Marile seriale istorice coreene ale anilor 2000 ajung, spre sfarsitul deceniului, intr-un evident declin. Fie a fost vorba de difuzarea, intre 2000-2010 a mai multor productii stralucite greu de egalat, fie pur si simplu serialele interminabile cu zeci de episoade au obosit amatorii genului. Intr-un deceniu au fost spuse si respuse, cu ajutorul imaginatiei, povesti cu printi si printese, regi si imparati, comandanti militari si razboinici neinfricati, serialele istorice fiind un varf de lance pentru raspandirea Hallyu in intreaga lume. Dar dupa perioada infloririi a urmat si declinul, iar ultima mare realizare in domeniu a fost „Queen Seon-deok”. Cu cateva luni inainte, postul SBS incepea difuzarea, pe 9 mai 2009, a serialului „Princess Ja-Myung”, ce se dorea o continuare a povestii din „Kingdom of the Winds”, sau cel putin asa au incercat producatorii serialului sa il promoveze. Din pacate, insa, nici o vedeta de prima mana nu a fost distribuita in rolurile principale, Jung Ryeo-won, interpreta printesei, fiind singura care a mai aparut in cateva seriale ce s-au bucurat de un oarecare succes, precum „Love Story in Harvard”, „My Lovely Kim Sam-soon” sau „Wich Star are you From”. Park Min-young si Jung Kyoung-ho se aflau la inceput de cariera in industria k-dramelor, astfel ca o asemenea distributie nu putea sa faca fata uraganului „Queen Seon-deok”, ce a inceput 2 luni si jumatate mai tarziu. Ratingurile sub asteptarile producatorilor, dar si inceperea pe canalul concurent MBC a serialului rival amintit, din distributia caruia faceau parte o multime de nume mari, au dus in cele din urma la restrangerea serialului de la 50 de episoade preconizate initial la 39. Serialul are la baza un basm traditional foarte cunoscut in cultura populara coreeana centrata pe povestea regatului Nakrang (Nangnang) si pe magica toba ce scoate sunete singura atunci cand inamicul ataca.
Aflat in plin proces expansionist, regele Muhyul doreste ca Goguryeo sa devina cel mai vast teritoriu, sa cucereasca campie dupa campie si sa ajunga sa inoate in Marea Galbena. Insa in calea visului sau sta un mic regat, Nakrang, pe care de zece ani tot incearca sa-l cucereasca. In cei 120 de ani care au trecut de cand Gojoseon (stravechiul Joseon) a fost distrus de imparatul Chinei, teritoriul a fost impartit in patru, avandul acum ca rege pe Liu Xian. Tinutul sacru, cum a mai fost denumit Nakrang-ul, face in mare parte subiectul acestui serial. O profetie spunea ca doua printese se vor naste in aceasi zi: una va fi salvatoarea natiunii, iar cealalta va duce la distrugerea ei. Ravnit de Muhyul pentru campiile manoase care ar fi hranit poporul si armata din Goguryeo, micul regat este teatrul unei rascoale puse la cale de doi generali ai armatei din Nakrang pentru a scapa de tirania regelui Liu Xian. Sub aceste auspicii se nasc cele doua printese, avandu-l ca tata pe generalul Choi, dar mame diferite. Ele sunt despartite la nastere printr-un concurs de imprejurari deloc favorabil printesei Ja-Myung. Salvata de la moarte de o trupa de circ, aceasta va creste sub indrumarea lor fara sa stie cine este si cine ii sunt parintii. Copil fiind, Ja-Myung este folosita ca tinta vie pentru aruncarea cutitelor, iar atentatele la viata ei de catre cei care o voiau moarta o fac sa invete sa manuiasca sabia, si pentru asta apeleaza la un infirm, bun stiutor in acest domeniu, sub a carui indrumare ajunge in cativa ani experta. Tanara, apoi, il cunoaste pe Hodong, printul din Goguryeo, pentru care va avea cele mai adanci sentimente de iubire, dar din momentul in care afla cine este, va fi mereu sfasiata intre sentimentul de iubire si cel al datoriei fata de tara. La-hee, cealalta printesa, creste rasfatata peste masura, avand tot ce isi doreste, chiar si doua mame. Pe ea o va dori Muhyul sa-i fie sotie fiului sau Hodong, nu ca ar fi placut-o foarte mult ci din ratiuni de stat; cei doi se vor casatori, iar Hodong o va folosi sa-si atinga scopul, acela de a pune Nakrang-ul la picioarele tatalui sau, ceea ce va duce la implinirea profetiei.

Buna parte din episoade trateaza copilaria personajelor principale, dar asta nu stirbeste cu nimic cursivitatea si frumusetea intamplarilor, iar intinderea rolurilor pentru copiii actori aduc un plus de frumusete intr-o lume atat de framantata si cruda. Unul din personaje este binecunoscutul rege Muhyul, si desi total diferit de ceea ce am vazut in Regatul Vanturilor, ramane acelasi barbat viteaz dar iute la manie, iubind tara si facand orice sacrificiu pentru asta; inteligent, acesta analizeaza si prevede intamplari care vor urma dar si foloasele pe care le poate avea. Muhyul nu crede in loialitate, iar in relatia cu fiul sau Hodong este de o cruzime de neconceput la un parinte. Insa pentru acele vremuri, era normal ca din copilarie sa inceapa calirea pentru luptele pe care va fi nevoit sa le duca atunci cand va fi barbat. Daca vede ca prin lupta nu poate avea Nakrang-ul, Muhyul il foloseste pe fiul sau pentru a-si duce visul la indeplinire.
Hodong isi iubeste tatal si il respecta mai presus de orice si vrea sa se ridice la nivelul asteptarilor regelui, asa ca atunci cand il vede, prin ochii lui de copil, pe tatal sau framantandu-se ca nu poate avea Nakrang-ul, ii promite ca atunci cand va fi mare i-l va aduce el. Crescut fara mama, are ca invatator pe Doo-ji, care il invata ca puterea adevarata consta in a avea principii corecte si ca puterea fara moralitate nu valoreaza nimic. Trimis la Nakrang ca sol, o cunoaste pe La-hee, pe care o considera fetita rasfatata, grasa si urata. Mai tarziu va descoperi in ea o tanara frumoasa, pe care daca nu ar fi fost Ja-Myung, ar fi iubit-o la fel de mult. Asa, pare ca doar mimeaza mai mult iubirea, doar pentru a-si atinge scopul.
In regatul Nakrang, exista o toba misterioasa care, atunci cand dusmanii incercau sa treaca hotarele incepea sa bata singura. Secretul aceste tobe imense adapostita intr-o cladire il cunostea numai Ja-Myung, care atunci cand a aflat cine este cu adevarat nu a precupetit nici un efort in a face totul pentru apararea regatului tatalui sau, chiar daca sora sa La-hee nu o vedea cu ochi buni. La-hee a fost crescuta si educata pentru a deveni regina si a-i urma tatalui sau la tron, si era greu de crezut ca va fi cea care isi va trada tara, lucru pe care toti credeau ca numai Ja-Myung il putea face. Intre cele doua surori nu a fost niciodata armonie de cand Ja-Myung s-a intors, iar lucrurile s-au agravat odata ce descopera ca iubesc acelasi barbat. Temperamentala si orgolioasa, Ja- Myung nu va recunoaste insa ca este indragostita de Hodong decat foarte tarziu, cand deja destinul ei incepuse sa se implineasca.
Ambitia cu care era inzestrata La-hee a fost cultivata si intretinuta de mama sa, frumoasa Ja-shi, care o si vedea regina, si pe ea, regina mama. Intriganta, avida de putere si vicleana, Ja–shi este cea de a doua sotie a generalului Choi. Ea recurge la orice mijloace, uneori chiar si imorale pentru a-si atinge scopul. Are un rol major in indepartarea lui Ja-Myung, dar si in urcarea pe tron a sotului ei, generalul Choi.
Femeile sunt, in acest serial, intr-un numar covarsitor, pe langa cele enumerate mai sus, existand si: sotia regelui Muhyul, Mae-sol-soo, Mo-yang-hae, sotia generalului Wang Geng, prietenul si partenerul de lupta a generalului Choi Li, Yeo-rang, matusa lui Hodong si sora regelui Muhyul; desi par fragile si supuse, daca au ceva de aparat, de obtinut sau de luptat pentru o cauza, sa nu mai vorbim de razbunat, toate aceste doamne devin ca niste leoaice curajoase, fara scrupule, puternice si cu o vointa de nezdruncinat.
Desi „Princess Ja Myung” e unul din cele mai bune seriale de epoca realizate de coreeni si totodata unul din cele mai feministe, ratingurile sale nu sunt deloc suprinzatoare deoarece a luat toate conventiile serialelor istorice si le-a desfiintat. In mod traditional, serialele istorice ce au in centrul lor regalitatea se axeaza pe progresul si triumful protagonistului povestii, ce sfarseste prin a deveni un carmuitor maret de care generatiile viitoare isi vor aminti. Vedem acest lucru chiar la serialul concurent „Queen Seon-deok”, unde regina desi pierde persoana iubita, e un carmuitor stralucit de care generatiile viitoare isi vor aminti mereu. La fel e cazul unor seriale precum Yi San, Kingdom of the Winds, Jumong, chiar fictiunea „Faith” etc. Nu e insa si cazul in „Princess Ja-Myung”, unde inca din primul episod e clar ca nu va exista un triumf, in final. Din contra, avem de-a face cu povestea celor infranti, a unui regat – Nakrang – si a supusilor sai. In plus, cu exceptia printesei Ja-Myung, a mamei sale si a inca catorva personaje, cei mai multi protagonisti nu sunt personaje eroice; sunt fie monstri fascinanti (Muhyul, mama vitrega a lui Ja-Myung, Regina lui Muhyul), fie persoane distruse de anturaj (Hodong, La Hee). In mod suprinzator, personajele care dau consistenta serialului nu sunt protagonistii, ci Wang Ja-shi (o veritabila Lady Macbeth coreeana) si Muhyul (sau Regele Daemushin, cum e titlul sau oficial). Aceste doua personaje monstruoase irezistibile le eclipseaza pe cele interpretate de actorii tineri care, cu exceptia lui Ja-Myung sunt modelate de acestia: Printesa La-Hee e incapabila sa-si exprime sentimentele, chiar daca il place pe Hodong, in timp ce Hodong e chiar mai rau de atat, influentat de nociva mama vitrega si de tatal sau necrutator, dispus sa-si execute fiul daca Nakrang nu va cadea. E interesanta si partitura personajelor, total opusa celei din dramele istorice obisnuite, in sensul ca Ja-Myung si Hodong au fiecare ceva din ce ar trebui sa caracterizeze celalalt sex. La un moment dat Ja-Myung ajunge garda de corp a lui Hodong (cand in mod normal ar fi trebuit sa fie invers), ea fiind cea care pune actiunea in miscare, liderul rebel ce are initiativa. In schimb, Hodong cucereste Nakrang-ul prin seductie (o seduce pe La-Hee), o arma tipic feminina.
Caractere mai mult au mai putin frumoase, barbati viteji si curajosi luptand pentru cauze mai mult sau mai putin drepte, dar toti invocand binele tarii si al natiunii, dorinta de putere, recurgerea la tradari sau la loialitate in scoprui mai mult sau mai putin nobile, dar si permanentul conflict intre dragoste si datoria fata de tara, toate alcatuiesc tabloul unui serial indragit atat la vremea difuzarii sale in Coreea, cat si peste ani de zile. Muzica invaluitoare ce puncteaza momentele tensionate sau cele romantice completeaza acest decor, iar fascinatia unei lumi disparute si curiozitatea descoperirii vietii fiului lui Muhyul, ce ne-a fascinat in „Kingdom of the Winds”, Hodong, sunt doar cateva din elementele ce recomanda vizionarea sau revizionarea acestui serial.

Prezentarea: Iuliana – asiacinefil