qing sa plece in exil. Subordonatii apropiati l-au amenintat cu o rebeliune, iar in fata acestei situatii Yuan a abdicat. A urmat o perioada de vid de putere in China, de care au profitat asa numitii “lorzi ai razboiului”, potentati locali care prin aliante au pus mana pe putere. Pe plan extern, China s-a implicat in Primul Razboi Mondial in 1917, de partea Antantei, cu conditia ca toate sferele germane de influenta din regiune (dupa ce Germania ar fi fost infranta), cum ar fi fost Shandong, sa revina Chinei. Insa in urma Tratatului de la Versaille (1919), Shandong a fost dat de puterile occidentale Japoniei, punctul de vedere al diplomatiei chineze fiind tratat superficial de Marile Puteri. Incidentul Shandong, cum a ramas in istorie acest fapt, a dat nastere in China la un val de nemultumire populara in fata reactiei slabe a diplomatiei chineze, urmarea fiind Miscarea din 4 Mai (4 mai 1919), o demonstratiei de amploare anti-imperialista, culturala si politica, ce a dus la escaladarea nationalismului chinez si la o puternica pozitie de respingere a influentelor occidentale, studentii vazand in incidental Shandong o tradare a Occidentului si totodata a fostilor aliati din razboi. Aceasta miscare a plantat semintele unui ireconciliabil conflict intre Dreapta si Stanga chineza, intre nationalisti si comunisti.
In anii ’20, Sun Yat-sen a incercat o unificare a Chinei faramitate, cu ajutorul URSS, incheind o alianta cu Partidul Comunist Chinez. Dupa moartea lui in 1925, unul din protejatii sai, Chiang Kai-shek a preluat conducerea Kuomintang-ului (Partidul Nationalist). Prin Expediati Nordica (1926-1927) a reusit sa aduca sub controlul au militar cea mai mare parte a sudului si centrului Chinei, invingandu-i pe lorzii razboiului. In 1927, insa, s-a ridicat impotriva militarilor cu vederi comuniste din sudul si estul Chinei, ceea ce a dus la adancirea razboiului civil. Partidul Comunist a dus un lung razboi de gherila impotriva nationalistilor lui Chiang Kai-shek, reorganizandu-se sub conducerea unui nou lider: Mao Zedong. Conflictul dintre cele doua partide a continuat si in timpul ocupatiei japoneze (1937-1945), chiar daca pentru interesul national au incheiat un front comun impotriva ocupantului japonez. Dupa incheierea razboiului si capitularea Japoniei, lupta dintre Kuomintang si Partidul Comunist s-a reluat, dupa negocieri esuate. In 1949, comunistii si-au impus controlul asupra celei mai mari parti a Chinei, iar Chiang Kai-shek a fugit in Taiwan cu guvernul sau si cele mai disciplinate trupe. Aici a preluat controlul asupra insulei, de unde a incercat sa continue lupta, in timp ce in China continentala, la 1 octombrie 1949, era proclamata Republica chineza. Hong Kong a trecut sub protectorat britanic dupa razboi, iar victoria comunistilor in China a determinat un val mare de refugiati dinspre China continentala (in special din Shanghai) spre Hong Kong.
Pe acest fundal se petrece actiunea din “The Silent War”. In 1949, China continentala era impanzita de spioni ai Kuomintang-ului, care incercau prin orice mijloace sa saboteze eforturile Partidului Comunist. In acest sens, pentru a preintampina actiunile desfasurate in mare taina de spionii nationalisti, comunistii au creat unitati intregi bine ascunse in zone retrase care au dus ceea ce metaforic poate fi numit un “razboi tacut”: sute de telegrafisti stateau zile si nopti langa aparatul de telegrafiat si aparatul radio pentru a intercepta transmisii secrete, in codul Morse, prin care comunicau spionii infiltrati in tara. Vedeta incontestabila a filmului este Tony Leung, ce interpreteaza memorabil un personaj – Bing – orb, care avea un auz de exceptie, si care fara voia lui este atras in acest razboi tacut, in care nici inamicul, nici campul de lupta nu era vizibil, dar de a carui decizie putea conta vietile a zeci sau sute de oameni. Zhou Xun, personajul principal feminin, e perfecta pentru rolul de “Mata Hari”, infatisarea ei dand o nota de neincredere spectatorului. Mimica actritei este punctul forte al interpretarii ei. Coloana sonora e una desprinsa parca din marile filme de gen americane, iar atmosfera anilor de dupa razboi e superb redata de regizor, cu discretie, fara prea mare fast si cu o nota de mister evidenta.Punctele slabe ale peliculei raman lentoarea cu care e spusa povestea si finalul, care aduce o ridicare in slavi a patriotismului comunist. Chiang Kai-shek este privit ca principalul inamic al tarii, desi sub aspect istoric vorbim strict de doua viziuni diferite de a intrevedea viitorul Chinei. Istoria, insa, a decis ca Chiang Kai-shek, la mai mult de o jumatate de secol, sa fie in continuare principala tinta a Partidului Comunist, astfel ca finalul acestui film de altfel bine realizat este unul partizan si neobiectiv. Sub acest aspect, este pacat faptul ca un actor atat de mare precum Tony Leung a acceptat sa apara in acest film. Filmul trebuie sa fie o arta, sa transmita altfel de valori, nu sa judece anumiti actori ai istoriei prin verdicte partinitoare, pe principiul “Vae victis !”.

Cu un Tony Leung ce se indreapta cu pasi repezi spre apusul carierei, dar mereu stralucitor, asemeni unei stele, si cu o Zhou Xun in plina forma si pe val, in special dupa aparitia de succes din “Painted Skin 2” , filmul cuplului regizor-scenarist Alex Mak si Felix Chong reprezinta unul din succesele anului in China. Daca nici aceste lucruri nu sunt suficient de convingatoare, probabil fascinatia povestilor de spionaj poate fi factorul decisiv in alegerea vizionarii lui “The Silent War”, un thriller dramatic de atmosfera ce merita savurat din plin.

Traducerea filmului a fost efectuata in premiera de gligac2002 – Asia Team Romania.

Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com