Un articol anterior aborda problema conditiei filmului documentar in Coreea de Sud. In continuarea acelui articol, revenim astazi cu un altul, la fel de interesant si pe o tema la fel de controversata, un documentar despre care fara indoiala se va mai auzi.

„Continutul cultural e suficient de puternic pentru a lasa lumea sa stie ca insulitele acelea tin de Coreea.”

Coreea nu duce lipsa de probleme sociale, insa nu sufera de lipsa documentarelor care sondeaza acest extrem de sensibil subiect. Astfel, intr-un recent documentar, regizorul Choi Hyeon-mook, in filmul sau „Sorry, Dokdo„, abordeaza una din cele mai controversate probleme ale Coreei de Sud. Filmul, care s-a lansat concomitent in 100 de cinematografe din intreaga tara, in primele zile ale acestei luni, se concentreaza asupra insulitelor stancoase din Marea Estului, care au fost sursa atator si atator conflicte intre statele vecine Coreea si Japonia. Coreea, sub controlul careia se afla insulele, le-a dat numele „Dokdo”. Japonia, la randul ei, revendica Dokdo, insa numele generic dat acestor insulite e „Takeshima”.

Seo Kyoung-duk, un auto-proclamat „expert-colaborator in relatii publice din Coreea”, care a realizat materiale publicitare despre Coreea pentru ziare cunoscute in intreaga lume, precum The New York Times”, a produs acest film. Cantaretul si filantropul Kim Jang-hoon a narat acest documentar.

Dupa cum a declarat regizorul Choi Hyeon-mook, „nu vreau ca acest film sa fie vazut ca unul politic sau patriotic, cat mai ales unul artistic, emotionant. Filmul prezinta frumusetea naturii insulelor si vorbeste in numele oamenilor carora chiar le pasa de acestea.” Povestea documentarului este axata pe viata lui Kim Seong-do si Kim Shin-yeol, singurii locuitori inregistrati ca fiind rezidenti ai insulei. De asemenea, este descrisa si activitatea membrilor Agentiei Voluntarilor din Coreea, un grup activist ce promoveaza Coreea la nivel global. „Ideea calauzitoare a acestui film este ca coreenilor chiar le pasa de Dokdo„, a adaugat Choi in timpul unei conferinte de presa tinuta la Lotte Cinema, la care pe langa producator au participat si cei doi protagonisti ai filmului. „Disputa teritoriala existenta intre Coreea si Japonia in privinta insulelor nu poate fi rezolvata politic„, a sustinut, pe de alta parte producatorul. „In schimb, continuturi culturale precum reclame sau filme, sunt suficient de puternice pentru a lasa lumea sa afle ca insulitele apartin Coreei„.

Filmarea documentarului nu a fost usoara. Aceasta a tinut 19 luni, timp in care s-au filmat peste 250 de ore de material ulterior selectat pentru montajul final. Filmul a costat in jurul a 700 milioane de woni (596.000 $). Una din greutati a fost vremea capricioasa din preajma Dokdo. Au existat dificultati pentru a se ajunge pe insula Ulleung, cea mai apropiata insula si singurul lor de unde vreo ambarcatiune poate pleca spre Dokdo. Din cauza marii agitate, ambarcatiunile pot ancora in Dokdo in jurul a 47 de zile pe an.

O alta dificultate pe care a avut-o de infruntat echipa care a realizat documentarul a fost, dupa spusele regizorului Choi, desconsiderarea pentru genul filmului documentar in Coreea. „Am fost afectat din punct de vedere mental de faptul ca documentarele nu sunt iubite la fel de mult precum filmele comerciale„, a continuat acesta. In plus, dupa spusele lui, insasi compania de distributie a filmului „Sorry, Dokdo” a primit amenintari telefonice in care i se cerea sa renunte la distribuirea filmului in Coreea. Chiar unii coordonatori din Japonia ai acestui proiect, ce-au ajutat la procesul de productie, au solicitat ca numele lor sa nu fie specificat in creditele finale. „Elementele emotionale, sensibile pot fi vazute din punct de vedere politic„, a spus Choi. „Insa filmul nu intentioneaza sa critice guvernul coreean pentru superficialitatea sa in tratarea problemei, nici Japonia pentru militarismul ei sau expansionismul teritorial„.

In lunile care urmeaza, filmul se va lansa si pe dvd si va fi trimis scolilor coreene de peste hotare. Propunerea este extrem de interesanta si arata cum o natiune precum Coreea stie sa cultive patriotismul in randul propriului sau popor, inclusiv in randul comunitatile de coreeni aflate peste hotare. Regizorul filmului intentioneaza sa introduca documentarul in circuitul festivalurilor internationale de film si deja se discuta de un sequel, dat fiind numarul mare de minute inregistrate la filmari.

„Farmecul unui documentar vine din faptul ca aduce schimbari marunte venite din adancul unor suflete marunte„, a spus Choi. „Nu sunt un membru al guvernului, nici al unui grup civic. Nu sunt nici un savant ce studiaza legea internationala. Singurul meu scop este sa fac lumea sa infrunte onest problema Dokdo-ului cu ajutorul sufletului si al mintii„.

Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com