Tsui Hark, unul din cei mai cunoscuti si prolifici oameni de film din China, pare a fi gasit in ultimii ani si cheia succesului financiar. Considerat de critici o figura majora a Epocii de Aur a filmului din Hong Kong si unul din maestrii cinematografiei asiatice, Tsui Hark nu a avut o cariera mereu stralucita, multe din filmele sale fiind considerate sub potentialul sau ca cineast. Dupa o pauza de 2 ani, acesta a revenit cu blockbuster-ul “Detective Dee and the Mystery of the Phantom Flame”, in 2010, investitia de 20 de milioane fiind aproape triplata de veniturile obtinute la box-office. Succesul financiar a fost dublat de castigarea pemiului pentru Cel mai bun regizor la Hong Kong Film Awards si de nominalizarea la Leul de Aur la Venetia. Un an mai tarziu, un nou film cu un buget si mai mare (35 de milioane de dolari), “Flying Swords of Dragon Gate”, ii aducea 100 de milioane de dolari incasari si o nominalizare la Golden Horse. In 2013, profitand din plin de succesul lui “Detective Dee”, a realizat un prequel la acesta, “Young Detective Dee: Rise of the Sea Dragon”, ce i-a adus alte 98,4 milioane $ incasari. Si, cum se spune, “pofta vine mancand”, de Craciun, in 2014, noul sau film se lansa in cinematografe, asteptarile fiind foarte mari. “The Taking of Tiger Mountain” nu a dezamagit, si in ciuda faptului ca productia avea in distributie doar doua nume cunoscute (Tony Leung Ka-fai si Zhang Hanyu), filmul a umplut salile de cinematograf, pana la inceputul lui februarie obtinand incasari de peste 141 milioane $, ce au facut din el cel de-al treilea film chinezesc al anului 2014, dupa incasarile de la box-office. Filmul are la baza romanul “Tracks in the Snowy Forest” scris in 1957 de Qu Bo, roman care la vremea lui a fost repede tradus in engleza, rusa, japoneza, coreeana, norvegiana si chiar araba, transformandu-l pe debutantul Qu Bo intr-unul din cei mai populari scriitori chinezi ai vremii. Compania Bona Film Group a achizitionat drepturile asupra romanului in 2009, planuind inca de atunci adaptarea lui intr-un film de succes. De ce au existat mari asteptari de la acest film ? Pentru ca romanul lui Qu Bo a fost pus in scena ca “opera de Beijing” sub titlul “Taking Tiger Mountain by Strategy”, fiind unul din cele 8 modele de reprezentatii culturale ce au fost permise in anii Revolutiei Culturale. In 1970 chiar a fost realizat un film pe baza romanului, desigur, puternic ideologizat. Filmul lui Tsui Hark e o ecranizare moderna a romanului, in care elementele ideologice sunt reduse la minim, doar anumite melodii soldatesti amintind de politic. In rest, e un film pur comercial, de aventuri militare de razboi, inspirate din fapte reale.

In China anului 1946, dupa eliberarea de sub ocupatia japoneza, tara cade intr-un sangeros razboi civil ai carei protagonisti sunt Partidul Comunist si a sa Armata de Eliberare a Poporului, si Kuomintang-ul (nationalistii). De fapt, razboiul incepuse in 1927, tinand pana in 1936, cand cele doua tabere si-au unit fortele in fata inamicului comun, Japonia. Acum, inamicul japonez fiind anihilat si al doilea razboi mondial incheiat, in zonele muntoase din Nord-Estul Chinei legea era facuta de bandele de talhari, ce terorizau satele din imprejurimi, facand prapad. Cea mai temuta banda din Nord-Est era banda Tigrului, ce isi avea resedinta intr-o fortareata inexpugnabila situate chiar in varful Muntelui Tigrului. Condusi de temutul Lord Soim (Tony Leung Ka-fai), acestia ucideau localnicii si jefuiau satele din impejurimi, recurgand uneori la metode miselesti, imbracandu-se in uniforme de-ale Armatei de Eliberare. In iarna lui 1946, un capitan de detasament din Armata de Eliberare, cu nume de cod 203, e trimis in fruntea unui comando sa anihileze banditii de la Raul Bujorului. Cu munitie putina, prost echipati dar cu soldati bine instruiti, acestia isi stabilesc baza intr-un sat din apropierea Muntelui Tigrului, punand la cale cucerirea fortaretei. Un rol crucial in aceasta misiune va avea Yang (Zhang Hanyu), un cercetas trimis de Cartierul General cu o misiune sinucigasa: sa se infiltreze in tabara inamica si sa ajute la infrangerea acesteia.

La o prima si superficiala vedere, “The Taking of Tiger Mountain” e o varianta chinezeasca a celebrului film ecranizat dupa romanul scotianului Alistair MacLean, “Unde se avanta vulturii” (Where Eagles Dare). In locul inamicului nazist regasim niste banditi fiorosi, iar in locul eroilor Aliati – soldati curajosi ai Armatei de Eliberare. Si totusi, o comparatie poate fi facuta doar la nivel personal, ca cinefil amator, pentru ca daca ne uitam bine, constatam ca romanul lui MacLean a fost scris la exact un deceniu distanta dupa romanul lui Qu Bo. Singurul lucru comun intre cele doua e ideea cuceririi unei fortarete naturale de nepatruns, iar tema nu a fost brevetata nici pe departe de MacLean sau Qu Bo. In plus, productia chinezeasca are un sambure de adevar, deoarece romanul lui Qu Bo a fost inspirat din fapte reale ce au la baza un cunoscut incident din timpul razboiului civil, din anul 1946, cand un soldat cercetas comunist pe nume Yang Zirong s-a deghizat ca bandit pentru a se infiltra intr-o banda locala de banditi, ajutand ulterior forta militara comunista sa distruga tabara inamica. Mai mult decat atat, numele protagonistilor din roman (si film) au fost nume reale de soldati si banditi. Nu poate fi trecuta cu vederea nici influenta majora a doua filme celebre chinezesti, “Infernal Affairs” (din care Tsui Hark preia nuanta “cartitei” plantate in tabara inamica) si “The Message”. O alta nuanta de modernism in adaptarea romanului o constituie rolul unei “femme fatale” in reusita misiunii sub acoperire; cele doua prezente feminine in film sunt si ele un element de echilibru pentru desfasurarea povestii, ce nu e deloc monotona, dedicata doar preaslavirii inteligentei masculine si a eroismului Armatei de Eliberare pe umerii careia a stat recladirea din temelii a Chinei moderne. Fara a fi un film despre strategii militare complicate, dar neezitand sa insiste pe elemente de tehnica militara si arme de lupta, “The Taking of Tiger Mountain” se dovedeste un film de actiune captivant, “de popcorn” cum ar zice criticii de peste Ocean, din care nu lipsesc efectele speciale si dramatismul. Cei care se asteptau la un film artistic isi pot pune si de aceasta data pofta in cui, Tsui Hark a abandonat de mult aceasta abordare, iar faptul ca ajungand spre apusul carierei se dedica tot mai mult unor super-productii pur comerciale este unul firesc. Poti ramane in istoria filmului fie pentru premii castigate la festivaluri internationale si sa faci toata viata filme artistice cu buget redus, sau poti regiza cateva succese de casa memorabile, fara vreun mesaj anume, dar care iti garanteaza celebritatea. Nu e nimic gresit in a face filme comerciale si a cunoaste succesul cu ele, atata vreme cat filmele sunt de calitate, iar la acest capitol Tsui Hark a dat din nou dovada de maiestrie. Tony Leung Ka-fai e din nou memorabil prin interpretarea personajului negativ Lordul Soim (datorita machiajelor si costumelor e aproape de nerecunoscut !), in timp ce Zhang Hanyu face probabil unul din rolurile carierei intruchipandu-l pe Yang, cercetasul ce se infiltreaza in tabara inamica. Costumele personajelor atrag si ele atentia (desigur, nu uniformele ponosite ale Armatei de Eliberare), iar imaginile hibernale sau scena luptei dintre un tigru urias si Yang sunt cireasa de pe tort. Un excelent film de aventura, cu o scena de final emotionanta desfasurata in jurul unei mese, a carui poveste si realizare cu siguranta ii va captiva pe toti fanii genului. Nota 10 pentru superba realizare a lui Tsui Hark, un film ce-si merita din plin castigurile si petrecerea a peste 2 ore in compania lui.

Traducerea, adaptarea si timingul au fost realizate in pemiera in Romania de lasedan si gligac2002 (Asia Team) pentru asiacinefil.

Prezentare realizata de cris999 – asiacinefil