“When Ruoma was Seventeen” reprezinta debutul promitator al regizorului Jiarui Zhang, cel care avea sa se bucura de numeroase aprecieri si premii in cadrul unor festivaluri de film ca cele din Beijing, Berlin, Montreal sau Los Angeles pentru productiile sale originale reflectand imaginea Chinei rurale si a traditiilor acesteia. Acest film i-a adus premiul special al juriului la Festivalul de film studentesc de la Beijing si o nominalizare la marele premiu al festivalului de la Montreal. Iar acesta a fost doar debutul, Jiarui Zhang reusind sa iatraga atentia si cu filmele sale ulterioare, cum ar fi The Road (2006) si Red River (2009). Filmarile au fost realizate in mare parte intr-o zona rurala de o rara frumusete a Chinei, in provincia Yunnan din Sudul tarii. Aici se intind milioane de acrii de adevarate minuni ale unei agriculturi ecologice practicate intr-o zona ce constituie una din atractiile turistice ale Chinei, cunoscuta sub numele de amenajarile terasate Honghae Hani. Zona este situata in inima unei asezari a unei populatii minoritare cunoscute sub numele Hani, ce a reusit sa gaseasca combinatia perfecta intre civilizatia umana si mediul inconjurator. Ca o creatie a omului, terasele situate de-a lungul raului Honghe nu au devenit doar un loc de interes cultural ci si o parte a frumusetii peisajului natural local, cunoscuta in intreaga lume. Cu valorile sale unice si profunde, populatia Hani si-a mentinut modul ei de viata de-a lungul secolelor, prin intermediul festivalurilor, costumelor, cantecelor si dansurilor. Drept urmare, terasele Hani au fost incluse pe lista monumentelor naturale protejate de UNESCO.

Dar despre ce este vorba in film ? Ruoma, o tanara Hani in varsta de 17 ani, de o inocenta coplesitoare, isi duce traiul alaturi de bunicii ei, in provincia Yunnan din China, intr-un cadru natural de o rara frumusete. De altfel, regiunea este renumita pentru frumusetea muntilor terasati, pe care, din timpuri stravechi, oamenii cultiva orez, precum si pentru costumele populare, viu colorate, lucrate manual cu multa maiestrie. Atat pentru Ruoma, cat si pentru ceilalti sateni, religia si traditiile locului reprezinta singura lor calauza sociala. O astfel de traditie e obieceiul cultivarii sau recoltarii orezului, cu toate ritualurile aferente, care dainuie de secole, neintinat de urbanism. Pe acest fundal al Chinei rurale, Ruoma merge zilnic pana in cel mai apropiat oras, unde vinde porumb copt, spre marea atractie a turistilor care o fotografiaza ca pe un exponat muzeal, impresionati de frumusetea ei ingenua si de costumul ei popular deosebit. Luand contact cu civilizatia, universul cunoasterii Ruomei se largeste: descopera walk man-ul, fotografii ilustrand zgarie-nori din marile orase, rujul de buze, iar marea ei dorinta devine aceea de a se plimba macar o data cu liftul, intrucat de-abia acum afla de existenta acestei inventii. Traditiile, satul natal, oamenii locului, palesc in fata pornirii ei catre cunoastere. Ei bine, in acest orasel, cunoaste un tanar fotograf care va deveni elementul cheie al deznodamantului acestei povesti.

“When Ruoma was Seventeen” e un film superb si totodata dulce-amar despre varsta tranzitiei de la copilarie la maturitate a unei tinere apartinand populatiei Hani, dar care arunca si o scurta privire asupra ciocnirii dintre China Veche, rurala, si China Noua, a marilor orase, intr-o tara cu o intindere imensa in care modernizarea reprezinta o cursa contra cronometru ce distruge spiritul asezarilor rurale. Ruoma este o tanara care nu a vazut pana a implinit 17 ani ce inseamna viata la oras. A vazut cu ochii ei cum unii sateni ajungeau sa-si gaseasca o slujba la oras, care ii schimba complet si ii faceau sa treaca pe planul doi vechiul mod de viata. Acest lucru i-a starnit curiozitatea, si mergand in oraselul din apropiere pentru a vinde porumb copt si a-si intretine bunicii, ramane socata cand turistii straini ii remarca frumusetea si ii cer sa faca o fotografie cu ea. Modul ei de viata, retinerea ei, si costumul traditional pe care il poarta stranesc curiozitatea turistilor, iar A-ming, un tanar fotograf aspirant, sesizeaza oportunitatea, pentru Ruoma, de a castiga usor bani pozand pentru straini. Dar in scurt timp apar aluzii cum ca doar ar profita de pe urma frumusetii fetei pentru a castiga bani si a o exploata, lucru care, desigur, nu era adevarat, dar care demonstreaza ca in orice comunitate, aflata chiar la capatul lumii, invidia poate altera spiritul uman pur. Interesanta intrebarea pe care filmul o intrevede, anume ce se va intanpla cand – si daca – Ruoma va fi prea mult expusa tenatiilor lumii moderne. O parte din raspuns e data de presupunerile celor din jur cum ca A-ming ar profita de ea pentru a face bani. Prietena ei, acaparata total de viata de la oras, care se plimba toata ziua cu liftul la locul de munca (si care e si visul Ruomei) pare a profita si ea de naivitatea tinerei, la fel, la un moment dat, si unii dintre turisti. Ruoma e atat de inocenta incatcrede ca orice lucru rau i s-ar intampal e pur si simplu de nesuportat. De fapt, ea nu reprezinta decat acel om inca nealterat de tentatiile lumii moderne, care stie sa aprecieze un walkman pentru imensa bucurie sufleteasca pe care i-o ofera sunetul muzicii, si care se intristeaza cand acesta “s-a stricat”, fara a sti ca de fapt i se descarcasera bateriile.
Un film care indeamna la meditatie, pe fondul unor peisaje superbe si a unei povesti simple, interpretate de actori semi-profesionisti, ale caror trairi naturale alunga jocul de teatru uneori inestetic al actorului profesionist. In fata camerei, protagonistii sunt naturali ca in viata de zi cu zi, iar acest lucru este crucial in productiile de acest gen, artistice, fara un buget deosebit. Remarcabile sunt obiceiurile comunitatii Hani – una din cele 40 de minoritati etnice din China actuala -, redate atat de frumos in film, pelicula constituindu-se intr-o veritabila invitatie adresata intregii lumi de a vizita acele locuri. Nu in ultimul rand, la incheierea filmului planeaza o intrebare retorica, ce reprezinta si ideea principala pe care se axeaza pelicula: sa fie, oare, viata de la oras, alternativa fericita la viata simpla pe care Ruoma o duce in satul natal uitat de lume ? Lumea moderna distruge sau civilizeaza omul ? Filmul ofera un raspuns propriu, insa doar vizionandu-l spectatorul poate raspunde cu sufletul la aceasta dilema. Iubitorii filmelor artistice vor fi incantati, “When Ruoma was Seventeen” e un film stralucit !

Articol realizat de cris999 in colaborare cu Anna – asiacinefil.com