subtitrare return of iljimae

In Shenyang, capitala statului Qing, grav ranit de tanara damo care vroia sa il razbune pe ofiterul Gu, Iljimae se zbate intre viata si moarte… pentru a cata oara ? Intre timp se declanseaza razboiul si aduce moarte si sclavie oamenilor din Joseon deportati fara mila in Qing. Insusi Cha-Dol a ajuns sclav in Qing, si pe cand Iljimae isi revine din coma, conflictele intre Joseon si Qing se si termina cu infrangerea Joseonului, spre disperarea tanarului, care vede ca masinatiunile lordului Kim au reusit. In Joseon, Wol-Hee si unchiasul, avand cu ei pe fiul nou-nascut al lui Iljimae, se afla la manastirea din munti. Ei decid sa se intoarca in Hanyang, cu speranta ca razboiul care se termina va aduce acasa si pe eroul nostru. Insa zilele si lunile trec fara nicio veste… iar apoi fluxul celor ce se intorceau acasa dupa razboi se opreste. Wol-Hee se adanceste in munca, fara sa se lase invinsa de destinul ce o condamnase la singurate chiar si cand iubitul ei era in Joseon, iar baietelul creste cu fiecare zi ce trece, mai frumos si mai inteligent…

Salvat de la moarte prin sacrificiul ofiterului Gu, Iljimae se apropie cu pasi sfiosi de casa mamei sale. I-a cumparat o pensula in dar si vrea in sfarsit sa se bucure de prezenta ei dupa care tanjea de atatia ani. Dar ajunge prea tarziu. Mama lui e deja sub efectul otravii pe care o luase auzind ca fiul ei a fost decapitat si tanarul nu poate decat sa ii privesca agonia, cu inima sfasiata de durere. Intre peretii stramti de piatra intre care a petrecut cele 9 luni de renastere, de data asta insa Iljimae e fara nicio perspectiva… ca un pescar ce si-a pierdut plasa si vede un banc de pesti… ca un pictor ce si-a pierdut vederea, in fata propriului tablou… ca un muzician ce nu-si mai poate acorda instrumentul… Iljimae se cufunda in tenebrele ce il inconjoara… Prea multa suferinta a avut de indurat… prea multi dintre oamenii dragi au pierit fara vina…

Prinsa din nou de oamenii lordului Kim, de data asta Wol-Hee nu mai vede nicio scapare. Insa Iljimae, da dovada din nou de inventivitate si cu ajutorul prietenilor lui o salveaza pe fata. La evadare insa el ramane in urma si trebuie sa lupte cu Park Bi-Su, ivit ca din pamant cu gandul de a-l ucide. Lupta e dura si necrutatoare, dar Iljimae iese victorios. Spre marele sau ghinion insa, dintr-un loc nestiut tobele incep sa bata mnuite de maini nevazute, si tanarul se prabuseste neputincios, sub povare bubuitului lor. E lordul Kim, care ii intinsese o capcana, si care aflase despre unicul mod in care il putea prinde pe Iljimae. Ofiterul Gu, care fusese anunta din timp de Iljimae asupra planurilor sale, nu poate insa sa il smulga pe Iljimae din mainile lordului Kim decat pentru scurta vreme.

Ofiterul Gu e disperat – nu are niciun mijloc de a-l ajuta pe tanar si de a-si tine promisiunea. Dus la biroul de interogare, Iljimae nu mai are nicio scapare…

Explozia a distrus intregul telier unde se fabricau tunurile. Iljimae, scos inconstient dintre daramaturi de catre Hweng-Bo si Yang-Po care vor sa il duca in Qing, zace neputicios la mila lor si nu stie ce i se pregateste. Insa pe neasteptate se iveste un ajutor neasteptat din partea unui om ce infaptuieste prima fapta buna din viata lui, si ii ataca fara mila pe cei doi, lasandu-i mai mult morti decat vii, victime ale propriei lor delasari de moment. Ironia sortii face insa ca Iljimae sa nu creada in el si de aceea il ataca pe salvatorul lui. Sung-Kae cade victima propriei fapte bune, platind astfel pentru multele vieti pe care le luase pana atunci. Cu ultimele puteri, Iljimae ajunge la marginea padurii si cade inconstient in apropierea unei parcele de ginseng… parcela pe care lucreaza mama sa pamantul de douazeci de ani. Baek_mae il ia in grija pa frumosul ranit, pe care il mai vazuse in Hanyang, si il ingrijeste ca pe un fiu… Ea nu stie ce soarta nedrepta i-a pregatit destinul…

Ep 20: Marea explozie

Iljimae doneaza tot ce a strans de la nobilii corupti in scopul construirii de tunuri, pentru apararea tarii de un atac din Qing. Wol-Hee e angajata ca bucatareasa pentru muncitorii care lucreaza la forja ce functiona in secret in inima padurii, iar batranul cersetor o ajuta. Desi Iljimae i-a spus fetei ca va sta tot timpul pe aproape, insa ascuns, pentru a nu compromite prin prezenta sa munca, faptul ca iar nu il poate vedea, o afecteaza foarte mult si de aceea se adanceste in muca ca intr-un refugiu. Lordul Choi Myeong-Gil e impresionat de faptul ca un talhar ajuta la apararea tarii sale mai mult decat nobilii din guvern si incepe munca de fabricare a tunurilor cu ajutorul unui olandez. Din nefericire, cand pleaca la rau cu rufele la spalat, doi din oamenii lordului Kim dau de ea si o iau la intrebari. Din fericire, Iljimae care o veghea de la distanta, ii anihileaza cu doua lovituri bine tintite cu piatra, dar oamenii scapa cu viata si povestesc lordului Kim ce au vazut.

Ca sa il sperie, Iljimae intra in casa lui si ii lasa o scrisoare de amenintare si dovada ca ar fi putut oricand sa il ucida, dar asta nu face decat sa il inversuneze si mai mult pe abitiosul si lacomul senior.

Lordul Kim o rapeste pe Wol-Hee, cu gandul sa o foloseasca drept momeala pentru Iljimae, si pregatesta in acelasi timp o ambuscada de neinvins pentru a-l prinde. Fata se dovedeste insa sigura pe ea, acum e convinsa ca Iljimae o iubeste si o va salva. Acesta nu sta cu minile in san. In casa alaturata, el si prietenii lui pun la cale un plan ingenios pentru a salva fata, fara ca sa fie obligati sa treaca prin ambuscada lordului Kim, care isi astepta prada prea bine pregatit pentru un atac direct. Era pentru prima data ca Iljimae nu actiona

singur, si prietenii lui il sprijineau nu numai fizic, ci si moral. Le era recunoscator, dar nici nu dorea sa ii puna in pericol, si de aceea planul trebuia sa fie perfect.

Si totul incepe… Park Su-Dong, seful vanatorilor angajati de lordul Kim porneste pe urmele lui Iljimae, in munti. Dupa o urmarire plina de peripetii, Iljimae si urmaritorii lui ajung fata in fata. Iar Iljimae nu intarzie sa il puna pe Park Su-Dong in fata unei realitati de care acesta habar nu avea si care schimba complet datele problemei…

Lordul Kim apeleaza la o clarvazatoare, ca sa prevada miscarile lui Iljimae. El nu stie ca acesta e grav ranit, in pericol de moarte. Insa Iljimae reuseste cu ultimele puteri sa se tarasca la manastirea maestrului sau, fiindca niste copii fugari, pe care ii ajutase, i-au acordat prim ajutorul. Maestrul pleca in oras sa cumpere leacuri pentru ranit si acolo da de Wol-Hee, la timp pentru a o salva din mainile unui „binevoitor” libidinos. Desi la inceput fata se arata suparata, cand afla ca Iljimae e in pericol de moarte, alearga cu sufletul la gura la manastire, sa il ajute. Si acolo apeleaza la un mijloc naiv, dar eficient, ca sa afle ce e in cu adevarat in sufletul tanarului inconstient… Dar ragazul nu dureaza prea mult… Ghicitoarea si un calugar malefic intervin rapid, pentru ca bucuria fetei sa nu dureze decat prea putin…

Ep 16: Sunetul lautei pe muntele Ilwol

In casuta de pe munte pe care maestrul lui Iljimae o pusese la dispozitia lor, Wol-Hee si cersetorul Geol-Chi se necajesc ca au fost iar parasiti de Iljimae. Mai ales fata, care era sigura ca nu se va mai desparti niciodata de iubitul ei si ca vor trai fericiti acolo, e disperata si hotarata sa plece dupa el, oriude ar fi. Degeaba incearca Geol-Chi sa o consoleze, nu reuseste si fata porneste in cautarea lui Iljimae. Acesta plecase la locul unde banditii vroiau sa atace convoiul cu daruri destinate regelui, pentru a-l gasi pe cel care i-a furat identitatea cand au evadat banditii din inchisoare, dar tot acolo plecase si ofiterul Gu, deci sa ii prinda si stiind ca Iljimae, care fusese in casa lui pe timpul evenimentelor, nu putea fi asociat cu talharii. Dar tot acolo se indreapta si Bi-Su, hotarat sa termine cu Iljimae, la porunca lordului Kim, impreuna cu banditii eliberati. Toata lumea e pregatita sa dea ochi cu Iljime si el nu stia ca i se organizeaza o primire atat de „calda”. De aceea e uimit ca in drumul lui da iar de misteriosul razboinic care se pare ca e mereu pe urmele lui, asteptand un moment prielnic pentru a face… ce ?

Ofiterul Gu ajunge acasa fericit ca il asteapta Baek-Mae cu cina proaspata. Insa dezamagirea e mare – nu gasete acolo decat bucatele proaspat pregatite, findca femeia draga plecase, desi o cauta peste tot. Insa in casa il astepta alt oaspete, pentru care gazda nu se pregatise – Iljimae. Gu ii spune tanarului ca mancarea de pe masa e pregatita de mama lui si ea ar fi cu siguranta fericita sa stie ca fiul ei se ospateaza din ea. Insa Gu ii spune tanarului si ca e convins ca femeia a plecat fiindca a auzit ca fiul ei a devenit un ucigas si ca nu dorise sa puna fata in fata tanarul cu un ofiter de gardieni, care ar fi fost obligat sa il aresteze. Si cina se desfasoara intr-o atmosfera trista, de regret, din parte celr doi meseni taciti, cuprinsi de indoieli… In acest timp, Hweng-Bo, in haine ca ale lui Iljimae, e cocotat pe un acoperis si incearca sa atraga atentia, pentru a face gardienii sa creada ca el e Iljimae, pentru ca intre timp membiri bandelor prinse, sa poata fi ajutati sa evadeze, iar vina sa fie aruncata asupra talharului nostru. Si planul reuseste perfect…

Wol-Hee ii spune calm lui Iljimae ca a decis sa nu se marite cu el, deoarece e constienta ca acesta o iubeste numai pentru asemanarea cu Dal-Yi, si nu pentru ea insasi.” Nu-mi pot petrece restul vietii cu un om care are pe altcineva in suflet.” spune ea, ca justificare. In mod ciudat insa, vestea il intristeaza pe Iljimae, si unchiasul isi da seama ca ceva e in neregula. In acest timp, acel rãzboinic necunoscut ce apare in calea lui Iljimae in momentele cele mai ciudate, anunta gardienii ca stie unde e casa lui Iljimae si ii conduce la locuinta lui Wol-Hee. In casa, gardienii o gasesc pe fata singura, dar descopera si matrita cu care a facut Iljimae crengutele de aur si le confica, ca probe. Pe drumul spre inchisoare, Wol-Hee reuseste sa strecoare lui Cha-Dol un mesaj prin care il previne pe Iljimae, dar ajunge curand in fata ofiterului-ºef Gu. Acesta, de asemenea o confunda pe fata cu Dal-Yi, provocandu-i fetei o noua suferinta, dar se lamureste curand. In acest timp, Iljimae e prevenit la timp de catre Cha-Dol si ajutat de acesta sa nu cada in mainile gardienilor, salvandu-se in munti, impreuna cu batranul cersetor Geol-Chi. El nu stie ca desi impotriva lui nimeni nu a depus oficial nicio plangere, insusi regele adat ordin sa fie prins, la indemnul lordului Kim si a celorlati nobili corupti si a permis interogarea lui Wol-Hee. Ofiterul Gu, care a incercat sa o protejeze discret pe fata e iar pus in fata unei dileme uriase, fiindca ea e luata de sub jurisdictia lui de catre gardienii regali, iar ofiterul Gu stie ca Iljimae nu va sta cu mainile in san cand e vorba de a ajuta o fata nevinovata. Ce va decide ofiterul Gu ? Se apropie momentul transferului fetei…

Nobilul Sohn Seok-Joo se trezeste cu cuferele golite, desi casa era pazita de o multime de oameni. Kyung-Oh, fata pe care si-o dorise de sotie e si ea salvata impreuna cu tatal ei. Toate astea sunt opera lui Iljimae si fata, o copila rasfatata, se indragosteste de salvator. In egoismul ei, Kyung-Oh o raneste prin cuvintele ei nesabuite pe Wol-Hee, care si asa era extrem de nesigura de iubirea lui Iljimae. Ea cedeaza camera musafirilor salvati de frumosul talhar si asterne patul afara, pe veranda, ca sa scape de prezenta lui Kyung-Oh. In felul ei retinut ii reproseaza lui Iljimae prezenta fetei in casa ei, printr-o scena de gelozie, dar el evita iar discutia. Insa sufletul lui e tulburat de nevoia de a lua o decizie in legatura cu casatoria si somnul ii e din nou bantuit de cosmarul mortii lui Dal-Yi. Dimineata Wol-Hee trece printr-o situatie penibila, cand Kyung-Oh marturiseste senin in prezenta tuturor ca vrea sa fie femeia lui Iljimae, chiar daca ar fi sa il imparta cu Wol-Hee. Insa Iljimae nu are chef sa se incurce cu o mica rasfatata, ii ajung deja problemele sufletesti legate de cele doua femei din viata lui, si ii face vant fara regret. Nu avea timp de pierdut: Sohn Seok-Joo trebuia pedepsit si dat ca exemplu tuturor nobilior corupti si nemilosi. Iar exemplul trebuia sa ii sperie si deci trebuia sa fie necrutator…

Sufletul lui Iljimae e bantuit de cosmarul mortii iubitei lui Dal-Yi, si de sunetul tobelor din acea zi. Trezirea in pestera iubirii lor, e si mai dureroasa. Mersese sa discute cu maestrul lui problema casatoriei cu Wol-Hee, dar a ajuns in pestera, cu amintirea primei iubiri inca nestearsa din sufletului lui si intelegand ca inca o cauta in Wol-Hee pe Dal-Yi. Iljimae nu stie ca eruditul domn Seon-Dal si Cha-Dol au petrecut o noapte de chin la poarta casei iubitei lui, asteptandu-l degeaba sa porneascã in misiune. In acest timp, frumoasa dar discreta Wol-Hee se bucura de perspectiva unirii cu omul iubit, si nu vede sovaiala din purtarea lui Iljimae, pana cand ies amandoi la targuieli pentru nunta. Atunci,  vazand nepasarea cu care Iljimae priveste pregatirile de nunta, e tot mai indurerata. Pentru Iljimae, iesirea la cumparaturi aduce un singur folos: aude de o noua marsavie ce se pune la cale si astfel, in fata lui se contureaza o noua misiune de salvare… In acest timp Hweng-Bo si seful bandei Bongseoni sunt la un pas de a fi prinsi de gardieni, si numai priceperea in lupta a primului ii salveaza. Si vine noaptea…

Gu Ja-Myeong o gaseste in sfarsit pe femeia vietii lui, Baek-Mae, si ii povesteste adevãrul despre soarta copilului lasat sa pluteasca pe apele reci ale paraului si salvat de un cersetor. Mama aude pentru prima data numele frumos al copilului ei, dar il asculta cu neincredere pe strainul ce i-a trecut pragul, pana cand acesta ii recita poemul pe care ea l-a scris ca mesaj de adio pruncului ce i-a fost luat. Impresionat de suferinta femeii la aflarea adevarului, bunul ofiter Gu isi marturiseste iubirea purtata in suflet timp de 20 de ani si ii promite acesteia sa ii aduca fiul, ca sa poata trai toti impreuna, ca o familie. Baek-mae insa nu crede in fericire si refuza sa ii raspunda pe loc, promitand ca il va cauta la Hanyang cu raspunsul. In acest timp, acolo, Iljimae, noapte de noapte, trece ziduri, alearga pe acoperisuri cu viteza unui demon, alegandu-si ca victime numai nobilii si functionarii corupti. Inca nimeni nu ii cunoaste identitatea, ci doar semnul pe care il lasa la locut actiunii: ramura de prun din aur…

Desi priveste de departe totul, Iljimae nu intervine, deoarece lupta dintre banda Haedongcheong si gardieni se dovedeste inegala, chiar daca pierderile sunt mari. Banda e anihilata si seful ei ucis da tanara damo. Insa banda Bongseoni reuseste sa scape, sub masca unui alai fals de inmormantare, dar e nevoita sa lase prada pe loc. Ce ironie, ofiterul Gu si gardienii nu au timp sa imbrace haine de doliu ca sa isi planga camarazii morti, in timp ce banditii imbraca haine de doliu, fara sa jeleasca pe nimeni… Hweng-Bo merge in capitala cu gandul ascuns de a recupera aurul de la Iljimae. Tot acolo, pe strazi, Iljimae si iubita lui fac cumparaturi aparent fara griji sub ochii uimiti ai lui Cha-Dol. Dar acesta isi duce prea tarziu stapanul la locul respectiv, manat de dorinta de a scrie biografia talharului, Iljimae nu mai e acolo. Însa plimbarea prin oras nu se dovedeste inutila pentru Iljimae, fiindca ea ii aduce in sfarsit in cale un om cunoscut demult… Momente aparent idilice se scurg repede, dar calmul nu dureaza mult, norii de furtuna sunt deja la orizont…

Din aurul talharit, Iljimae faureste cu jutorul iubitei lui o multime de crengute de flori de prun si fata e uimita si nedumerita cand vede numarul lor, Cand Iljimae ii daruieste o crenguta, ea ii spune cu o expresie ciudata pe chip: „O floare de prun din aur nu e tocmai ce-mi doresc.” insa iubitul ei ramane tacut, pentru ca fie ca nu intelege, fie ca se preface, dar nu raspunde fetei asa cum ea si-ar fi dorit. Dar fata face un pas urias in relatia lor, cand ii da iubitului ei cheia casei, facand din Iljimae un om al casei, nu un fugar.

Park Bi-Su si lordul Kim sunt convinsi ca banda Bongseoni a furat aurul tradatorilor de tara, si Bi-Su il intreaba intr-o maniera nu tocmai prieteneasca pe seful bandei despre el. Wang Hweng-Bo reconstituie faptele si ajune la concluzia ca cel care a luat aurul e un maestru in arta luptei numite Qing Gong, ce se practica in Qing, descoperind astfel ca faptasul e Iljimae.

Si ofiterul Gu e intrigat de aparitia omului cu masca neagra, cand eruditul Seon-Dal si micul lui tovaras ii povestesc deznodamantul luptei dintre cele doua bande ce bulverseaza Hanyangul, si mai ales cand afla ca cei doi sunt convinsi ca acesta e Iljimae. Cei doi insa decid sa ii spuna totul ofiterului numai daca si acesta promite sa le povesteasca ce stie despre trecutul lui Iljimae Tot mai multa lume incepe sa il vaneze pe necunoscutul cu masca neagra, dar acesta nu pare stanjenit in actiunile sale…

Lordul Kim Ja-Jeom ajunse ministrul capitalei, in locul lui Seo Yun, cel ce obtinuse exilarea ofiterului Gu. El era Foarte ambitios si acum voia si mai multa putere. Pentru asta, nu se sfia sa faca afaceri necurate si sa acumuleze cantitati mari de aur, ba chiar incepea sa se gandesca la o alianta cu tarile vecine, chiar cu dusmanii tarii sale. Era ajutat de un om deosebit de abil, Park Bi-Su. In timp ce el era preocupta doar de propriile interese, guvernul se vede nevoit, pentru a anihila puterea bandelor Haedongcheong si Bongseoni, sa il recheme pe ofiterul Gu din exil. Insa aceste bande pun la cale interceptarea mesagerului ce ducea ordinul de rechemare, si chiar Bulgasari e dus sa impiedica trecerea mesagerului. Acesta nu mai are nicio sansa de trecere. Brusc, din neant apare un barbat subtirel si mascat, care salveaza situatia si scapa mesagerul de la stramtoare. Nimeni nu il vazuse pana acum pe neobisnuitul salvator. Cine era el ? Va mai aparea, oare ?

Omul care aruncase cu cutitul în spatele lui Cha-Dol, ministrul cetatii Seo Yun fusese inculpat de Gu Ja-Myeong pentru ce facuse si condamnat la 50 lovituri de bici. Desi angajase pe cineva sa le primeasca în locul sãu, ca sa se razbune, se folosi de haosul creat de Iljimae cu un an în urma si de omorul de atunci, ca sa-l acuze pe Gu Ja-Myeong de incompetenta. Planul lui de a obtine exilarea ofterului, ii reusi perfect. Ofiterul Gu fu demis si petrecu clipe amare in inchisoare, alaturi de cel pe care el insusi il inchisese, Wang Hweng-Bo spionul cu mers ciudat. Petrecut cu durere de toti fostii sai colegi gardieni, Gu porneste spre locul exilului. Pe drum afla din intamplare ca niste raufacatori vor sa o violeze pe femeia pe care nu o putuse uita nicio clipa, pe mama lui Iljimae, Baek-Mae. Se decide sa o ajute, si pentru asta se foloseste de putinul prestigiu care i-a mai ramas. Va reusi el sa o ajute pe Baek-Mae ?

Iljimae, ajuns in stadiul de animalitate, plin de ura in suflet, este inchis printr-un siretlic de catre batranul calugar Yeol-Gong intr-o magazie, din care poate sa iasa abia peste noua luni. Asa cum unui prunc ii trebuie noua luni sa se nasca, asa ii trebuie si tanarului nostru sa isi vindece ranile sufletului, renascand. In vremea asta, Seon-Dal eruditul il cauta peste tot pe tanarul acuzat de crima, care stia atat de perfect lovitura numita Eung Jo Kwon, pe care o primise in plin obraz. El intalneste un copil numit Cha-Dol, care vinde sabii contrafacute, si este terorizat de tatal lui. Desi este suparat pe copilul care l-a dus de nas, dupa ce il urmareste mai multe zile si il cunoaste mai bine, este in acelasi timp cucerit de puritatea sufletului lui de copil , dar si de mintea lui ascutita. El aude cu groaza ca tatal lui vrea sa il vanda unui raufacator, pentru a face rost de bani pentru jocurile de noroc, si se decide sa dezvaluie totul ofiterului Gu. Ofiterul Gu nu sta pe ganduri si intervine.

Si timpul trece… chiar si pentru iljimae cel inchis pentru a renaste.

Ofiterul-sef Gu pornit pe urmele lui Iljimae, ajunge pe munte la coliba unde o gaseste singura pe Dal-Yi. Iljimae si cautatorul de ginseng tocmai se intorc de pe munte, unde fusesera in cautarea plantei miraculoase, si cad in capcana intinsa de ofiterul Gu. Curand reiese ca acel cautator de ginseng e marele maestru in arte martiale Kang Se-Wook, care se ascundea pentru a salva viata ultimei reprezentante a familiei stapanului sau acuzat pe nedrept de tradare si executat impreuna cu toata familia sa. Gu Ja-Myeong este pus intr-o situatie dureroasa: el trebuie sa-l predea ca tradator pe Kang Se-Wook, care fusese maestrul lui in scoala de ofiteri si care l-a ajutat sa ajunga gardian, si pe tanara Dal-Yi, care ar fi trebuit sa moara demult. Insa la cererea lui Kang, el reuseste sa il salvevze pe Iljimae, care se aciuase la ei fara sa stie nimic. Maestrul respectat care traise izolat pentru a apara o nevinovata de ura celor puternici, murea pentru ca adapostise in casa lui un tanar venit de nicaieri. Iljimae, care nu banuia nimic, primeste de la mastrul Kang, ca mostenire, un ginseng nepretuit pe care il gasisera impreuna in munte, precum si tehnica de lupta Jang Baek de mânuire a sabiei, a carei ultim cunoscator era. Inarmat cu aceste doua comori, Iljimae trece insa curand pragul iadului…

Murdar si flamand, cu sufletul sfasiat de refuzul tatalui sau de a-l recunoaste, haituit ca un animal, furand gaini pentru a trai, Iljimae, da din intamplare de o fata numita Dal-Yi, care traia impreuna cu tatal ei, un culegator de ginseng salbatic. Cei doi tineri se indragostesc repede unul de altul si traiesc clipe fericite si fara griji impreuna, in salbaticie, pana in ziua cand Dal-Yi hotareste sa il duca pe Iljimae la tatal ei. Acesta insa il pune fara nicio explicatie sa imbrace haine de femeie, abia apoi accepta sa il primeasca pe tanar in familia lui. Pentru a-l rasplati pentru bunatate, Iljimae se duce in satul din apropiere sa fure pentru el o gaina, insa acolo are parte de o intalnire nedorita, care schimba situatia… Pentru Iljimae, incepe o noua etapa de viata.