Of… coreenii si numele filmelor; uneori iti dau batai de cap, sa recunoastem.

Prima reclama la acest serial produs de SBS a fost deja difuzata. Shin Se Kyung ne prezinta personajul interpretat de nimeni altul decat Park Yoochun, chicotind usor cand este intrebata daca este un tip ”cool”. Dupa un scurt “NU”, personajul feminin ne dezvaluie ca el nu poate simti nimic (timp in care in cateva imagini ni se dezvaluie un pic din personajul lui Yoochun si faptul ca acesta chiar nu simte nimic). Dar dupa ce acestia se intalnesc fata in fata si el o intreaba daca poate “vedea” cu adevarat mirosurile, eroina ne intreaba “de ce zambesc de fiecare data cand il vad?”

Ok, inteleg ca se lucreaza de zor la acest serial, dar se putea face o reclama mai adecvata, nu ceva atat de simplist (uneori mai simplu nu inseamna mai bun ci doar prea putin…).

Desi Yoochun a declarat ca inca nu se simte in largul sau alaturi de Se Kyung (probabil si din cauza grabei cu care au inceput filmarile), inca sper la un serial usor, cu personaje dragute si un scenariu ce duce catre o comedie romantica.

Scenariul se invarte in jurul celor doua personaje principale care sunt legate de cazuistica unei serii de crime, numita “Barcode”, in ciuda faptului ca niciunul din cei doi nu este constient de aceasta legatura.

Moo Gak (personajul lui Yoochun; “moo gak” inseamna „fara sentimente”, in limba coreeana) este un tanar care a lucrat in cadrul unui acvariu, sperand sa se ocupe de flora si fauna acvatica tot restul vietii sale. Moo Gak isi pierde sora mai mica in cazul “Barcode” si ramane traumatizat de acest lucru, dupa ce timp de 20 de zile nu mai mananca si nu mai doarme, fiind gasit lesinat de cineva. Moo Gak intra in coma timp de 6 luni, dupa care se trezeste cu o noua problema: nu mai poate simti niciun gust, miros si nu mai poate simti durerea. Toate acestea il fac sa se indeparteze de propriile sale emotii, desi este inca in stare sa le simta – nu des si nu foarte clar, insa. Trei ani mai tarziu il gasim lucrand ca politist, avand un singur scop – sa-l gaseasca pe ucigasul surorii sale, si traieste cu gresita senzatie ca este foarte curajos si viril pentru ca mananca orice; nu are nevoie de o masca pentru a cerceta scena unei crime oribile si rezista la orice lovitura oricat de dureroasa ar fi. Pare chiar ca se cam bucura de aceste efecte ale comei si traumei prin care a trecut.

Shin Se Kyung joaca rolul unei tinere ce se viseaza actrita de comedie, desi nu reuseste sa treaca de nicio auditie din cauza ca rade la propriile ei glume. Nu isi aminteste nimic inaintea trezirii dintr-o coma ce a durat 6 luni, asa ca nu stie ca a avut un alt nume, ca si-a pierdut parintii intr-o crima infaptuita de “Barcode” si mai ales ca este singura martora la acea crima. Dupa 6 luni de coma personajul se trezeste si realizeaza ca sufera de hiperestezie (hipersensibilitate accentuata), cu o singura exceptie – mirosul; nu poate mirosi nimic. Dar poate sa “vada” mirosurile (nu ma intrebati cum) foarte bine si poate chiar sa depisteze locatia oamenilor datorita mirosului care ramane in urma lor, exact ca o urma vizibila. Da, stiu, ciudat (nu ne-am obisnuit inca cu scenariile coreene? Cine isi aduce aminte de “Secret Garden”?)

Avem deci pe cineva incapabil sa simta si pe cineva care simte prea mult. Slava Domnului ca cei doi se intalnesc, nu? In acest fel poate ni se explica cum de unul si-a pierdut un simt si altul si l-a dezvoltat peste masura (si am avea aici originalitatea scenariului: opozitia simturilor).

Daca va fi un succes sau doar un serial ce trebuia facut din cauza contractelor, vom vedea. Sper doar ca Yoochun sa fi ales bine ultimul proiect inaintea inceperii stagiului militar. Asa ca bucurati-va, timp de 24 de luni (Yoochun nu va fi militar activ din cauza astmului bronsic care ii creeaza mereu probleme) ne vom bucura de el numai in reluare. Timpul insa trece repede.

“Girl Who Sees Smells” va fi difuzat incepand din 1 aprilie.

(Sursa: Dramabean)

Articol realizat de chocolate_cleo – asiacinefil