“The Monkey King” este, mai mult ca sigur, cea mai spectaculoasa productie “fantasy” realizata vreodata in China. Cu un buget record de nu mai putin de 82 milioane de dolari (pentru a face o comparatie, Miracle in Cell No 7, locul 1 in box-office-ul coreean din 2013, a obtinut incasari totale de 81,8 milioane de dolari, deci mai putin decat s-a investit in aceasta mult asteptata productie chinezeasca), filmarile la “The Monkey King” au inceput in octombrie 2010 si au durat 2 ani (plus un an de post-procesare), fiind filmat in 3D. Pentru rolul Regelui Maimuta, un personaj arhicunoscut in literatura clasica chineza, au fost de la inceput vizati doi actori cu nume ai cinematografiei chineze, anume Jet Li si Donnie Yen. Intr-un final s-a optat pentru Donnie Yen (cunoscut pentru numeroasele roluri in filme de actiune, arte martiale si istorice precum Flash Point, Ip Man, Bodyguards and Assassins sau Legend of the Fist the return of Chen Zhen) In scurt timp s-au alaturat distributiei inca doua nume grele, Chow Yun-fat (in rolul Imparatului de Jad) si Aaron Kwok in rolul Regelui Demon. Peste 11 companii de productie si distributie si-au unit fortele pentru acest film unic in cinmatografia chineza prim amploarea sa. Pentru filmarile 3D, pentru efectele vizuale si pentru supervizarea machiajelor, producatorii au optat pentru specialisti de la Hollywood ce au lucrat la filme precum Spiderman 3, The Forbidden Kingdom, 300 sau I Am Legend, insa rezultatul a fost unul fenomenal, peste orice asteptari, zeci de minute de cadre spectaculoase impanzind filmul si vrajindu-te pur si simplu.In primele 4 zile de la lansare, “The Monkey King” a obtinut incasari de 64 milioane de dolari. In cinematografele din intreaga Asie, filmul a reusit sa obtina incasari totale uriase ce depasesc 167 de milioane de dolari. Acest succes a asigurat deja realizarea unui sequel, la care vor participa aceleasi personaje, Louis Koo deja anuntandu-se ca un alt nume mare adaugat pe lista de actori ce va aparea in continuarea povestii. Regia e semnata de Cheang Pou-soi (Accident, Motorway, Shamo), un regizor modest aflat la primul proiect de o asemenea anvergura din cariera, in timp ce Donnie Yen e regizorul scenelor de actiune din intregul film.

Inca de la inceputurile lumii, zeitatile din Ceruri au incercat sa mentina stabilitatea acesteia prin controlarea balantei dintre zei, oameni si demoni. Nemultumiti de statutul de inferioritate in raport cu zeii, demonii au atacat Cerurile, dar au fost invinsi de Imparatul de Jad. Regele Demon Bizon e crutat de la pieire doar datorita iubirii ce i-o poarta sora Imparatului de Jad, iubire ce era contrara oricaror cutume. Drept urmare, intr-un gest de mila, demonii sunt alungati de Imparatul de Jad la Muntele de Foc si condamnati sa-si duca existenta in intuneric. Zeita Nuwa, vazand Palatul Cerului distrus, se sacrifice, transformandu-se in cristale ce dau nastere Portii Divine din Miazazi, ce urma a proteja Palatul Cerului de orice viitoare invazie a demonilor. Din cristalele zeitei Nuwa ia fiinta si o mica creatura, o maimuta, ce creste la Muntele Huaguo ca protejat al Maestrului Puti. Zeii ii permit acesteia sa traiasca, si Maestrului Puti sa o cizeleze, oferindu-i toate invataturile adecvate pentru a adduce virtuti umanitatii. Asemeni unei finite umane, Maimuta Divina descopera pas cu pas lumea in care traieste: invata taina celor 72 de transformari ce ii dau ocazia sa ia diverse infatisari; descopera prietenia unei Vulpi care a fost prima fiinta pe care a vazut-o imediat dupa nasterea sa. Si nu in ultimul rand cunoaste moartea, in momentul in care atras de un fluture viu colorat, il prinde in mana si, fara voia lui, ii ia viata. Si astfel isi doreste sa cunoasca… nemurirea si puterea de a invia pe cei disparuti. Regele Demon incearca sa se foloseasca de naivitatea celui care mai apoi se va autoproclama Chipesul Rege Maimuta, pentru a cuceri, intr-o ultima tentativa, Palatul Cerului.

Daca pentru noi, europenii, mitologia greaca si romana e cea care ne-a stimulat imaginatia in copilarie si ne-a facut sa cunoastem miturile celor mai importante civilizatii ale contnentului, pentru Extremul Orient in mod evident mitologia chineza e cea dominanta. Aceasta cuprinde mituri ale creatiei si legende despre care se crede ca ar fi, cel putin in parte, o consemnare factuala a istoriei. Cu alte cuvinte ca ar avea un sambure de adevar in ele. Exista multe povestiri cu privire la anumite personaje si intamplari, scrise sau transmise prin viu grai din generatie in generatie, unele intr-o versiune istoricizata, altele mitologizate. De aceea exista mituri despre imparati sau regi, dar si consemnarile oficiale ale scribilor acestora despre domniile lor. Multe documente istorice si scrieri filosofice contin mituri chinezesti, care au reusit, astfel, sa ajunga intacte pana in zilele noastre. Dar uneori miturile reusesc sa faca casa buna si cu literature, din cele 4 mari romane clasice ale literaturii chineze (Water Margin si Romane of the Three Kingdoms, scrise in secolul XIV, Journey to the West, scris in secolul XVI si Dream of the Red Chamber, scris in secolul XVIII) unul avand puternice radacini in mitologie, Journey to the West (Calatorie spre Soare-Apune). Un episod din acest roman popular sta la baza filmului “The Monkey King”. “Calatorie spre Soare-Apune” spune povestea unui calugar budhist din dinastia Tang ce calatoreste in tinuturile apusene (India de azi) pentru gasirea sutrelor sacre, la cerinta lui Buddha. In misiunea sa e ajutat de 3 discipoli si de un print dragon. Unul din discipoli e Sun Wukong, cel ce va deveni ulterior cunoscut ca Regele Maimuta. “Calatorie spre Soare-Apune” are radacini in religia populara chineza, in mitologia chineza si in filosofia buddhista si taoista.

Filmul este o realizare de exceptie in privinta a tot ce tine de imagine, efecte speciale vizuale si sonore, costume, machiaj, scene de actiune, iar ca scenariu este destul de reusit pentru un film de aventura fantastica. Insa “The Monkey King” e in primul rand un film destinat chinezilor, cunoscatori ai celebrului roman ce sta la baza lui. Publicul occidental va intelge prea putine din acest film, insa pentru chinezi, povestea are o importanta aparte si nu pare iesita din comun. Iar diferenta de perceptie intre Orient si Occident e una ca de la cer la pamant, mitologia chineza fiind una extrem de complicata. Daca te uiti la acest film ca la un spectacol vizual cu popcornul langa tine, satisfactia va fi deplina, insa a spune ceva critic despre subiectul acestui film cand nu ai catusi de putin habar de cultura chineza nu poate fi decat o dovada de ignoranta. Povestea e bine structurata, urmarind evolutia personajului Sun Wukong de la nastere pana in momentul in care e pedepsit de Buddha pentru faptul ca a indraznit sa atace Palatul Cerului, fiind tinut captiv timp de 500 de ani sub un munte, pentru a medita la greselile comise. Acest personaj Regele-Maimuta e unul charismatic, surprins intr-o evolutie alerta; intai il regasim ca o maimutica dragalasa aflat in primele luni de viata, apoi ca maimuta dornica de cunoastere a lumii si regulilor dupa care aceasta functioneaza, iar in final – ca o fiinta malefica controlata de demoni, a carui dezlantuire provoaca haos in Ceruri. Donnie Yen, ce interpreteaza personajul, e de nerecunoscut – fizic, atat de bine si-au facut treaba cei de la machiaj. Interpretarea lui e una de exceptie, Regele-Maimuta fiind un gura-sparta ce intretine atmosfera de la inceput pana la sfarsit cu glumele sale, cu gesturile si comportamentul sau usor deplasat in sensul bun al cuvantului. Acest personaj parcurge aceleasi etape de maturizare pe care le parcurge si o fiinta umana, are aceleasi trairi sincere ale omului nealterat de pacatele lumii, iar naivitatea lui il transforma inr-o victima sigura in fata Regelui Demonilor. Desi tot timpul vorbaret si dornic sa stie cat mai multe, Regele-Maimuta reuseste sa starneasca sentimente de compasiune, tocmai datorita acelui filon de sinceritate pura pe care il are in el. Donnie Yen a stiut sa dea viata perfect unui personaj de legenda, poate mai bine decat si-ar fi inchipuit autorul romanului.Chow Yun-fat il interpreteaza pe Imparatul de Jad, un fel de trimis al lui Buddha in Ceruri pentru a mentine echilibrul intre zei, oameni si demoni. E mereu imbracat in straie albe, metafora clasica a puritatii, sis tie, asemeni unui zeu, totul. In privinta lui Aaron Kwok, interpretul Regelui Demonilor, acesta e infatisat, desigur, in negru, cu 2 coarne diavolesti si mereu incruntat. El o iubeste si e iubit de sora Imparatului de Jad, o iubire interzisa de orice canoane, si tocmai acest lucru a facut sa se spuna despre rolul lui ca rupe traditia, personajul sau, in acest film, fiind aratos, stilat si dispus sa lupte pentru iubirea sa, lucruri ce nu se regasesc in romanul clasic.Pe langa cele trei personaje principale, regasim o intreaga galerie de personaje secundare antitetice, modul lor de redare amintind de multe similitudini cu religiile occidentale. De fapt, lupta dintre Bine si Rau e o tema universala in orice religie si pantheon a acestei lumi, iar zugravirea in alb si negru, fara alte nuante complementare, nu e o noutate. Lumea demonilor e dominat de intuneric si de puterea focului infernului ce arde in interiorul Muntelui de Foc, in timp ce lumea divina, a zeitatilor ceresti, e una luminata, ordonata, descrisa prin alb, stralucire si liniste. Intre ele se afla lumea oamenilor, unde traieste si Regele Maimuta, si in care moartea aminteste conditia precara a creaturilor acestei lumi intermediare.

Un film despre care s-ar putea spune multe, ce trebuie privit nu doar ca un spectacol, ci si ca o aventura a cunoasterii, o provocare a destinului in limita dintre alb si negru, dintre Bine si Rau.

Multumiri pentru implicarea in realizarea acestui proiect in premiera echipei Asia Team, formate din cristinab, lasedan si gligac2002.

Prezentarea: cris999 – asiacinefil