“The King”, filmul scris si regizat de Han Jae-rim (autorul succesului “The Face Reader” din 2013) a stabilit un veritabil record in decembrie 2016, odata cu lansarea trailerului de prezentare. Acesta a fost vizionat de nu mai putin de 7,17 milioane de ori, devenind cel mai vizionat trailer al unui film coreean din toate timpurile. Nu curiozitatea a fost cea care a impins publicul sa vizioneze clipul de prezentare, ci distributia de zile mari a filmului, ce marcheaza revenirea dupa 9 ani pe marele ecran a cunoscutului si indragitului Jo In-sung. Ultimul sau rol intr-un film a fost in mega-succesul “A Frozen Flower” din 2008, iar dupa revenirea din armata in 2013 a aparut in doar 2 seriale pana in prezent, “That Winter, the Wind Blows” si “It’s ok, is love”. Practic cu acest rol, starul isi relanseaza cariera, iar interpretarea la inaltimea rolului din “The King” cu siguranta ii va aduce noi propuneri de aparitii in productii importante in perioada urmatoare. Celalalt star al productiei e unicul si inconfundabilul Jung Woo-sung din recentele filme Cold Eyes, The Divine Move, Scarlet Innocence sau Remember You, care indiferent de natura rolurilor interpretate, fie ele romantice sau mai violente, da dovada de rafinament si naturalete, calitati ce pun in valoare un talent actoricesc remarcabil. Bae Sung-woo, o figura nelipsita din filmele coreene ale ultimilor ani, are un rol aproape principal, in timp ce Ryoo Joon-yeol, cunoscut din serialul “Lucky Romance”, are primul rol secundar important de pe marele ecran, fiind deja cooptat in distributia unor filme ce se anunta succese de box-office in acest an, precum “A Taxi Driver” sau “Silence”. Filmarile au durat 5 luni, insa efortul echipei de productie a fost pe deplin rasplatit de publicul cinefil. Avand premiera in Coreea pe 18 ianuarie 2017, filmul a obtinut incasari in cinematografe de peste 38 de milioane de dolari, fiind, cel mai probabil la sfarsitul lui 2017, unul din filmele coreene de top 10 din box-office-ul pe acest an.

Park Tae-su (Jo In-sung) provine dintr-o familie dezorganizata. Afland ca sotul ei o insala, mama isi abandoneaza familia, Tae-su beneficiind de educatia “aleasa” oferita de un tata ce se ocupa cu escrocherii, furand televizoare color (o raritate in anii ’80), fierbatoare de orez sau radiouri, ce le vindea mai apoi in piata si juca banii la “alba-neagra”. Cand isi amintea ca are de crescut acasa un baiat si o fata, le aducea acestora pui prajit, cam singurele amintiri fericite din copilaria greu incercatului Tae-su. Cu o asemenea educatie, nu e de mirare ca in anii de liceu, Tae-su era batausul scolii, invartindu-se in cercul bandelor de cartier din oraselul natal Jeolla-do. Cand intr-o zi, intorcandu-se acasa, il vede pe tatal sau batut si umilit de un procuror, Tae-su se intreaba de ce oare tatal lui nu riposteaza in fata unui individ pricajit, caruia intr-o lupta unu la unu i-ar fi dat lejer o corectie. E momentul in care realizeaza ca ceea ce el are impresia ca detine la scoala, prin forta bruta a pumnului, adica puterea, e o iluzie, si ca, de fapt, adevarata putere in lumea reala e cea detinuta de tocilari, pe care mereu ii desconsidera. Puterea de a decide viata unui om, echivalenta cu cea a unui veritabil rege, era adevarata putere. Asa ca din acel moment se decide sa se puna cu burta pe carte pentru ca intr-o zi sa ajunga… procuror. Filmul prezinta ascensiunea acestuia din adolescenta pana in anii intrarii in Procuratura, perioada de glorie dar si de decadere a lui Park Tae-su, pe fundalul politic al zbuciumatilor ani ’90, mergand pana in zilele noastre.

Daca acum 2 ani cineastii coreeni ne delectau cu “Inside Men”, unul din cele mai complete si reusite filme despre coruptia din societatea coreeana contemporana, iata ca la 2 ani distanta tema revine in prim plan (intr-o societate in care coruptia e din nou un subiect de prima pagina, daca ne gandim la ce se intampla cu presedinta tarii) printr-o noua productie memorabila, “The King”. O incadrare a filmului in genul thriller/drama e aproximativa, nefiind nici un thriller propriu-zis, dar nici cu precadere o drama. Daca povestea ar fi fost inspirata din fapte reale, probabil cea mai buna clasificare ar fi fost “film biografic”, si asta pentru ca urmareste viata personajului principal din copilarie pana la apogeul ei, urmat de decadere. Daca povestea nu e una inspirata din fapte reale, decorul e unul cat se poate de real. Firul narativ se intinde pe durata exercitarii functiei supreme in stat de mai multi presedinti, pornindu-se din anii ’80, de la dictatorul Chun Doo-hwan si ajungandu-se pana la sinuciderea presedintelui Roh si alegerea lui Lee Myung-bak, presedintele ce a precedat-o pe actuala presedinta coreeana Park Geun-hye. Raportarea la schimbarile de la Casa Albastra e cruciala, filmul apeland inclusiv la imagini reale cu presedintii amintiti, in momentele cele mai importante ale mandatelor lor. Miscarile pro-democratice din anii ’80, criza financiara din anii ’90, renasterea economica a tarii din anii 2000, toate sunt un fundal perfect pentru povestea vietii protagonistului Park Tae-su, interpretat de Jo In-sung. Provenind dintr-o familie dezorganizata, cu carente serioase in materie de educatie, Tae-su renunta la cariera fara perspectiva de bataus pentru cea de procuror. Mirajul detinerii puterii depline ii ia mintile, iar pentru atingerea acestui vis e dispus sa faca orice. Inclusiv primul pas, sa se puna sa invete. Dupa o perioada zbuciumata in adolescenta si dupa primii ani de viata adevarata ca student, lucrurile par a merge pe fagasul normal, chipesul Tae-su absolvind cu brio Universitatea Seul si luandu-si examenul de barou. Ca proaspat procuror, se astepta ca totul sa fie lapte si miere, banii sa curga cu duiumul, luxul la fel, doar ca are un soc cand constata ca 99% dintre procurori sunt prost platiti, au cel putin 30 de cazuri pe zi in lucru si mai stau si peste program si in weekenduri, la ore suplimentare. 2 ani sunt necesari pana sa afle ca mai exista un procent, de 1%, cel al procurorilor de top, care sunt mediatizati, opereaza cu cazurile de coruptie de la nivel inalt si care sunt nu doar bine platiti, ci si principalii candidati spre functiile inalte din conducerea Procuraturii. Norocul lui se numeste Yang Dong-chul (Bae Sung-woo), un senior ce a absolvit cu 2 ani inaintea lui, care ii face cunostinta cu seful sau de la Operativ, Han Kang-sik (Jung Woo-sung). Han era o legenda in procuratura, omul cu cele mai mari sanse sa devina viitorul procuror general al Coreei, iar pentru Tae-su, un model de care era fascinat inca din adolescenta. In scurt timp ajunge sa cunoasca modul de lucru al idolului sau, ce are legaturi in toate domeniile si care e un veritabil rege, de deciziile lui depinzand soarta a o multime de oameni sus-pusi. Primit cu bratele deschise in cercul lui Han, Tae-su descopera viata la care a visat cand a vrut sa se faca procuror: lux, femei, bani si mai ales putere… Dar atunci cand faci pact cu Diavolul, intotdeauna Diavolul va luan inapoi indoit ceea ce iti ofera… Un film despre marire si decadere, lacomie si ambitie, un film despre culisele a toate: politica, justitie, coruptie si chiar viata privata. Umorul nu putea sa lipseasca din acest film, dand culoare si savoare scenariului (scena consultarii samanului inaintea alegerilor prezidentiale, repetata la fiecare 5 ani, e memorabila). Avand o durata de peste 2 ore si 10 minute, “The King” are o evolutie lenta, fiind lipsit aproape in intregime de actiune. Esenta lui sta in prezentarea si intelegerea nu doar a culiselor vietii politice a Coreei (un lucru ce se poate usor transborda si altor societati corupte, cum e si cea romaneasca – veti gasi similitudini flagrante in acest scenariu de film cu situatii prezentate in media romaneasca a ultimilor ani), ci si a mecanismelor psihologice ce stau in spatele anumitor practici la care recurg procurorii in raport cu puterea politica. Finalul e naucitor, cu o rasturnare neasteptata de situatie, total impredictibila, demonstrand inteligenta artistica a regizorului scenarist Han Jae-rim ce a stiut sa pregateasca terenul cu minutiozitate fara a da de gol nici un moment intentiile sale. Un film deosebit, captivant si ofertant, despre optiuni si alternative, care uneori, fara sa realizam, ne pot schimba viata imperceptibil sau in mod direct, alterandu-ne principiile si personalitatea. Lumea in care traim e, cum o spune trailerul, o jungla, in care doar cei mai puternici supravietuiesc…

Tradcerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil