Ziua Internationala a Femeii in Coreea de Sud celebreaza realizarile femeilor si recunoaste lupta ce continua pentru egalitatea intre sexe. In Coreea de Sud, aceasta zi a fost recunoscuta pentru prima oara in 1920, insa pana in 1985 miscarile pentru drepturile femeilor nu au reusit sa se uneasca intr-una de amploare. Abia in 1985 s-a organizat primul mars national pentru drepturile femeilor, ce de atunci avea sa se organizeze anual sub egida KWAU (Asociatia Unita a Femeilor din Coreea), care in fiecare an de 8 martie organizeaza diverse evenimente ce au ca scop celebrarea figurilor marcante de femei ale Coreei si sublinierea problemelor femeilor. In fiecare an organizatia aduce in atentie figuri de femei ce au depus eforturi in plan politic si social pentru promovarea drepturilor femeilor.

Iata cateva din femeile simple coreene care au reusit sa schimbe viziunea despre femei in societatea coreeana, prin curajul lor. Unele s-au nascut in Coreea, altele departe de aceasta, pe continentul nord-american, reusind, insa, sa demonstreze ca prin ambitie si talent, pot face cinste ca femei nationalitatii coreene.

Nascuta in 1978, Yi So-yeon a fost prima femeie din familia ei ce a reusit sa primeasca educatie dincolo de gimnaziu. In ciuda originii relativ umile si a unui mediu familial in care nivelul educatiei nu era unul ridicat, So-yeon si-a descoperit pasiunea pentru stiinta dupa ce si-a ajutat tatal sa repare lucruri prin casa. In 2008, aceasta a invins 36.000 de aplicanti ce doreau sa devina primul si singurul astronaut din istoria Coreei, si primul om ce nu a implinit 30 de ani, din lume, care avea sa ajunga in spatiu. Aceasta a vorbit mult despre experientele ei ca femeie intr-un domeniu aproape exclusiv al barbatilor. So-yeon, care locuieste in prezent in Seattle, a aparut anul trecut in seria de documentare americane intitulata „Secret Space Escapes”. Pe 8 aprilie 2008, Yi se imbarca impreuna cu 2 cosmonauti rusi la bordul unei capsule Soyuz, zburand in spatiu. La data respectiva a fost a treiua femeie din lume ce ajungea in spatiu, dupa englezoaica Helen Sharman si iraniano-americanca Anousheh Ansari. Se spune ca pentru acest zbor in spatiu, Coreea de Sud ar fi platit Rusiei 20 de milioane de dolari. In timpul acestei misiuni, So-yeon a realizat 18 misiuni stiintifice in spatiu pentru Institutul de Cercetare Aerospatiala coreean. Revenirea pe Pamant nu a fost lipsita de emotii, capsula reusind sa intre pe orbita abia la a doua incercare, deviind de la traseul initial cu 420 km., Desi cei 3 cosmonauti de la bordul capsulei au scapat cu viata, ajunsa in Coreea, So-yeon a fost spitalizata datorita unor dureri la spate datorate aterizarii, care ulterior s-au dovedit a fi o reactie normala, consecinta a recompresiei spinale. Dupa revenirea pe Pamant, So-yeon a lucrat pentru Institutul amintit, a devenit ambasador al programului spatial coreean si a aparut in reclame tv. In 2014, So-yeon si-a dat demisia de la Institutul de Cercetare Aerospatiala din motive personale, urmand a se casatori cu un cetatean american si a obtine cetatenia americana, si dorind sa urmeze un doctorat in Statele Unite.

Song Han-nah e presedinta „Libertate in Coreea de Nord”, o organizatie non-profit ce urmareste sa ajute refugiatii din Coreea de Nord. Activitatea ei cu aceasta organizatie a fost cruciala in educarea oamenilor in privinta dificultatilor intalnite de refugiatii din Nord, afirmand ca e recunoscatoare ca i s-a incredintat acest rol: „Cel mai important factor in determinarea succesului nu e sexul, cu tu insati.” Song s-a nascut in Statele Unite, fiind nepoata unei femei ce a imigrat in Statele Unite inaintea Razboiului Coreean din ceea ce azi este Coreea de Nord. Inainte sa ajunga sa lucreze pentru organizatia non-profit, Song a lucrat in advertising. Pe atunci nu stia mai nimic despre situatia din Coreea de Nord, dar ceea ce avea sa o schimbe a fost o carte pe care a citit-o, „Acvariile din Pyongyang”, scrisa de Kang Chol-hwan. Transfug din Coreea de Nord, acesta a fost inchis, copil fiind, timp de 10 ani, in lagarul de concentrare Yodok, descriindu-si experientele din anii copilariei si adolescentei in aceasta carte. Motivata de aceasta carte, Song s-a inscris in organizatia non-profit „Libertate in Coreea de Nord”, iar in cativa ani a ajuns la varful acesteia, veniturile organizatiei dublandu-se in acea perioada.

Jeon Ga-eul a devenit prima sportiva nascuta in Coreea ce a ajuns in Liga Nationala de Fotbal Feminin din Statele Unite. In urma cu 2 luni, aceasta a semnat cu clubul de fotbal feminin din New York, Liga Americana fiind considerata lider mondial in fotbalul feminin dupa incasarile sportivelor. Ga-eul e o jucatoare de baza a echipei nationale de fotbal feminin a Coreei de Sud, devenind celebra dupa ce a primit premiul de Cea mai buna jucatoare de fotbal din 2010, la doar un an de la debutul in fotbal. Pentru echipa nationala de fotbal feminin a Coreei e Sud, Jeon, in varsta de 27 de ani, a jucat 72 de meciuri si a marcat 34 de goluri. Datorita contributiei ei importante, Coreea de Sud a reusit, anul trecut, sa ajunga in saisprezecimile Cupei Mondiale. Abilitatea in a mentine posesia asupra mingii sub presiune si indemanarea in a dribla adversarele i-au adus porecla de „Femeia Pericol” de la fanii coreeni.

