asiacinefil.com
ANALIZE, INTERVIURI

ASIA TEAM ROMANIA

Cele mai noi subtitrari, proiecte

BIOGRAFII

Actori, actrite, regizori

CIVILIZATIE ASIATICA

cultura si civilizatie asiatica

TRAILERE

Cele mai noi trailere

Home » DIVERSE

Traffickers (2012) – pastila amarã a unei realitãţi mult timp negate: traficul cu organe

Trimis de pe 21 Jan 2013Fara comentarii

In 2012, un mic scandal s-a iscat in jurul unui film de scurt-metraj taiwanez intitulat “The Forgotten Declaration of Geneva”, care fara nici o explicatie a fost eliminat de pe lista filmelor inregistrate sa participe la Festivalul de Scurt-metraje de la Taipei. Tema filmului a fost traficul de organe din China. Organizatorii nu au dat nici o explicatie pentru retragerea filmului din festival, insa speculatiile nu au intarziat sa apara. Cum festivalul e sponsorizat de guvernul taiwanez si de cel chinez, se presupune ca filmul ar fi fost retras la solicitarea Partifului Comunist Chinez, care ar fi dorit sa nege adevarul afirmat de respectivul scurt-metraj. Ei bine, cam in aceeasi perioada, pe 30 august 2012, se lansa in Coreea “Traffickers”, un film pentru marele ecran cu un subiect similar. Din pacate, acesta are la baza o poveste reala petrecuta in 2009, cand un cuplu de proaspat casatoriti a calatorit spre China iar pe vaporul ce ii ducea la destinatie, sotia a fost rapita si apoi ucisa, iar organele interne sustrase de traficantii de organe. “Traffickers” analizeaza o retea de astfel de traficanti cu legaturi in China, ce implica chirurgic, politia chineza, oficiali de la vama si oameni de afaceri instariti. Filmul este regizat de debutantul Kim Hong-sun (Cel mai bun regizor debutant cu “Traffickers la Blue Dragon Award 2012), care pentru scrierea scenariului a studiat detaliile comertului de pe piata neagra cu organe umane. Scopul lui a fost sa prezinte intregii lumi o realitate ignorata de autoritati dar care a luat amploare in ultima vreme, despre care publicul trebuia sa afle. Difuzat in peste 450 de cinematografe coreene, “Traffickers” a reusit sa obtina in 8 zile peste 1 milion e bilete vandute, incasarile totale obtinute in Coreea depasind 10,6 milioane de dolari.

In urma presiunii media si a celei publice ca urmare a scandalului retragerii filmului taiwanez de la festivalul din Taipei, la inceputul lui august 2012 Partidul Comunist Chinez a recunoscut pentru prima oara ca traficul cu organe umane e un fenomen ce exista in China. “Traffickers” porneste de la un fapt real, dar in sine este o fictiune ce are la baza un fenomen larg raspandit in China ce a starnit un scandal urias ce a trecut de granitele ei. In 2006, doi canadieni au publicat un raport de investigatie despre prelevarea de organe de la practicanti vii ai miscarii Falun Gong (un sistem de credinte si practici bazate pe principiile de moralitate, nu pe precepte religioase, ce a fost condamnat de guvernul comunist chinez inca de la aparitia miscarii in 1992; practicantii au fost inchisi in inchisori pentru “reeducare”, iar pe langa torture, raportul canadienilor din 2006 arata ca autoritatile chineze prelevau organe de la acesti practicanti). De la izbucnirea scandalului, multe alte rapoarte si acuzatii au iesit la suprafata. Actorii din film si-au exprimat dezamagirea fata de aceste practici, in conferinta de presa de la lansarea filmului. Astfel, protagonistul Lim Chang-jung a declarat: “Daca oameni comit acest gen de crima, ignorand demnitatea unei finite umane, acestia nu sunt oameni, cid oar animale”. La randul sau, Daniel Choi, o alta vedeta a filmului, a declarat ca tragedia prelevarii de organe n-ar trebui sa se intample niciodata.

In urma cu 3 ani, Young-gyu (Lim Chang-jung) era capul unui grup ce se ocupa cu traficul de organe. Insa in urma unui incident pe un vapor, bunul sau prieten moare injunghiat, sfarsind in apele marii. De atunci, Young-gyu a renuntat la traficul de organe, ocupandu-se cu introducerea in Coreea de marfuri ilegale din China, prin intermediul unor curieri. Totodata s-a indragostit si de o vanzatoare de bilete din port, Yu-ri, sentimentele pentru aceasta devenind obiectul batjocurii din partea unui camatar local, Dong-bae. Cum tatal lui Yu-ri era grav bolnav, avand nevoie urgenta de un transplant, fata apeleaza la Dong-bae pentru un imprumut.Young-gyu, desi tradat de Dong-bae, accepta in cele din urma o treaba ilegala la comanda acestuia: urmeaza sa stranga echipa din urma cu 3 ani, sa se imbarce la bordul unui vapor care merge in China si sa rapeasca o persoana, pe sotia unui agent de asigurari. La bordul navei insa se afla si Yu-ri, care il duce pe tatal ei in China pentru transplant. Lucrurile se complica in momentul in care sotul disperat isi cauta sotia disparuta, iar singura care ii ofera un mic ajutor e chiar Yu-ri, punandu-l pe Young-gyu intr-o situatie delicata.

Filmul are o introducere mult prea lunga (30 de minute) raportat la durata totala a sa (111 minute). Acest dezechilibru e accentuat de lipsa de coeziune a scenariului in partea sa de inceput, cand spectatorul ar trebui sa se acomodeze cu personajele si cu mediul lor de provenienta. In schimb, personajele ne sunt prezentate pe fuga, iar conexiunile dintre ele sunt slabe, nepermitand crearea unei concluzii cu privire la caracterul acestora. De exemplu, personajul Dong-bae apare in cateva cadre, il pacaleste pe personajul principal, iar mai apoi ii incredinteaza o misiune, dupa ce l-a lucrat pe la spate si i-a provocat o pierdere financiara importanta. Cata vreme acest personaj dispare din film dupa primele 30 de minute (in care si asa a aparut foarte putin in cadre), nu avea nici o relevanta zugravirea caracterului sau nestatornic si viclean prin lucrarea pe la spate a lui Young-gyu. Iar acest exemplu poate continua cu modul in care e portretizat fiecare personaj din film: apatic, fara ca la sfarsitul filmului sa poti spune ca te-ai fi putut atasa de vreun personaj. Latura sentimentala a povestii e artificiala, aflam doar ca Young-gyu o place pe Yu-ri, dar nu vedem nici un pic de romantism sau existenta vreunor sentimente deschise intre cei doi, ce se comporta mai degraba ca doi straini. Poti cel mult sa simpatizezi cu victima bandei traficantilor de organe, ce poate fi privita ca un simbol al oamenilor neajutorati ce cad victime unor astfel de retele, insa doar atat, pentru ca daca regizorul isi dorea sa te atasezi de victima, ar fi trebuit sa o inroduca in film de la primele scene, nu dupa 30 de minute de la inceperea filmului. Lucrurile incep sa se lege abia dupa 40 de minute, cand ritmul devine alert si apare suspansul. Finalul aduce rasturnari mari de situatie, insa acestea par gratuite, daca nu uitam ca nu ne-am atasat de nici un personaj si ca in primele 30 de minute in loc sa urmarim o pregatire a intrigii regizorul ne-a servit “floricele”, incercand sa ne explice ce suflet bun au personajele in lumea mizera in care isi duc traiul. Nici actorii distribuiti nu se ridica la nivelul asteptarilor. 2 actori de comedie au fost plasati total aiurea in roluri dramatice – Lim Chang-jung (cunoscut din comedii prcum Fortune Salon, Twilight Gangsters, Sez is Zero 1 si 2) vrea sa para matur si dramatic lasandu-si un “cioc” menit a-i da un aer grav, dar interpretarea lui pare fortata si nenaturala, tot timpul ai impresia ca locul lui nu e in acest film, iar cand vine vorba de scenele de actiune, e greoi, iar statura mica il dezavantajeaza pentru astfel de roluri. In ce-l priveste pe Oh Dal-su, oricine isi poate da seama ca in rolurile comice i-a mers cel mai bine (Detective K, Private Eye, A Tale of Legendry Libido, chiar The Thieves); de aceasta data, insa, regizorul l-a distribuit intr-un rol penibil, in care nu se putea manifesta aproape deloc. Cea mai potrivita distribuire a fost cea a lui Daniel Choi, in rolul sotului femeii rapite, fiind probabil cel mai bun actor din toata distributia. Daca excludem lipsa de substanta a primei jumatati de ora, filmul nu este chiar atat de rau. Are mai apoi ritm si toate ingredientele unui thriller care sa te tina cu sufletul la gura, iar pentru cei entuziasti, are si rasturnari de situatie spectaculoase. Cu toate ca subiectul abordat iti lasa un gust amar, acesta e accentuat de faptul ca filmul porneste de la o poveste reala. “Traffickers” se doreste un semnal de alarma in privinta traficului de organe, care in China in special a luat amploare in ultimul deceniu, devenind obiectul de ocupatie a unor adevarate retele, bine organizate, in jurul carora se invart milioane de dolari, in care sunt implicati multi oameni cu bani si oameni ce rapesc alti oameni la comanda. Iar concluzia lui e sugestiva: “cei cu bani tot timpul castiga, cei fara bani tot timpul pierd”. Acest film da un nou sens sintagmei “Viata unui om e nepretuita”. Iata un motiv pentru care merita sa treceti prin chinurile grele ale facerii sale si sa il urmariti pana la final, care in mod sigur nu va dezamagi.

Multumiri pentru traducerea in premiera in Romania lui LASEDAN – Asia Team Romania.

Articol realizat de cris999 – asiacinefil.com

Scrieti un comentariu!

Add your comment below, or trackback from your own site. You can also subscribe to these comments via RSS.

Be nice. Keep it clean. Stay on topic. No spam.

Acesta e un site care foloseste "Gravatar". Pentru a obtine un avatar universal, inregistrati-va la Gravatar.

Comment Spam Protection by WP-SpamFree

*