“Shinjuku Swan 2” (2017) continua povestea filmului din 2015 ce are la baza manga lui Ken Wakui “Shinjuku Swan Kabukicho Skauto Sabaibaru” publicata incepand cu anul 2005. Regia este semnata de acelasi exceptional Sion Sono, 90% din distributia numeroasa din prima parte reluandu-si rolurile din primul film, de aceasta data intr-o poveste mult mai consistenta si inchegata. Gou Ayano reia rolul “Lebedei din Shinjuku”, tipul aparent fragil si cu suflet mare ce odata ajuns recrutor pentru organizatia Burst si dobandeste o “familie” e dispus sa-si dea viata pentru aceasta cu o hotarare nestramutata. Surpriza e distribuirea cunoscutului Tadanobu Asano in rolul figurii centrale negative in jurul careia se construieste povestea in “Shinjuku Swan 2”, Masaki Taki, care chiar daca nu impresioneaza, are o prestatie solida. Restul distributiei o regasim intacta: Yusuke Iseya, Motoki Fukami, Nobuaki Kaneko, Yuki Kubota sau Yu Yamada, acestora adaugandu-li-se figuri noi, precum Yuta Nakano, Alice Hirose sau veteranul Takashi Sasano in rolul unui inspector de politie corupt. Filmul a castigat 1,4 milioane de dolari in prima saptamana la box-office-ul japonez, la sfarsitul perioadei de rulare obtinand incasari de 6,3 milioane dolari (cu 4 mai putin decat prima parte). Scenariul, ce are in mare parte la baza manga amintita, e semnat de acelasi Mataichiro Yamamoto, scenaristul lui Azumi 1-2, Crows 2-3 si Tajomaru.

Filmul reia povestea de unde a fost lasata in prima parte: Hideyoshi din agentia Harlem, principalul rival al agentiei de recrutare Burst, este impuscat mortal, fapt ce consfiinteste fuziunea dintre Burst si Harlem. Insa tradatorul Harlem-ului, Hayama, cel datorita caruia s-a putut realiza fuziunea, e cel asupra caruia planeaza suspiciunea asasinarii lui Hideyoshi, astfel ca nu va ezita sa faca orice pentru a-si demonstra neimplicarea. La putin timp dupa fuziune, apare o problema inerenta: creste numarul recrutorilor, dar nu si numarul fetelor recrutate pentru a fi animatoare in cluburi pentru adulti. Acest lucru creeaza frictiuni in strada. In consecinta, seful Burst propune reducerea recrutorilor cu 20% pentru cresterea profitului. Pentru a se evita aceasta situatie, nu ramane decat o solutie: extinderea teritoriului in Yokohama. Doar ca aici, stapana pe acest gen de afacere e agentia “Vrajitorii”, condusa de un temut traficant de droguri, Maki (Tadanobu Asano). Un iminent razboi sta sa izbucneasca in momentul in care Burst ii trimite pe Tatsuhiko (Gou Ayano) si pe Seki (Motoki Fukami), – acesta din urma fost prieten al rivalului Maki – , in Yokohama, pentru a prelua zona…

Sion Sono renunta, in “Shinjuku Swan 2”, la metafore si elemente suprarealiste ori muzicale, lasand la o parte si umorul, pentru a insista pe analiza intrinseca a legaturii dintre diverse structuri ierarhice ale lumii interlope japoneze. La baza acestei ierarhii avem agentiile de recrutare, cum e cazul Burst. Aceasta are o organizare tipic mafiota, cu un sef, mai multi capitani si, in cele din urma, cu executantii. Tatsuhiko Shiratori era, la inceputuri, un simplu executant. Impreuna cu altii ca el, trebuia sa convinga fete din Shinjuku ca pot lucra ca animatoare pentru sume mari de bani castigate intr-un timp scurt, iar de amatoare nu ducea niciodata lipsa, cele ce accepta sa lucreze in aceasta industrie fiind in general fete cu datorii la camatari sau fugare ce aveau mare nevoie de bani. Dupa evenimentele din prima parte, Tatsuhiko avanseaza pe scara ierarhica, ajungand sef peste recrutori, contiuand sa lucreze cot la cot cu acestia in strada. Capitanii erau cei care se ocupau de lucrurile mai generale, cum ar fi extinderea afacerii, distribuirea profitului spre diverse alte afaceri etc. Violenta si agresivitatea sunt cuvintele de ordine ale acestor agentii de recrutare, ce-si aveau bine delimitate teritoriile. Totusi, exista o regula nescrisa: oricat de mari divergente ar exista cu agentii concurente, recurgerea la gesturi extreme era interzisa. Daca ai ucis pe cineva, codul onoarei spunea ca trebuie sa raspunzi predandu-te si executand sentinta aferenta faptei. Aceasta regula nescrisa pastra oarecum echilibrul de putere, pe verticala si orizontala. Deasupra agentiilor de recrutare intotdeauna exista o organizatie mafiota, un yakuza cu influenta, care in schimbul unei sume de bani consistente asigura protectia uneia sau alteia dintre agentii. Aceste organizatii aveau la randul lor rivali, insa intre ele regulile erau mult mai dure, fiind permisa folosirea inclusiv a armelor de foc. Agentiile de recrutare nu detineau arme de foc, iar raportul fata de organizatia condusa de yakuza era similar celui de vasalitate din evul mediu fata de un senior. O razvratire a unei agentii de recrutare impotriva unei organizatii mafiote echivala cu raderea din temelii a agentiei, astfel ca fiecare sef de agentie de recrutare cauta sa pastreze o relatie excelenta fata de protector, iar in cazul agentiei Burst, aceasta era asigurata de Madam Ryoko, patroana localului Moulin Rouge unde seful yakuza ce proteja Burst isi petrecea timpul liber, dupa cum stim din prima parte a filmului. Astfel, vedem o dubla ipostaza a femeii, in aceasta lume interlopa. Pe de o parte Madam Ryoko are talentul si inteligenta de a-l indupleca pe seful yakuza sa nu renunte la protectia Burst intr-un moment limita, deci vedem ipostaza femeii intelepte si impaciuitoare, dar pe de alta parte vedem femeia privita ca un simplu obiect, si e vorba aici de fetele “vanate” de recrutori, cucerite cu un zambet fals si o promisiune, care devin simple unelte de facut bani pentru interesele meschine ale barbatilor (trafic de droguri, violenta si intimidare, afaceri ilegale, comisioane si mite). Totusi, odata patruns in aceasta lume, atmosfera filmului te prinde si ai senzatia ca urmaresti un show live, petrecut in timp real, cu o multime de personaje, cu destine de cele mai multe ori greu incercate, in care extravaganta (costumelor, limbajului, comportamentului) e cuvantul de ordine. Reglari de conturi violente (Sion Sono s-a mai temperat fata de alte filme in care violenta era una ce crestea exponential odata cu tensiunea), dramatism, umor de situatie ocazional si mult realism, pe fondul a la fel de multa extravaganta fac din “Shinjuku Swan 2” o productie de mare rafinament a unuia din cei mai buni si controversati regizori japonezi ai momentului. Daca v-a placut “Shinjuku Swan”, acest sequel cu siguranta va va fascina.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de lasedan (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil