Cu “Wu Dang” (2012), actiunea se muta in misteriosii munti Wu Dang ai Chinei Centrale, in perioada de inceput a secolului XX, cand tara se afla intr-o transformare profunda dupa caderea dinastiei Qing. In regia lui Patrick Leung, un regizor ce se pricepe bine la filmele de actiune, “Wu Dang” a fost produs, asemeni recentului “The Four” cu actori si echipa din Hong Kong, dar cu fonduri si in locatii din China continetala. In afara lui Fan Siu-wong, nu exista nume prea mari in distributie: Mini Yang (aflata la primul rol important in cariera), Josie Xu (in rolul fiicei profesorului Tang, care, va vine sau nu sa credeti, are doar… 14 ani !), iar in rolul principal, apare actorul veteran Vincent Zhao (vanatorul de comori profesorul Tang). Filmul este primul dupa o pauza de 5 ani a regizorului Patrick Leung, odata asistentul de regie al lui John Woo (chiar a lucrat in echipa de realizatori a superproductiei “Red Cliff”). Scenariul scris de Khan Chan, ce e si producatorul peliculei e acceptabil pana la un punct, cand bugetul neadecvat alocat coroborat cu “gaurile” si lipsa de inspiratie au transformat filmul dintr-unul pentru publicul matur intr-o realizare pentru intreaga familie. Vazut ca un film destinat publicului tanar, “Wu Dang” e o realizare buna: are un secanriu pe care si un copil de 10 ani il poate intelege, efectele vizuale sunt bine realizate (desi destul de putine), coregrafia scenelor de lupta e spectaculos pusa in scena de veteranul Corey Yuen, iar dialogurile sunt simple si se deruleaza in stilul tipic al filmelor chinezesti, adica rapid. Dar poate vedeta filmului e locatia aleasa, zonele muntoase si templele taoiste fiind cuprinde in patromoniul UNESCO.

In perioada de inceput a Chinei Republicane (anii ’20), profesorul Tang se intoarce impreuna cu fiica sa Ning Er de peste Ocean dupa ce afla despre gasirea unei o vestite harti a unei comori inestimabile ascunse de Muntii Wu Dang. In urma unei intalniri cu un afacerist ce pretinde ca detine aceasta harta si sabia Tsuen Tien vche de 2.000 de ani, marele cautator de comori si cercetator fura harta nu tocmai fara greutate, dupa ce distruge sabia Tsuen Tien, calificand-o drept un fals grosolan. Legenda spune ca maretia dinatsiei Tang se datora in intregime puterii misterioase a acestei sabii, ce a intrat in posesia unui trib misterios ce a disparut. Dupa o vreme, sabia a fost regasita in Muntii Wu Dang. Harta in posesia careia profesorul Tang tocmai intrase ascunde in spatele cuvintelor aparent fara noima secretul unei comori inestimabile. Drept urmare, acesta o ia pe fiica lui, impreuna cu care porneste intr-o calatorie cu avionul tocmai in zona izolata a muntilor Wudang, unde urmeaza sa sponsorizeze o competitie de arte martiale la care va participa si fiica sa. Dar competitia este doar un pretext, o acoperire, caci pe toata durata desfasurarii ei, profesorul inspecteaza locurile si templele din zona in cautarea comorilor din harta. Drumurile sale se intersecteaza cu ale unei dragute luptatoare, ultima mostenitoare a tribului disparut caruia ii apartinea sabia Tsuen Tien, ce doreste sa duca sabia la locul proprietarilor de drept. Cum telul celor doi era acelasi – furarea sabiei si a comorilor – acestia isi unesc fortele, infruntand vigilenta paznicilor templului.

Anul 2012 nu pare a fi unul de glorie pentru filmele chinezesti de actiune plasate intr-un decor istoric. Daca in anii anteriori s-a insistat mult pe productii epice reusita, in acest an scenariile oscileaza tot mai mult spre genul aventura/fantezie, amintind de anii de glorie ai filmelor wu-xia. Din pacate lipsa de inspiratie a scenaristilor trag aceste realizari in jos, unele productii nereusind sa se ridice la nivelul unor filme similare din anii precedenti. “Wu Dang” se incadreaza si el in acest context nefericit, beneficiind de o multime de scene de actiune exceptional filmate si redate, insa suferind serios la capitolul fir epic. Scenariul filmului la o prima vedere se constituie intr-o invitatie la aventura intr-una din cele mai frumoase si izolate regiuni ale Chinei, in care traditiile si artele martiale sunt la ele acasa, transmise din generatie in generatie. Mai apoi suntem coplesiti de multitudinea scenelor de lupta spectaculoase, care iti taie rasuflarea, dar si de intriga captivanta. Ins ape masurace ne apropiem de final, dintr-un film de aventura, “Wu Dang” se transforma intr-o fantezie greu de inteles cel putin pentru publicul occidental, caci se face referire la Nirvana, la campul magnetic al muntilor Wudang, la spirite si la magie si supranatural. Evolutia in sine a evenimentelor este previzibila inca de pe parcursul desfasurarii lor, iar rasturnarea de la final vine mult prea tarziu, fara a avea un efect asupra spectatorilor in a-i surprinde cu ceva. Oricum la final, spectatorul va fi neplacut surprins de turnura pe care o vor lua evenimentele, de abundenta de lucruri supranaturale, care pe tot parcursul filmului au lipsit cu desavarsire. Despre interpretarea actorilor nu se poate spune mare lucru deoarece nu prea reusesti sa te atasezi de un personaj, cata vreme scopul tuturor este furtul unei comori ascunse intr-un templu Taoist. Indiferent de telul pentru care se comite furtul, ramane o fapta condamnabila, astfel ca iti este greu sa te atasezi de cineva. Poate trebuie remarcata prezenta in acest film a lui Fan Siu Wong ce s-a distins in “Ip Man”, in rolul unui calugar taoist ce se indragosteste de fiica profesorului, insa prestatia lui este lipsita de culoare si consistenta. Coloana sonora e placuta, are cateva melodii instrtumentale ce potenteaza momentele cheie (poate mult prea mult pentru asteptarile de la scenariu – exista la un moment dat o melodie in momentul in care profesorul si tovarasa ei de cautat comori lupta cu un grup de raufacatori, mult prea inaltatoare pentru momentul respectiv din film filmat in slow-motion, deoarece mereu ai impresia ca unul din personaje va muri in acele clipe, insa in realitate nu se intampla nimic deosebit in afara unei simple lupte spectaculoase).

“Wu Dang” are tot ce ti-ai putea dori de la un film de actiune, aproape tot – de la un film de aventuri, insa ce ofera pe partea de fantezie e o enigma. Cum realizatorii chinezi sunt experti in a integra artele martiale in orice domeniu, probabil asistam la o premiera prin integrarea lor in… starea de vid pur ! Un film deconectant pana la un punct, cu anumite calitati artistice cand vine vorba de spectaculozitata lui, dar lipsit de orice mesaj cu exceptia clasicului “Binele invinge intotdeauna Raul”. Din pacate dupa mai mult de o jumatate de secol de cinematografie chinezeasca, acest slogan trebuie spus intr-o forma cat mai diferita decat s-a spus pana in prezent, altfel aceste filme isi pierd audienta.

Multumiri pentru traducere (in premiera in Romania) lui lasedan – Asia Team Romania.

Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com