Ecranizarile dupa manga (cunoscute si sub numele de live-action) si filmele cu intriga politista croite in jurul unei crime misterioase sunt cele mai frecvente genuri abordate de cienastii japonezi ai zilelor noastre, iar succesul acestora e reflectat de numarul mare de productii realizate anual. Pe langa ele, genul drama isi are locul binemeritat in preferintele cineastilor niponi, insa acestea sunt mai mult productii in care fiecare isi testeaza talentul, fiind realizate cu bugete mici si avand un succes limitat (in nici un caz de box-office). “The Snow White Murder Case” se inscrie in trendul de succes amintit, fiind un film ce captiveaza prin intriga sa (rezolvarea unui caz de crima), implicand indirect spectatorul. Filmat in suburbiile Tokyo-ului si orasului Nagano in decurs de doar o luna de zile, aceasta productie cu buget infim a reusit sa obtina 8,6 milioane de dolari incasari la box-office, fiind un bun exemplu despre cum sa ai succes comercial cu investitii minime. Si daca spre deosebire de alte filme similare ce adopta aceeasi reteta dar care nu ofera nimic in schimbul pretului biletului de la cinematograf, “The Snow White Murder Case” are o poveste interesanta, care e imposibil sa nu te capteze de la inceput pana la ultimul cadru. Iar daca ne gandim ca filmul are peste 2 ore, ne putem da seama ca fara un scenariu solid acest film n-ar fi iesit cu nimic in evidenta. Acest scenariu solid il reprezinta romanul omonim al scriitoarei Kanae Minato, nimeni alta decat autoarea celebrului roman deja ecranizat “Confessions”. Romanul a fost adaptat de Tamio Hayashi, scenaristul lui “Shield of Straw”, “Bunny Drop” sau “Golden Slumber”. De remarcat si regia acestui film (semnata de prolificul Yoshihiro Yakamura), care a stiut sa puna in scena totul ireprosabil, de la cadre la coloana sonora, fara ca povestea sa aiba un moment de suferit. Totul a servit perfect scopului final, imaginii de ansamblu care la finalul celor doua ore ne va lasa cu impresia unui timp castigat, nu pierdut. In rolul principal o recunoastem pe Mao Inoue, ce a lasat de mult in urma rolul liceenei sarace din “Hana Yori Dango” sau al tinerei romantice din “I Give My First Love to You” pentru a interpreta aici o suspecta de crima lipsita de scrupule. Gou Ayano (destul de sters in rolul omului de televiziune c ear face totul pentru a gasi un subiect sensational), Nanao (la debut pe marele ecran, in rolul “Albei ca Zapada”) si Misako Renbutsu completeaza distributia acestui film ce are un numar destul de mare de personaje, dar prezenta carora nu afecteaza in sens negativ cursivitatea povestii.

In Valea Shigure, parc national din prefectura Nagano, are loc o infioratoare crima. Tanara si frumoasa Noriko Miki, angajata la compania ce producea popularul sapun “Alba ca Zapada”, este injunghiata de mai multe ori in inima, dupa care cadavrul ii este incendiat. Cum era de asteptat, criminalul este de negasit. Yuji Akahoshi e un tanar aspirant in lumea televiziunii. Angajat cu norma redusa, acesta ajuta la producerea unei emisiuni ce analizeaza crime neelucidate, totul in timp real. La scurt timp, acesta primeste un telefon de la fosta sa prietena, Kano, care ii spune ca are un pont despre un caz recent de crima. Dandu-si importanta si sustinand ca intre timp a devenit regizor de televiziune, acesta e dispus sa ii preia povestea si sa o transforme intr-o ancheta de televiziune senzationala, care sa-l propulseze in cariera. Fosta prietena ii relateaza despre cazul crimei din Valea Shigure, dandu-i detalii si sustinand ca de fapt ar cunoaste cine e principala suspecta in acest caz de ucidere al colegei sale, o anume Shirono Miki (Mao Inoue). Pornind de la povestea spusa de fosta prietena si expusa imediat pe contul sau de Twitter, Akahoshi incepe propria investigatie, deplasandu-se la locul crimei dar si pe teren pentru a afla versiunea fiecarei persoane implicate in acest caz. Doar ca principala suspecta, “D-soara S”, e de negasit, aceasta disparand dupa comiterea crimei…

“The White Snow Murder Case” se vrea o punte de legatura intre un eveniment dat (in cazul nostru o crima) si modul in care acesta e reflectat de si in opinia publica. In lumea secolului XXI, internetul si instrumentele sale (retelele de socializare in special) au devenit un factor de decizie in anumite situatii. Fan cluburile unor actori, cantareti, vedete in general exista in mediul virtual, adunand in jurul unei persoane zeci, sute, mii, sute de mii sau milioane de fani din intreaga lume, care se pot interconecta doar prin intermediul internetului, uniti de o idee sau pasiune. In conditiile in care orice informatie despre cineva poate ajunge la oricine printr-un simplu clic (sau “tweet”), internetul capata o putere aproape nefireasca in a judeca o persoana. In baza unui simplu zvon, pot fi influentate sute de mii de pareri, una din cele mai dese capcane ale internetului fiind tendinta acestuia de a se substitui sau de a fi manipulat pentru a se substitui unor entitati care in viata reala reglementeaza anumite decizii, punand o puternica presiune asupra opiniei publice. Din acest punct de vedere, internetul este mult mai preiculos decat presa scrisa, care in cazul publicarii unor informatii eronate are ocazia de a face o erata a doua zi sau de a-si cere scuze opiniei publice, cu consecintele de rigoare, in timp ce daca pe internet circula un zvon (care cu atat mai mult e alimentat de rautatea oamenilor), daca acesta se dovedeste fals nimeni nu isi va asuma raspunderea pentru lansarea lui, deci nici reputatia cuiva nu va avea de suferit, decat cel mult a persoanei vizate de respectivul zvon. Mai mult, daca un ziar isi are propriii cititori fideli, cu un anumit profil, internetul e un loc unde profilurile se pierd in gaura neagra numita spatiu virtual. Revenind la filmul nostru, in momentul in care provocarea rezolvarii cazului uciderii Albei ca Zapada e lansata pe twitter de un asa-zis om de televiziune ce nu cunoaste deontologia meseriei pe care o practica cu jumatate de norma, dar care pentru a avansa in cariera e dispus sa faca orice, pe Twitter se creeaza o adevarata isterie. Totul porneste de la un pont pe care fosta lui prietena i-l ofera, despre uciderea unei college de-a ei de la compania ce produse sapunul “Alba ca Zapada”. Desigur, informatia nu este decat o speculatie, consecinta a unor concluzii subiective, iar sugerarea cunoasterii criminalului – identificata in persoana unei alte colege de-a sale, Shirono – nu da nici o credibilitate povestii, ce poate fi, jurnalistic vorbind, privita strict ca o speculatie oarecare. Poate si din acest motiv Akahoshi, cel din echipa de televiziune, decide sa faca un reportaj pe marginea acestui subict, pornind de la aceasta speculatie. Doar ca intreband in stanga si in dreapta persoane care o cunosteau pe principala suspecta, afla lucruri atat pro cat si contra acestei teorii. Daca intr-adevar Shirono e criminala, reportajul va fi un mare succes, iar visul saltului in cariera – un vis implinit. Dar daca lucrurile nu sunt asa cum reportajul sau sugereaza, iar principala suspecta e, poate, nevinovata ? Cine isi va asuma raspunderea pentru conecintele condamnarii unui om nevinovat inca dinainte de a-i fi ascultat punctual de vedere ? Si poate o televiziune sau internetul in sine sa se substituie autoritatii politiei de a ancheta un asemenea caz ? Acestea sunt doar cateva din provocarile acestui film excelent, in care Mao Inoue are o interpretare ce impresioneaza, pe un fundal sonor superb. Unul din cele mai bune filme japoneze ale anului 2014, care va va intriga din prima clipa si de care nu va veti dezlipi pana la finalul plin de surprize.

Traducerea in premiera in Romania a fost efectuata de lasedan (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil