Explicatia acestei dorinte nu se origineaza in lucruri simple. O parte din motivele acestei stari veneau dinspre stresul acumulat in urma celor 7 sau mai multe emisiuni saptamanale pe care le realiza. Apoi, a devenit deziluzionat in legatura cu cariera sa, in special ca audienta japoneza refuza sa-i recunoasca talentul. Vroia sa renunte la televiziune, considerand ca nu mai este amuzant. Exista chiar temerea ca tinde sa devina un comediant de moda veche, expirat. In amintirile ulterioare, Kitano a marturisit ca avea ideea, in acele momente, ca viata lui trebuia sa se sfarseasca inainte sa implineasca 50 de ani.
Viata profesionala a mers mai departe, marcata de toate aceste ganduri si griji. Dupa „Sonatine” a urmat o comedie absurda, „Getting Any?”. Considerand „Sonatine” atingerea unei prime etape din intelegerea tainelor cinematografiei, dar si sub impulsul presiunii din viata lui private, Kitano a simtit ca trebuie sa faca ceva mult mai drastic si mai distructiv, pentru a se elibera, pentru a se desprinde de tiparele stilului abordat si pentru a se orienta spre o directie noua. Aceasta schimbare dorita era si consecinta felului de a fi al lui Kitano; cand cineva punea presiune pe el, acesta obisnuia sa riposteze. Daca publicul lui vroia sa rada la filmele ce le realiza, atunci Kitano urma sa le ofere ceva de care sa rada. Mai tarziu, Kitano descria „Getting Any?” ca o „sinucidere artistica”. Acesta nu a fost un film realizat de adevaratul Takeshi Kitano. A fost un film realizat de „Beat” Takeshi, dupa cum acelasi „Beat” a facut acel atac asupra unei publicatii de scandal in urma cu ceva timp. A fost auto-distrugator, aratand o lipsa de respect totala pentru cariera si viitorul sau. Acest film l-a sfidat pe Kitano in aceeasi masura in care a sfidat publicul sau. Era un fel de „Dr.Jekyll si D-l Hyde”; „Beat” era, pentru Kitano, o supapa ce-i permitea sa scape de presiunea si stresul cotidian. „Cu cat sunt mai nervos si mai stresat, cu atat mai mult trebuie sa fac ceva amuzant pentru a ma debarasa de aceasta stare, pentru a ma relaxa”. Cand Kitano era pus sub presiune, „Beat” iesea dinauntru la suprafata.
„Getting Any?”, insa, a avut efectul opus pentru Kitano, aruncandu-l intr-o stare de depresie autodistrugatoare. La 2 august 1994, a iesit sa bea cu baietii din Gundan (acea „banda” care il apara). Intr-o stare avansata de ebrietate, acesta s-a urcat pe noul sau scooter si, fara a avea casca pe cap, a intrat in plin intr-o bariera de cale ferata. A fost dus de urgenta la spital cu fractura craniana, contuzii pe creier si fractura de pomete. Mama lui, Saki, l-a vizitat la spital si, dupa cum a marturisit ani mai tarziu Kitano, i-ar fi spus cu un simt al umorului iesit din comun: „Daca vrei sa mori, nu fi atat de idiot sa o faci pe un scooter; fa-o cu un Porsche, ca James Dean„. Insa dupa ce a plecat de la spital, mama lui ar fi izbucnit in lacrimi si s-ar fi dus la un altar sa faca rugaciuni pentru fiul ei.
Dupa o luna de ingrijire intensiva, la 26 septembrie 1994 a iesit din spital, si o zi mai tarziu a decis sa tina o conferinta de presa. Presa a speculat zi de zi in legatura cu accidental si cu starea sa de sanatate, iar el trebuia sa puna capat zvonurilor. De-a lungul conferintei a vorbit sincer si deschis, atat cat isi mai amintea, despre accident. A recunoscut factorii care l-au determinat sa faca acest gest: presiunea cauzata de stres. Suferind de paralizie in partea dreapta a fetei, avand parti lipsa din pomete (care, ulterior, va fi reconstruit) si abia putand vorbi, Kitano si-a cerut scuze publice.
Producatorul filmului „Getting Any?”, Mori Masayuki, a reflectat la aceste evenimente intr-un interviu acordat in anul 2000. Acesta a spus: „Ma intreb daca ar trebui sa spun asta, insa cred ca acel accident era destinat sa se intample. In timpul filmarilor lui „Getting Any?”, am inceput sa ne facem griji de faptul ca Kitano incepuse sa-si piarda echilibrul mental. Pe atunci ar fi inceput sa spuna lucruri pe care nu le-a mai spus inainte. Pe atunci spuneam: „Ceva se va intampla”. Si accidentul s-a intamplat.”
Multi au speculat faptul ca Kitano nu va mai fi vreodata un actor sau un comediant. Pana la accident, Kitano era una din cele mai celebre persoane din intreaga Japonie; la conferinta de presa aparea, insa, un Kitano care nu putea vorbi clar, si nici macar nu-si putea tine tigara intre buze. Dar destinul nu si-a spus ultimul cuvant. Nu peste multa vreme Kitano a revenit la forma de altadata, exagerand in stilu-i caracteristic: „Imediat dupa accident, chiar in spital, am baut, probabil, mai mult decat obisnuiam inainte. Am vrut sa arat ca Kitano nu a ridicat piciorul de pe pedala de acceleratie„.
Accidentul l-a schimbat. A renuntat la fumat si la bautura, si a inceput sa-si pretuiasca timpul, sa nu-l mai iroseasca in van. Takeshi Kitano se maturizase pe deplin