In Japonia cu precadere, dar si in alte tari est-asiatice, in ultimii ani s-a observat o scadere a interesului tinerei generatii pentru casatorie. Statisticile au aratat o scadere cu 1 milion de persoane a populatiei din 2010 pana in prezent, in Japonia, specialistii fiind de parere ca tara se confrunta cu o situatie de “bomba cu ceas demografica”. Autoritatile au incercat sa ia masuri in aceasta privinta, una din ele fiind implementarea unor servicii de intalniri matrimoniale la nivel local, sau ceea ce in civilizatia occidentala e cunoscut sub numele de “dating”. In Japonia, aceasta practica e desemnata prin termenul “konkatsu” (sau “vanatoare de mariaje”). Cam aceasta e si tema productiei din 2013 a lui Masahide Ichii, “Blindly in Love”: cum pot doi necunoscuti, fiecare cu propriile deficiente, sa se cunoasca prin intermediul unei intalniri aranjate si sa cunoasca nobilul sentiment al iubirii in cel mai surprinzator mod cu putinta. Reflectand, asadar, o realitate cu care se confrunta societatea japoneza contemporana, productia lui Ichii ii aduce pentru prima oara impreuna pe marele ecran pe Gen Hoshino (din “Why Don’t You Play in Hell ?) si Kaho (Tokyo Girl, Sand Chronicle). Titlul original al filmului este unul ce pare complicat si greu de retinut, “Dragostea unui fiu ce e in cutie”, insa acesta e de fapt o metafora subtila ce are legatura cu hobby-ul personajului principal masculin, ce creste o broasca intr-un acvariu, viata broastei si a stapanului ei asemanandu-se flagrant, amandoi fiind lipsiti de sarmul necesar pentru a atrage sexul opus, amandoi fiind detestati de toata lumea datorita infatisarii si amandoi suferind in singuratate in “cutia” lor numita “casa”. Romantic si usor dramatic, “Blindly in Love” ne ofera aproape 2 ore superbe in compania unor personaje deloc detestabile, dupa cum s-ar putea crede la prima vedere, ce ajung sa-si descopere propriile calitati, intre atatea defecte, datorita iubirii. Gen Hishino, interpretul masculin, a castigat pentru acest rol premiul Cel mai bun Nou Talent la Festivalul de la Yokohama.

Avand un nume de familie ciudat pana si pentru un japonez, Amano-Shizuku (“Ploaie Cereasca”), Kentaro e un functionar de birou de la Primarie, unde lucreaza de 13 ani. Ajuns la 35 de ani, viata lui a ajuns un motiv de ingrijorare pentru parintii sai: isi respecta cu strictete rutina zilnica, venind direct acasa de la serviciu; nu socializeaza cu colegii de lucru, economiseste toti banii castigati, iar singurul sau prieten e o broasca pe care o creste in propria camera, ale carei sunete le imita la perfectie. In timpul liber evita sa iasa din casa, afundandu-se in jocuri pe calculator pentru a se relaxa. Considerand ca trebuie sa faca ceva, parintii se decid sa mearga la o manifestare cu caracter matrimonial, unde parintii altor persoane se intalnesc pentru a pune la cale o eventuala intalnire intre copiii lor. Desi Kentaro nu are deloc o infatisare placuta, parintii incearca sa-i sublinieze calitatile, insa varsta si lipsa de perspective a unui angajat care nu a promovat in decursul a 13 ani sperie singurul cuplu de parinti ce s-a aratat interesat sa intre in dialog cu ei. Cand totul parea in zadar, o intamplare pare a schimba soarta lui Kentaro, ce ajunge sa o cunoasca pe Naoko, o tanara frumoasa dar nevazatoare…

Iata ca de aceasta data realizatorii japonezi ne propun o poveste la fel de simpla ca idee, ca alte zeci, dar atat de complexa prin mesaje transmise incat nu are cum sa nu te surprinda placut. “Blindly in Love” e un fel de basm al broscoiului urat care oricat se zbate nu se transforma in printul cel frumos, si al printesei frumoase dar singure, nevazatoare, care se transforma intr-o veritabila Julieta fara clasicele-i tendinte suicidale. Pornind de la realitatea refugierii tinerilor de varsta mijlocie in munca si de la neglijarea completa a vietii personale, filmul dezvolta o imposibila poveste de iubire invaluita in nuante de basm realist intre un functionar public asocial, complexat de infatisare si de varsta, si o tanara de 30 de ani a carui viata s-a schimbat complet la varsta de 8 ani, cand in urma unui accident si-a pierdut complet vederea. Pasionata de pian si locuind cu mult prea protectorii ei parinti, ce-i sunt sprijin in intunericul cotidian, Naoko incepe sa realizeze ca parintii ei nu vor fi vesnic langa ea sa o ingrijeasca, motiv pentru care accepta destul de usor ideea ca trebuie sa cunoasca un barbat care sa o poata sustine din toate punctele de vedere. Dar cine s-ar uita la o persoana ca ea, cu dizabilitati, ce nu poate fi decat o povara pentru oricine ? Cel mai bine e inteleasa de mama ei, o persoana cu suflet mare, ingaduitoare si deschisa, care nu ii e doar mama, ci si prietena. In schimb, tatal ei e un tip autoritar, arogant, cu mari pretentii si asteptari de la viitorul lui ginere, ce trebuie sa arate si bine, dar mai ales trebuie sa aiba o pozitie sociala in masura a-i asigura fericirea fiicei sale. In opinia lui, fericirea porneste de la lucrurile materiale, si nu va ezita sa o rosteasca cu glas tare in fata tuturor, creand o multime de disconfort. Kentaro pare a fi omul nepotrivit in momentele nepotrivite. Ajuns la 35 de ani, nu are o viata sociala, locuind cu parintii si purtandu-si singur de grija. Lucreaza nonstop de 13 ani la Primarie, fiind o rotita neimportanta ce pune in miscare mecanismul public, neavand o singura zi de concediu in tot acest timp. Orele in sir petrecute in fata jocurilor video in putinul timp liber ramas reprezinta supapa care impiedica declansarea exploziei emotionale, o acumulare de frustrari si neputinte stranse de mai bine de un deceniu, ce oricand pot erupe. Poate tocmai de aceea parintii lui vorbesc in soapta acasa, pe la spatele lui, intrebandu-se daca acesta s-a gandit vreodata la un viitor. Cum era de asteptat, Kentaro nu accepta ca parintii lui sa se amestece in viata lui personala si mai ales sa-i aleaga ei o persoana pe care sa o iubeasca, motiv pentru care respinge orice colaborare in aceasta privinta. Dar soarta e cum e, niciodata nu se intampla asa cum te astepti, iar ceea ce nu credea vreodata ca s-ar putea petrece… se intampla. Intr-una din zile – desigur, ploioasa, parca numele de familie a prevazut minunea – Ploaie Cereasca, o cunoaste pe Naoko, care sta intr-o parcare, in ploaie, si priveste fix spre el. Fascinat de frumusetea tinerei, fara a realiza ca e nevazatoare si ca de fapt fata nu l-a vazut nici macar cu ochii mintii, Kentaro face un gest cavaleresc si apoi, iepureste, o ia la fuga, parca temator sa mai priveasca in urma. De aici, soarta isi joaca si a doua ei carte si printr-o intamplare ii aduce din nou impreuna. In ciuda tuturor obstacolelor, Kentaro, indragostit pana peste cap de Naoko, e decis sa faca orice pentru fericirea fetei si propria sa implinire sufleteasca, forta impresionanta a iubirii readucandu-l la viata… O poveste romantica simpla, minunata si plina de sensibilitate, care va vraji orice iubitor al genului.

Traducerea si adaptarea au fost efectuate in premiera in Romania de Elenas (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil