Ecourile celei de-a 62-a editii a festivalului de film de la Cannes nu s-au stins, inca, in Asia, unde presa nu mai conteneste cu elogiile la adresa castigatorilor. A trecut o saptamana de cand juriul de la Cannes, prezidat de Isabelle Huppert, a anuntat castigatorii, cu ocazia ceremoniei de inchidere a festivalului. Asia a fost, dupa Europa, continentul cu cei mai multi laureati. Cel mai bun regizor a fost desemnat Brillante Mendoza pentru filmul „Kinatay”; premiul juriului a fost acordat filmului regizat de coreeanul Park Chan-Wook, „Thirst”. Premiul pentru cel mai bun scenariu a revenit lui Mei Feng pentru scenariul filmului lui Lou Ye, „Spring Fever” (China). Iranianul Bahman Ghobadi a castigat cu filmul sau „No One Knows About Persian Cats” premiul special „Un Certain Regard”. In sfarsit, in privinta premiilor „Cinefondation” acordat pentru sustinerea tinerilor cineasti aflati la inceput de drum, Song Fang (China) a castigat cel de-al doilea astfel de premiu pentru filmul „Goodbye”, iar cel de-al treilea premiu a revenit coreeanului Jo Sung-hee pentru „Don’t Step out of the House”.

Prin filmul „Thirst”, Chan-wook Park castiga pentru a doua oara in cariera un premiu la Cannes (prima oara cu „Old Boy” in 2004), si pentru a treia oara un premiu international la un festival de film (in 2007, „I’a a Cyborg, but that’s ok”a castigat premiul Alfred Bauesr la Berlin). „Thirst” a fost si cel de-al patrulea film coreean premiat de-a lungul timpului la Cannes, dupa „Strokes of Fire” (2002), „Old Boy” (2004) si „Secret Sunshine” (2007). In discursul scurt tinut pe scena festivalului, in momentul inmanarii premiului, Park a tinut sa sublinieze ca pentru el, placerea de a crea este motorul care il impulsoneaza sa faca filme, adaugand ca vrea sa impartaseasca onoarea acestui premiu cu prietenul sau apropiat si colegul sau, Song Kang-ho, care a jucat in acest film rolul preotului catolic: „A face un film e o bucurie sincera de la inceput pana la sfarsit, iar ultima etapa a acestei bucurii este sa fii prezent la festivalul de film de la Cannes”. In Coreea, „Thirst” a strans peste 2,1 milioane spectatori in salile de cinematograf in mai putin de o luna, de la premiera sa din 30 aprilie. Este de asteptat ca acest success international de rasunet sa creasca numarul spectatorilor din cinematografe la acest film.

Filmul lui Bong Joon-ho, „Mother”, care a intrat in competitie la sectiunea „Un Certain Regard”, a plecat cu mainile goale de la festival, in ciuda aprecierilor criticilor si a spectatorilor. Aceasta poate spune mult despre performanta realizata de Corneliu Porumboiu, care a castigat premiul juriului la aceeasi sectiune unde a concurat „Mother”, Bong Joon-ho fiind un regizor coreean de talie mondiala, dupa succesul lui „The Host”. Cat priveste premiul castigat de filipinezul Brillante Mendoza pentru cea mai buna regie, parerile criticilor sunt impartite. Multa lume si o parte a criticilor considera ca filmul lui, „Kinatay” („Macelarita”), este o productie mai mult decat modesta, plina de scene sadice si de prost gust (o drama despre un barbat care violeaza, ucide si cioparteste o tanara prostituata filipineza). „New York Times” il considera un film „socant”, in timp ce „The Star” relateaza despre reactia salii la aflarea castigatorului: „Multi dintre castigatorii din seara trecuta de la Palais des Festivals au fost intampinati cu fluieraturi de criticii de film care au urmarit cereminia de premiere prin intermediul unei televiziuni cu circuit inchis intr-o sala invechinata cu cinematograful Debussy… Aceasta reactie este nimic in comparatie cu gafaiturile de revolta care au insotit momentul de glorie al lui Brillante Mendoza in momentul in care i s-a inmanat premiul pentru cel mai bun regizor.”

Pana in momentul in care filmul lui Mendoza nu va fi distribuit pe scara larga in intreaga lume (este stiut faptul ca filmele din Asia de Sud-Est ajung foarte greu in lumea „civilizata”, sub aspectul distribuirii lor, lipsa de interes pentru aceste productii datorandu-se in principal calitatii slabe a filmelor din aceasta regiune a Asiei), e greu sa consideri punctul de vedere al unor jurnalisti sau critici de film necunoscatori ai filmului asiatic drept ceva autoritar in domeniu. In definitiv, decizia acordarii acestui premiu apartine unui juriu alcatuit din persoane avizate. Nu trebuie uitat nici faptul ca regizori precum Quentin Tarantino (Inglorious Bastards) si Ang Lee (Taking Woodstock) au fost invinsi de pana mai ieri anonimul Mendoza; este firesc sa existe acest val de frustrare, multi consierand ca festivalul de la Cannes este o afacere a „granzilor”. Dar si de aceasta data festivalul a surprins sub aspectul castigatorilor, infirmand orice preziceri puternic influentate de modul de gandire american care, iata, nu a reusit sa-si puna amprenta asupra membrilor juriului. Toate aceste speculatii nu au cum sa diminueze meritele castigatorilor, si fara indoiala multe din filmele premiate la Cannes se vor regasi pe lista castigatorilor si a altor festivaluri internationale care se vor desfasura in acest an in lume.

Palme D’Or-ul a revenit in acest an regizorului veteran Michael Haneke pentru filmul „The White Ribbon”, iar Marele Premiu – filmului „Un Prophete” al lui Jaques Audiard. Cele mai bune interpretari au fost considerate cele ale lui Christoph Waltz din „Inglorious Bastards” al lui Quentin Tarantino si a actritei Charlotte Gainsbourg in filmul lui Lars von Trier, „Antichrist”. Premiul „Un Certain Regard” a revenit filmului regizorului grec Yorgos Lanthimos, „Dogtooth”, iar premiul juriului la aceeasi sectiune – filmului regizorului roman Corneliu Porumboiu, „Politist, adjectiv”. Alain Resnais a primit premiul onorific pentru exceptionala contributie la istoria filmului universal.

Articol realizat de cris999 © www.asiacinefil.com