Intr-o industrie dominata de barbati cum e cea media si a jurnalismului, producatoarea si regizoarea independenta de documantare Kim Young-me si-a facut un nume acoperind tematici despre care putini indraznesc sa vorbeasca. Calatorind in peste 80 de tari din intreaga lume, aceasta a relatat despre Statul Islamic din mijlocul zonelor de conflict precum Siria, Iraq si Afghanistan, si a produs mai multe documentare pe teme variate, de la comertul cu cafea („Himalaya Coffee Road”) la vietile locuitorilor din Timorul de Est („Blue Angels of East Timor”). Cunoscuta ca fiind una din putinele jurnaliste femei coreene care si-a pus viata in joc in zone periculoase, aceasta are mai multe premii la activ, precum Premiul pentru Realizari Deosebite al MBC. Ca o dovada a hotararii si curajului ei, ramane memorabila actiunea ei din anul 2008. Pe atunci, Kim Young-me a plecat in Iraq sa realizeze un documentar, unde s-a pus sub protectia trupelor americane in periculoasa zona a provinciei Diyala din estul tarii. Americanii au trimis-o inapoi in Seul, sub pretextul ca nu are permisiunea guvernului coreean de a ramane in Iraq. Acest lucru se intampla in conditiile in care in 2007, guvernul sud-corean a introdus o lege prin care restrictiona calatoriile sud-coreenilor in Afghanistan, Iraq si Somalia Cine dorea sa calatoreasca in aceste tari, avea nevoie intai de permisiunea Ministerului de Externe sud-coreean. Desigur, Kim nu o avea. Trimisa inapoi in Coreea, Kim a avut de achitat conform legii o amenda de 3 milioane woni (aproximativ 2850 $), iar cei de la Imigratii i-au cerut sa nu mai paraseasca tara pana cand nu va fi contactata de politie. Cum autoritatile au taraganat lamurirea situatiei si au tras de timp, a izbucnit un mare scandal, caci la o saptamana de la revenirea in tara Kim nu fusese contactata. Reactia ei a fost ferma: „Nu cred ca guvernul are dreptul sa spuna jurnalistilor unde au voie sa mearga. Ar trebui sa ni se permita sa calatorim liber pentru a ne urmari povestile. Guvernului nu ar trebui sa i se permita sa intervina in treburile noastre.”

Despre viata fiecareia dintre aceste femei s-ar putea face cate un film (cine stie daca in viitor, producatorii nu se vor gandi la asa ceva !). Si nu sunt singurele femei coreene care au reusit sa se remarce intr-o societate in care femeia are un statut social practic egal cu al barbatului in multe sectoare sociale. Totusi, exista inca multe stereotipuri ce duc la blocarea accesului acestora in unele domenii, considerandu-se de catre cei mai traditionalisti ca femeia coreeana trebuie sa stie sa gateasca, sa fie obedienta fata de sot si sa aduca pe lume copii. Cum se impaca aceasta gandire cu aspiratiile femeii moderne, independente, de cariera ? E un subiect de analizat, pentru ca nu stim cat de bune bucatarese, mame sau sotii sunt cele 4 femei de succes pe care le-am prezentat mai sus. Si daca tot e Ziua Internationala a Femeii, sa amintim si de femeile din Coreea de Nord. Chiar astazi, un site oficial controlat de statul nord-coreean vorbea, cu ocazia Zilei Internationale a Femeii despre femeile nord-coreene ca fiind „nobile” si cu „caractere bune”: „Femeile, in special cele tinere, ce sunt educate conform ideologiei Juche sunt de mare incredere in indeplinirea sarcinilor care li se ordona.”. „Femeile-model” sunt cele care cu bucurie fac sacrificii pentru copiii lor. „Minunatele noastre femei isi revarsa toata dragostea in cresterea propriilor copii, chiar daca trec printr-o multime de greutati pentru a sustine revolutia Songun.” Aceasta viziune despre femei e bazata, practic, pe rolul tipic indeplinit de femei in societatea pre-moderna. Femeile descrise ca „flori frumoase” si „mame” sunt privite ca agenti subordonati ai societatii. Ele isi ating „mareata fericire” asistand barbatii si crescand copiii, nu atingandu-si propriile teluri ca femei (cariera, hobby, realizari personale). Nu suna cunoscut ?

Un lucru este cert: ca e vorba de femeile din Coreea de Sud sau din Nord, in Peninsula Coreeana (ca si in multe alte societati asiatice) o schimbare a perceptiei asupra femeii e necesara. Doar aducerea in lumina reflectoarelor a unor femei curajoase, ca cele amintite in prezentul articol, respectiv schimbarea viziunii politice despre rolul femeii in societatea nord-coreeana (destul de greu realizabila in conditiile regimului dictatorial existent) pot duce la transformari vizibile la nivelul mentalului colectiv in privinta perceperii pozitiei femeii in societatea peninsulara altfel decat in prezent. Un pas important s-a facut in 2013, cand Park Chung-hee a fost aleasa prima femeie presedinte din istoria Coreei de Sud. Poate cu o femeie la Pyongyang, istoria peninsulei coreene s-ar rescrie o data pentru totdeauna…

Articol realizat de cris999 – asiacinefil